1,212 matches
-
de reglare a vâscozității Acid uric Agent tampon/agent de întreținere a pielii Urtica Dioica este produsul constituit din urzică mare uscată, Urtica dioica, Urticaceae Agent de condiționare a părului Urtica Dioica Extract este un extract din părțile aeriene de urzică mare, Urtica dioica, Urticaceae Agent de condiționare a părului/agent antimătreață/tonic/agent astringent /calmant Urtica Urens Extract este un extract din frunze de urzică mică, Urtica urens, Urticaceae Agent de întreținere a pielii Usnea Barbata Extract este un extract
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Agent de condiționare a părului Urtica Dioica Extract este un extract din părțile aeriene de urzică mare, Urtica dioica, Urticaceae Agent de condiționare a părului/agent antimătreață/tonic/agent astringent /calmant Urtica Urens Extract este un extract din frunze de urzică mică, Urtica urens, Urticaceae Agent de întreținere a pielii Usnea Barbata Extract este un extract din planta întreagă de mătreață-de-arbori, Usnea barbata, Usneaceae Agent dezodorizant 2,6-diacetil-1,2,3,9b-tetrahidro-7,9-dihidroxi-8,9b-dimetildibenzofuran-1,3-dionă Agent antimicrobian Substanță peliculogenă Polimer de acetat
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
coada calului) - herba - Lycopus europaeus (cervana) - herba înflorită - Populus tremula (plop tremurător) - cortex - Calluna vulgaris (iarba neagră) - lăstari - Nuphar luteum (nufăr galben) - rizomi - Ulmus campestris (ulm) - muguri - Ligustrum vulgare (lemn câinesc) - lăstari - Viola tricolor (trei frați pătați) - herba - Urtica dioica (urzică mare) - herba - Achillea milefolium (coada șoricelului) - herba - Rubus fructicocus (mur de pădure) - lăstari - Lonicera caprifolia (caprifoi) - herba - Viburnum lantana (călin) - scoarță - Actium lappa (brusture) - rizomi - Vaccinium myrtillus (afin) - fructe - Vaccinum vitis idaeus (merișor) - lăstari - Rubus idaeus (zmeur) - lăstari - Helianthus tuberosus
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
și de silvostepă. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi sălciile din luncă sau plopii albi. Printre plantele sălbatice ale zonei se numără păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâm, soc, castan sălbatic, răchită, etc. Există și vegetație cultivată cum ar fi: plantațiile de viță de vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
stepa și de silvostepa. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi salciile din lunca sau plopii albi. Dintre plantele sălbatice ale zonei, amintim: păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc.. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, șocul, castanii sălbatici, rachița, etc.. Există și vegetație cultivata cum ar fi: plantațiile de viță-de-vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existența
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
zona în care este situat satul, întâlnim: Tot răul este cel care ne-a dăruit o lunca bogată,lunca pe care oamenii o cultiva cu cereale, în special. Aici întâlnim vegetație de lunca, formată din: salcii, anini, plante agățătoare, buruieni, urzici, ”bruscani”...,iar solul întâlnit aici este cel aluvional, pământ bun pentru culturi de cereale și legume. Mereu populația satului a fost pur românească. În anul 1858 aici existau 14 cehi catolici și aparțineau familiilor Ungar, Tibois și Dubois. Cei peste
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
de la biserică, un flăcău învelit în ramuri verzi și încadrat de alți doi tineri, băteau la porți și urau de belșug. Gazdele, după ce îi udau cu apă, îi omeneau. În acest timp copiii din sat se urzicau (se loveau cu urzici). Folclorul coregrafic și muzical din sat se încadrează în stilul sud-transilvănean. Între creațiile coregrafice locale cel care a dus faima satului în anii ’70 și ’80 a fost jocul „haidăul“. Grupul de dansatori din sat (acum desființat) a obținut cu
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
anul 1975 a fost înlocuit cu salcie și rachită. În aceasta zonă cresc și multe specii de plante medicinale printre care se află mușețelul sau romanița, coada șoricelului, plătăgina, pirul, coada calului, pelinul urzică, traista ciobanului, troscotul, trei frați pătați, urzica moartă roșie, bolbura rostopasca, acestea fiind folosite atât în medicina tradițională cât și în terapeutica modernă. În afară de aceste plante există plante melifere care favorizează dezvoltarea în zonă a apiculturii. Ciupercile comestibile întâlnite frecvent pe locuri umbroase din păduri și terenurile
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
pe drumuri de nu era cine să-i îngroape și numai de foame se topeau că am văzut cu ochii mei cum au mâncat oamenii din cioci și de ovăz și încă cei mulți au trăit cu lobode și cu urzici și mălai de ghindă și de cojile de cucurbătă și de sămânță de berbeniță și sămânță de cânepă au măcinat de au mâncat și când s-au andăluit sușigu din anul 1812 au fost toată vara rece și nu să
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
arbori sunt: fagul, gorunul, cedrul, carpenul, paltinul de câmp, teiul, frasinul, ulmul, părul pădureț etc. Printre speciile de arbuști se întâlnesc: vornicerul, șulchina, șocul roșu și șocul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al pădurilor este format din vranița, urzica moartă, leurda, precum și mur, rogoz, măcieș iepuresc și alte graminee. Animalele întâlnite aici sunt lupul, mistrețul, căprioara, viezurele, veverița, iepurele, vulpea etc., la care se adaugă un număr mare de păsări, cum ar fi: pițigoiul, gaița, mierla, ciocănitoarea, uliul, cucul
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
temperat cu un continentalism moderat care se reflectă în distribuția temperaturii și precipitațiilor. Se întălnesc păduri de foioase, preponderente ștejarul, fagul în amestec cu arțarul, cireș, tei. Această pădure este alcătuită din specii ca mierea ursului, firuța de pădure, rogozul, urzica. Discontinuu apar și arbuști ca alunul, cornul, socul. Fauna terestră are numeroși reprezentanți ca urmare a prezenței suprafețelor forestiere ce constituie adăpost: mistreț, căprioară, vulpe, cerbul, iepure, iar în vegetația de ierburi de hârciog, șoarecele de câmp. Fauna pădurilor cuprinde
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
Phragmites communis), papură (Typho sp.), rogoz (Caret sp.), pipirig (Scirpus lacustris), pătlagina (Alisma sp.), nufărul (Nymphaea sp.). Fauna cuprinde lăcustele (Tettigonia viridissima), greierii (Bradyporus montandoni). Reprezentantul de seamă al batracienilor este broasca râioasă (Bufo viridis). Pe câmpuri, fânețe putem obseva: urzica (Urtica dioica), brusturi (Arctium lappo), loboda (Chenopodium sp.), pelinul (Arthemisia absinthium), scaiul ( Cirsium), albăsrelele (Centaurea cyanus), macul de câmp (Papaver rheas). Suprafața agricolă este de 3575 ha, din care: • 2.770 ha suprafață arabilă; • 766 ha pășuni; • 34 ha fânețe
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
solurile sunt brun acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută. În zonele joase, pe văile Răcătăului și Someșului Cald, mai ales la Roșești se întâlnesc și plopul ("Populus"), arinul negru ("Alunus glutinosa"), murul ("Rubus caesius"), brusturul ("Arctium lappa") și urzica ("Urtica dioica"). Accesul spre Mărișel este posibil atât dinspre comuna Gilău situată la 20 de km de Cluj-Napoca, pe drumul spre Oradea, cât și dinspre Huedin, prin Beliș (cca 38 km). Zonele din Copcea, o componentă a localității Mărișel, situate
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
carpeni (20%), rășinoase - brad și molid -(1%), paltini (9%), jugastri, cireși și subarborete (păducel, alun, etc. ). Vegetația ierboasă este formată din plante comune cu valoare economică, medicală sau estetică și din buruieni: mac, păpădii, rostopască, cicoare, pir, scai vânăt trestie, urzici ș. a. Varietatea formelor de relief, suprafețele mari ocupate de păduri, Someșul, favorizează existența unei faune bogate și variate, inclusiv cu valoare cinegetică: căpriori, mistreți, vulpi, iepuri. Nu lipsesc rozătoarele mărunte, păsările comune, insectele, reptilele, melcii, batracienii, peștii. Incidental își fac
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
Urzicuța este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Urzica Mare și Urzicuța (reședința). Comuna este compusă din satele Urzicuța, Urzica Mare și Ionele. Comuna Urzicuța este așezată în partea central-sudică a județului Dolj, având ca vecini comunele Giurgița la nord și est, Bârca la est, Bistreț la sud, Afumați
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
Urzicuța este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Urzica Mare și Urzicuța (reședința). Comuna este compusă din satele Urzicuța, Urzica Mare și Ionele. Comuna Urzicuța este așezată în partea central-sudică a județului Dolj, având ca vecini comunele Giurgița la nord și est, Bârca la est, Bistreț la sud, Afumați la sud și vest, Siliștea Crucii la vest, situându-se la
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
de pe aproape tot cuprinsul României. În special din zonele de stepa și câmpie (Animale:Vulpi,iepuri,prepelițe,fazani,dihori,gușteri,nevăstuici,lilieci,insecte,șerpi de casă,șoareci,vrăbii,rândunici,ciocârlii,căprioare,broaște țestoase și de lac, etc.; Plante și flori:Urzici,cucute,trestie,papura,păpădii,susai,mure,costrei,troscot,etc.;Arbori și arbuști:Corcoduși,pruni,salcii,plopi,salcâmi,tei,porumbac,șoc,măceș,etc.). De câmpie,jos.Clima este temperat-continentală cu 4 anotimpuri,verile sunt fierbinți,adesea cu temperaturi depășind 30 de
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
prin curți. Dudul a fost la mare cinste până prin anii 60, când se creșteau intensiv viermi de mătase. Flora spontană ierboasă cuprinde plantele tipice de stepă, care au reapărut masiv în pârloage. Bozul, mușețelul, romanița, nalba, troscotul, două specii de urzici și laurul (datura) se întâlnesc de obicei pe maidane și pe marginea drumului. Două plante interesante și foarte rezistente la secetă sunt grașița și colții-babei.Pe ogoare locuitorii au de luptat la prășit cu faimosul pir, foarte greu de stârpit
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
erau cu două camere, una pentru dormit, iar cealaltă pentru gătit, care avea o vatră din cărămidă. Ele erau iluminate cu opaițul, feștila și apoi cu lampa. Oamenii se hrăneau cu varză, cartof și fasole. Primăvara și vara se consumau urzica, dragaveiul, ștevia, însă alimentul de bază rămânea mămăliga și turta. Hidrografia joacă un rol extrem de important în viața și activitatea oamenilor și este compusă din apele Jiului și Jilțului. Populația era în trecut alimentată cu apă din izvoare, știubeie și
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
În prezent cea mai puternică echipă este FCM Târgu Mureș care joacă în Liga I din sezonul 2010-2011. Cel mai popular sport din regiune este hocheiul. Cele mai importante echipe sunt HSC Csíkszereda (Miercurea Ciuc) și CS Progym Gheorgheni. Harghiteanul Marius Urzică a adus prin titlul olimpic de la Sydney și primul titlu olimpic pentru gimnastica masculină românească. El este de asemenea multiplu campion mondial și european.
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
declanșa infecția peretii erau decorați cu imagini înfățișând faptele de arme ale faraonilor însoțite de comentarii în hieroglife acest lucru implică convecție și neliniaritate astfel de plante sunt otrava de stejar otrava de iederă otrava otetarului mirositor lăptuca iepurească și urzicile supraviețuitorii descriu scena drept terifiantă cu sute de țipete ale oamenilor pe moarte descoperirea unui mic port natural oprirea curentului de aer are ca efect reapariția fosforescenței intense a ecranului Și morții sunt căsătoriți pentru eternitate în templele mormone în
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
A urmat școala generală și liceul la Suceava-1963, după care a urmat Facultatea de hidrotehnică București, devenind inginer în 1969. Până în 1990 a lucrat în branșă, la Inspecția de Stat în construcții (proiectare, investiții). Debutul artistic în 1969 la revista Urzica. A colaborat cu rubrici de caricatură la principalele publicații tipărite, la radio(sic!) și televiziune (și înainte și după Revoluția din 22 decembrie 1989). A publicat în țară și în străinătate peste 20000 de lucrări de grafică umoristică, portrete, ilustrații
Mihai Pânzaru-Editura Pim () [Corola-website/Science/308542_a_309871]
-
de la Patras, Grecia în 2002 unde a obținut locul 1 cu echipa, locul 1 la individual compus - Dan Potra, locul 3 la sol Marian Drăgulescu, locul 2 la cal cu mânere - Ioan Suciu, locul 1 la cal cu mânere - Marius Urzica, locul 1 la sărituri Marian Drăgulescu. La "Campionatele Mondiale" de la Anaheim din 2003 locul 6 cu echipa, Marian Drăgulescu locul 2 la sărituri, Marius Urzica locul 8 la cal, Ioan Suciu locul 6 la cal, Marian Drăgulescu locul 4 la
Dan Grecu () [Corola-website/Science/308123_a_309452]
-
a mai fi exploatabile. În luminișuri crește zmeurul, murul, afinul, socul de munte și salcia căprească. De-o parte și de alta a râului și a afluenților săi crește arinul comun și arinul de munte, smeurul și murul, feriga, feriguța, urzica, mătrăguna, măcrișul iepurelui, fragul, floarea paștelui și ghiocelul. Desigur în acest etaj arboricol se întâlnesc frecvent diverse specii de ciuperci comestibile: mănătarca,gălbiorul, bureții cu lapte, vineciorul dar si specii periculoase de ciuperci otrăvitoare. Fauna este bine reprezentată de către urs
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
înglobat în proteine prin mecanisme încă neidentificate . Vezi și Metabolismul fierului în organismul uman. Cele mai bune surse de fier în alimente sunt carnea de porc, peștele, carnea de pui, lintea, fasolea, pătrunjelul, pâinea din făină integrală etc. Urtica urens (urzica) contine o mare cantitate de fier (100 mg fier la 100 g planta). În schimb, spanacul ca sursă principală de fier este un mit datorat unei greșeli de transcriere a cantității de fier . Fierul în cantități excesive este toxic pentru
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]