1,209 matches
-
oaie sau cu untură de porc. Oblojeli cu floare de bostan, rădăcini de brusture, frunze de calapăr, plămădeală de cicoare, frunze de ciumăfaie sau de ciumască, foi de pătlagină verde, lemn de pădureț Înfierbântat În foc, troscot cu sare și urzici fierte. CÎnd se Îngălbenesc, trântiturile se taie cu lama sau cu briciul, sau se Împung cu un ac, ca să iasă "răutatea". Locul se spală apoi cu zeamă de brusture sau de odolean. BĂTĂTURĂ (clavusul) Comprese și cataplasme cu decoct de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
foc; cu iarba scrântiturii unsă cu slănină; cu frunze de pătrunjel sau de mărul lupului; cu rădăcină de boz prăjită În untdelemn, cu ceapă pisată și stropită cu gaz, cu tărâțe de grâu și seu de oaie; cu zeamă de urzică moartă, Îngroșată cu făină de porumb; cu boz și urzică moartă. Comprese cu fiertură de scrântitoare sau de podbal, cu tătăneasă pisată; cu tătăneasă prăjită În untură de porc sau fiartă În lapte dulce. Oblojeli cu rădăcină de boz, fierte
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pătrunjel sau de mărul lupului; cu rădăcină de boz prăjită În untdelemn, cu ceapă pisată și stropită cu gaz, cu tărâțe de grâu și seu de oaie; cu zeamă de urzică moartă, Îngroșată cu făină de porumb; cu boz și urzică moartă. Comprese cu fiertură de scrântitoare sau de podbal, cu tătăneasă pisată; cu tătăneasă prăjită În untură de porc sau fiartă În lapte dulce. Oblojeli cu rădăcină de boz, fierte În lapte dulce, cu fiertură de brusture, coada racului, curcubețică
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cană seara, Înainte de culcare. Infuzie cu sulfină, o linguriță la o cană de apă fierbinte, care se bea seara, Înainte de culcare. Infuzie cu măghitan, o linguriță la o cană de apă fierbinte. Se beau 2 căni pe zi. Infuzie cu urzică moartă albă, o linguriță la o cană de apă fierbinte. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie cu flori, frunze și fructe de păducel, o linguriță la o cană, care se bea seara, Înainte de culcare. Infuzie cu flori sau fructe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
plante sau substanțe cu miros Înțepător puternic. Se freacă cu putere venele de la mâini, de la gât, tâmplele și se stropește cu apă rece pieptul bolnavului. Se dă celui leșinat să inspire oțet tare. Se dă bolnavului să bea ceai de urzică, de porumbele necoapte, de giugiumă creață sau oțet cu spuză de cenușă. Când "răutatea" (leșinul) vine de la "mâncat lacom", i se dă bolnavului să sugă lapte din plante de alior, care provoacă diaree și "ușurarea burții". Dacă leșinul este cauzat
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sită curată de in, iar alifia obținută se pune Într-un borcan bine Închis. Se ung sânii afectați de mai multe ori pe zi. Comprese cu ceai din coada calului, mână de plantă la o cană. Ceai din amestec de urzici, gălbenele și coada șoricelului, În părți egale, o linguriță la o ceașcă. Se beau 6-8 cești pe zi. Cancerul de testicule se tratează prin: Ceai de pedicuță, o linguriță de plantă la o cană. Se bea zilnic, dimineața pe nemâncate
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să-l scalde de trei ori. De junghii: iarbă dulce și anason, trei dramuri, să le pisezi la un loc, să le fierbi În miere și să le ții la junghi; să stea legat de trei ori. Alta: rădăcină de urzică să le pisezi cu puțină sare și să pui puțin oțet de vin bun, să bea oțetul. Alta: făină de secară să frământați cu rachiu să faci o turtă și s-o Întinzi cât cuprinde junghiul, să o ude cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu miere și să picuri În urechi. Alt leac: unt de vacă sau untură de gâscă proaspătă amestecă și picură În urechi. Când i se scutură trupul omului cu răceală (are friguri) și mațele Îl dor: să bea sămânță de urzică cu zeamă de varză și țiriac cu vin. Din manuscrisul 842, din anul 1819, aflat la Academia Română Pentru mușcătură de șarpe la cal: să tai o felie de pâine, să o ungi cu țiriac și s-o dai calului s-
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
8 dramuri de miere, un dram de unt de nuci, un dram vitriol. Cu acestea să freci dinții. Pentru junghi: Lemnul Domnului În vin să fierbi și cât de fierbinte să pui la junghi. De friguri: să iei sămânță de urzică cu 3 degete, pisezi bine și pune Într-un pahar de rachiu. Să lași până dimineața și pe nemâncate să bei. De cârcei când va pătimi omul: să rozi muștar alb câteva dimineți. Pentru pureci: să iei chimion și pelin
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
să stea dulce vara: cum l-ai muls, cald fiind, să bagi În el o frunză de busuioc și va sta laptele multă vreme dulce, de nu se va sborși. Pentru ca găina să ouă tot anul: să aduni sămânță de urzică, când este coaptă, să o păstrezi și de câte ori vei da găinilor de mâncare, să o amesteci În tărâțe. Pentru păduchi la vită: spală frumos vita și unge-o cu ulei de in, că pier păduchii toți. Pentru omizile care mânâncă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
altă umflătură, afară de boașe (testicule): să fiarbă linte, să scurgă zeama și să o pună cu oțet, să o făcăluiască și să o pună la umflătură, să stea 24 de ceasuri. Pentru durere de picioare, la glezne sau la genunchi: urzică moartă sau foi de pătrunjel zdrobit și cu untdelemn să se oblojească. Pentru umflătură de boașe (testicule). Să pună bob să se Înmoaie, să-l curețe de coajă, să-l piseze și să-l amestece cu oțet tare de vin
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ceai de rostopască sau se pune pe ochi terci de ceapă zdrobită cu miere, ori cu decoct cu sâmburi de gutui, cu piatră acră. Peste noapte, se pune pe ochi pelin. În scorbut: se bea ceai din măr dulce și urzică moartă. Pentru gâlci (angine): se fac gargare cu fiertură de podbal și zahăr candel, sau se iau terci din hrean ras și zahăr, 3-4 lingurițe pe zi. Pentru boli de piept: se iau ceaiuri de lumânărică, morcov, flori de tei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
frunze de mentă (izmă) sau rădăcini de spânz. Alte leacuri: băi cu răscoage sau ceaiuri din trifoiște sau țintaură, din care se bea câte un pahar, de 3 ori pe zi. Frunzele de mesteacăn macerate În rachiu sau ceaiul de urzici sunt bune pentru friguri. Pentru icter: ceai de șofran și rostopască (aceasta În cantități mici, 3-4 frunze), băut dimineața, pe nemâncate, iar extern, comprese cu macerat din coajă de corn, amestecat cu miere. În același scop să se bea câte
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
frunze și vârfuri de busuioc, Îndulcit cu miere sau frunze de busuioc macerate În vin, Împreună cu frunze de nalbă, roșcove, semințe de gutui și frunze de cimbru. Alt leac: ceai din amestec de flori de nalbă, de coada șoricelului, de urzică, de tei, de soc și de iasomie. Tuberculoză: pulbere de oase luată cu ceai, lapte sau În mâncare, ca substanțe calcifiante. Reumatism: ceai și băi din salcie, dar și băi cu fiertură din semințe de ovăz, secară, grâu, porumb, frunze
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
George Tutoveanu a fost unul dintre fondatorii Societății Profesionale a Scriitorilor Români, chiar dacă unii uită să o spună... mai ales la aniversă ri. * România Mare România Mare, organ patriotic cu ilustrațiuni de actualitate -Tribună liberă și independentă - director proprietar D. Urzică, Redacția București, pasajul Solacolo, Administrația Bârlad, str. Muzelor nr. 10, cu mențiunea: „orice corespondență în ziar se va trimite pe viitor la Administrație, redacția din 158 București ocupându‐se numai de adunarea materialelor de la scriitorii din capitală.” Anul 1 de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cancerul. Deosebit de bogată În proteine de calitate excelentă și În fier, spirulina completează perfect orzul verde și chlorella. Un cocteil din două linguri de orz verde și două de spirulină sub formă de pudră, Într-un amestec de sucuri de urzică și păpădie diluate cu apă, la care se adaugă 6 comprimate de chlorella, este cu siguranță una dintre cele mai bune metode de prevenție anticancer. De consumat În fiecare dimineață pe stomacul gol! Polenul proaspăt Acest fortifiant este capabil să
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
pornind de la vestitele uleiuri esențiale carpatine, obținute din cetina de pin, brad sau molid, de la uleiul extras din fructele de ienupăr folosite de ardeleni ca leac în bolile de stomac, ficat și rinichi încă din secolul al XVI-lea, de la urzica întrebuințată de munteni ca remediu antireumatic și până la rădăcinile de toporași sau cojile și fructele de stejar pe care locuitorii plaiurilor moldovene sau bănățene le utilizau în tratamentul afecțiunilor bucale sau la florile de mușețel întrebuințate de locuitorii dobrogeni, istoria
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
păsări. Flora este și ea diversă : putem aminti sunătoarea (acțiune farmacologică); mușețelul, măceșul (fructul este foarte bogat În vitamina C, fiind utilizat la producerea de siropuri, ceaiuri, dulcețuri, gemuri), potbalul (acțiune farmacologică), pătlagina (ceaiuri, folosită În medicina empirică și științifică), urzica (se folosește ca diuretic și adjuvant În diabet, ca mîncare; elimină acidul uric, acțiune antimicrobiană, diuretic, antidiareic, vitaminizant, hemostatic, hipoglicemiant-În interiorul organismului; În exterior -stimulează refacerea țesuturilor, cicatrizant, trifoiul, sulfina-influențează benefic circulația sangvină; se folosește În tratamentul varicelor, tromboflebitelor, fragilități
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
, publicație apărută la București, săptămânal, între 11 noiembrie 1896 și 6 ianuarie 1898. Gazetă a unei grupări antiliberale, S. a fost redactată de G. Urzică, redactor responsabil și proprietar, publicist cu oarecare experiență. El și-a asigurat, pentru paginile de literatură, colaborarea scriitorilor I. Alexandrescu-Dafin, Gheorghe din Moldova, A. Steuerman- Rodion, Radu D. Rosetti, Al. Radeș, T. Duțescu-Duțu. Sporadic au publicat Al. Antemireanu, Virgiliu N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289741_a_291070]
-
nocturne. Fiind o vitamina liposolubilă organismul face depozite astfel că poate apare și hipervitaminoza. Principala sursă de vitamina A este reprezentată de ficat, lapte gras, gălbenuș de ou și pește. Carotenii se găsesc în produsele de origine vegetală: morcovi, spanac, urzici, salată, pătrunjel. Vitamina D cuprinde un grup de compuși cu structură sterolică ce intervin în metabolismul fosfocalcic. La nivel intestinal vitamina stimulează sinteza unei proteine specifice care leagă calciul și-l transportă în celulele epiteliale. La nivelul osului vitamina stimulează
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
Ș-alt miros dă bălăria". Și-ntîi și după-nțărcare, Astfel dar și copilașul, Și de când umbla ca broasca Ce-l numea toți coconașul, Începu să se cunoască: S-a văzut de vârstă mică Că este o floricică C-o să iasă o urzică, Nasul care îți bășică"; Sau o floricea de laur, "C-alta e mirosul floarei Deși cheltuiau ei aur. Ș-alta este al putoarei"; Dîndu-l să învețe carte "Alt miros dă florăria Ș-a urma științi înalte Îi era de surdă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în anul al doilea. Va avea diferite ocupații, în general evitând condiția de salariat; apicultor până în 1989, ulterior a intrat în presă, iar după 1993 s-a ocupat de tranzacții bursiere și de agricultură. A debutat la paisprezece ani în „Urzica” cu epigrame și epitafuri, iar editorial cu placheta În general, triumful pădurilor (1969). Publică numeroase volume de proză scurtă, aforisme, „definiții umoristice”, romane (unele aparținând genurilor policier umoristic ori SF), literatură pentru copii (inclusiv o piesă de teatru, Vitejii cetății
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
lumea legumelor și fructelor. Migdalul e tainic, strugurele este zavistnic, intrigant, delator, arțăgos, varza este Îngîmfată, gutuia e nobilă etc. Există și o ierarhie socială. Prazul este mojic, aparține, adică, unei categorii inferioare, este Înfumurat și umblă cu „obrazul tras”. Urzica este și mai năpăstuită: mereu necăjită și contestatoare (zbîrlită). Poemul adună Într-o ingenioasă fabulă un număr mare de specii: Gutuia, Chitra, Lămîia, Cireașă, Vișina, Zarzăra, Părul, Mărul, Coarna, Pruna, Migdalul, Usturoiul, Strugurele, Piperul, Ienibaharul, Chimenul, Molotrul, Cimbrul, Mărarul, Capera
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Mazărea, Năutul, cuvioasa Linte, postnica Fasole, Castravetele, Agresele, surorile Coacăzele, ghebosul Roșcov, Smochina, Curmaua, Castana, Stafida, Ceapa cu douăsprezece haine de dimie, Ridichile, unchiul Nap, mătușa Sfecla, nepoții Morcovi și Pătrunjei, vărul Cartof, Loboda, Știrul, Dovleacul, Salata, Manila, Piersica, Pepinile, Urzica și, cu toate acestea, impresia este de abstracțiune pentru că simțul liric este covîrșit de simțul moral. Lipsește implicarea În materie, lipsește acea spaimă obscură față de anumite elemente și sentimentul de plenitudine și siguranță față de altele. Pentru Pann toate obiectele sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ion Tipsie (secretar general de redacție), Lucia Illes, Marius Tupan, Valentin Munteanu, Elena Drăgușin Popescu, Mihai Crișan, D.R. Popescu, Ioan Lăcustă. M. r. se vrea continuator al publicației omonime a lui I.L. Caragiale, dar este mai curând un urmaș al „Urzicii”. Revista se dorește „scăpărătoare de zâmbete în vremuri grele” și își propune să ducă mai departe „hazul nostru născut din necaz, hazul cel de toate zilele, din care ne tragem tăria, tinerețea fără bătrânețe și viața fără de moarte”. Rubrici: „Jurnal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288204_a_289533]