2,767 matches
-
său politic. Astfel, atacurile reciproce de la Arad și Tg. Jiu, lansate de Dinu Brătianu și Gh. Tătărescu, în septembrie 1934, i-au determinat pe redactorii ziarului "Mișcarea" să afirme că premierul fusese adus în fruntea guvernului pe neașteptate, prin încălcarea uzanțelor, potrivit cărora această funcție revenea președintelui partidului de guvernământ. Ca urmare, apreciau georgiștii, Gheorghe Tătărescu, îndatorat acelora care îi susținuseră ascensiunea politică, instaurase un regim personal 403. Cu ocazia congreselor regionale, desfășurate în toamna anului 1934, la Iași, Chișinău și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
raport de "dezechilibru progresiv" între guvern și partid 589. Într-adevăr, în luna aprilie, întors în țară după o călătorie în străinătate, Dinu Brătianu lăsase să se întrevadă o oarecare nemulțumire față de faptul că, la numirea primului ministru, se încălcase uzanța ca președintele partidului de guvernământ să dețină și președinția Consiliului de Miniștri 590. Totuși, răspunzând unei întrebări referitoare la poziția sa față de posibilitatea unei reunificări liberale, Dinu Brătianu a exprimat credința că reîntregirea era posibilă, dacă "gruparea d-lui Gh.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mișcarea de extremă dreapta era abandonată. Interpelat de Grigore Filipescu asupra atitudinii permisive a guvernului în fața participării diplomaților străini la funeraliile celor doi legionari, primul ministru Gheorghe Tătărescu a recunoscut că gestul acestora a reprezentat o încălcare a principiilor și uzanțelor internaționale 732. Luând cuvântul în dezbaterile purtate la Cameră pe această temă, Gheorghe Brătianu a apreciat poziția guvernului de apărare a demnității naționale, dar a observat că aceasta trebuia să se manifeste constant, față de încercările tuturor puterilor străine de a
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
izgonită. Cine trăiește pentru societate trăiește împotriva ei. În bună măsură, portretul ca gen provine din răzbunarea și din coșmarul omului sociabil care și-a frecventat prea mult semenii pentru a nu-i detesta. Cât de isto vitoare ar fi uzanțele bunei-cuviințe, ele n-au cum să se compare cu cele ale solitarului, în toate privințele unice, inimitabile. Când Măra, zeul morții, încearcă, și prin ispite și prin amenințări, să-i smulgă lui Buddha stăpânirea lumii, acesta din urmă, pentru a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pentru ceea ce reclamă raționament. Conversația ei e facilă și are tot farmecul francez și grația franceză. Nici înfățișarea ei nu este a unei străine: este distinsă fără a avea ceva deosebit. Un singur lucru o deosebește de mora vurile, de uzanțele și de caracterul nației noastre: vanitatea ei. Nu te poți înșela: vanitatea noastră este mai sociabilă; trezind în noi dorința de a plăcea, ea ne învață cum să reușim: în schimb, vanitatea ei, cu adevărat fermecătoare, este lipsită de artă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de zbor fără escală ... la Moscova. Aici am petrecut ultimele două săptămâni ... în majoritatea timpului la etajul 27 ... etajul Geografiei ... al Universității de Stat din capitala sovietică ... în discuții cu amabilele cadre didactice locale (mai învățasem pe traseu câte ceva din uzanța limbii ruse) și în imensa bibliotecă geografică de aici. Am profitat însă și de o deplasare la Kiev ... cu mașina unui tânăr geograf ce își avea acolo rudele ... spre a vedea cu ochii mei marea Câmpie Rusă europeană ... dată ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
administrarea produsului impozitului: fondurile colectate de *aleși sînt utilizate pentru a acoperi cheltuielile regionale, surplusul fiind trimis superintendentului Finanțelor. Renașterea Umanism și renaștere literară. "Acum, toate disciplinele sînt repuse în drepturi, limbile instaurate, tipăriturile atît de elegante și corecte ca uzanță, inventate de epoca mea prin inspirație divină [...]; întrega lume este plină de oameni învățați, de preceptori foarte docți, de librării [biblioteci] foarte ample". Această constatare entuziastă, pe care Rabelais o pune, în 1532, sub pana lui Gargantua, care-i scrie
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și ale calculului, sistemul legal de greutăți și măsuri. Instrucția primară superioară cuprinde în mod necesar, între altele, elementele geometriei și aplicațiile sale uzuale, în special desenul liniar și arpentajul, noțiuni de științe fizice și de istorie naturală aplicabile la uzanțele vieții, cîntecul, elemente de istorie și de geografie și mai ales de istoria și geografia Franței. După reformele și resursele localităților, instrucția primară va putea primi dezvoltările care vor fi considerate convenabile. Art. 2 Voința taților de familie va fi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
răsfrânge și asupra întregului. Paolo Sarpi subliniază această relație cauzală existentă în natură a cărei origine este considerată a fi similitudinea 163. În acest context orice descriere a unei părți a universului trebuia să surprindă aspecte ale întregului. Atunci când, în conformitate cu uzanțele vremii, Ficino realizează o lucrare despre lumină dincolo de componetele fizice surprinde în primul rând pe cele metafizice 164. În această lucrare filosoful italian respectă tradițiile privind modalitatea în care este descrisă lumina începând cu componenta mistică pe care o dezvoltă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
forme, Încercând să-i găsească o logică și În același timp să creeze un vocabular descriptiv specific, iar Sieverts teoretizează această privire asupra mediului construit care a modificat orașul concentric. Din 1997, de la apariția cărții omonime, termenul ―Zwischenstadt‖ aintrat În uzanța lingvistică mondială (in-between city, Într e-orașul), În pofida intraductibilității lui. Thomas Sieverts denumește prin acest termen regiuni care nu sunt nici urbane, nici rurale, dar foarte diferite de ceea ce Înțelegem curent prin suburbii. Zwischenstadt este o expansiune urbană, o vecinătate
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
terțului exclus), "ce comandă, într-o manieră latentă, toate activitățile cunoașterii"; pe de altă parte, cea a normelor semantice și sintactice ce caracterizează limbile indo-europene și care "servesc formulării discursului comun al viziunii noastre despre lume"895. Regulile logice și uzanțele lingvistice sunt, se pare, obstacolele cele mai dificile în calea deschiderilor gândirii. "Dispozitivele noastre logico-lingvistice nu ne comandă oare, se întreabă filosoful francez, să transcriem complexitatea pluralistă și antagonistă în registre unidimensionale, garanții ale reprezentării lor clare și distincte și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Christine le Bihan • Paradigme în istoria esteticii filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, C. Aslam • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Teze kantiene în arhitectură, Vasilica Cotofleac 1 Întrucât cred că etica mediului, prin propunerea de extindere a sferei moralității, contrariază anumite uzanțe academice ale înțelegerii filosofice a moralei, pornind de la o anumită distanțare obiectivă, acest cuvânt înainte este în mod intenționat încărcat de subiectivitate, tocmai pentru a sugera și în acest fel genul de participare pe care o presupune noul domeniu de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
șocurile călătoresc, se reflectă, se recombină și disipă după o dinamică mai apropiată de cea umorală, ceea ce face metafora oceanografiei mai recomandabilă. Dealtfel, în budism, analogia dintre conștiință și suprafața unui lichid perturbată de picături în cădere are deja o uzanță venerabilă. Ian știa că, pe înserat, Ondine obișnuia să facă o lungă plimbare cu bicicleta prin zonă, dar știința asta adânc scufundată n-ar fi ieșit la iveală decât dacă vreun răscolitor de suflete și-ar fi permis, pentru un
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
semnale și simboluri. În discursul jurnalistic, metaforele reprezintă un tip de unitate informațională îmbogățită prin indici valorici - de natură culturală (simboluri transistorice, spațiu și timp istoric etc.), subiectivă (idealitate, moaralitate, canon, cantitate de imprevizibil etc.), expresivă (calitatea stilului, intensitate, originalitate, uzanță semantică etc.) - ce individualizează discursul. Metafora "[...] nodul gordian" dintr-un titlu al ziarului Cotidianul: "I. R..., față în față cu nodul gordian al adjuncților IPJ [...]", (Cotidianul.ro, 2012) dă concretețe unui anumit tip de reprezentare a realității sociale, având sensul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
afișând o mină impecabilă. O.persoană de bună condiție este rațională și a beneficiat de o bună creștere. Chiar mutațiile sociale pe care le-a adus viața republicană nu elimină ritualurile bunelor maniere; nici chiar lupta de clasă nu anihilează uzanțele și constrângerile civilității. Cine vrea să se ridice trebuie să dovedească bună-creștere, iată o regulă pe care o știau bine Rastignac sau Julien Sorel. Descopăr apoi un capitol despre „timpul impoliteților”, ultima treime a secolului trecut. textura societății franceze s-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pentru a-și apăra interesele comerciale. În aceste condiții, titlul imperial își pierde importanța. Caracterul universal care îi dădea dreptul la încoronarea romană este curînd abandonat și încoronarea imperială nu mai are loc la Roma, ci la Aix-la-Chapelle. Se stabilește uzanța ca șapte Mari Electori (arhiepiscopii de Mainz, Köln, Trier, contele Palatin, ducele de Saxa, margraful de Brandenburg și regele Boemiei) să-1 desemneze pe împărat. Această practică este legiferată de împăratul Carol al IV-lea în 1356. În 1273, odată cu alegerea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
acesta un martir și îi acuză pe suveranii germani că nu au făcut nimic pentru a-l salva de la moartea pe rug. Succesorul lui Venceslav, Sigismund, trebuie să aștepte anul 1436 și un compromis semnat de papalitate (aceasta aprobă cehilor uzanța comuniunii sub ambele specii) pentru a fi recunoscut ca rege al Boemiei. Dar autoritatea regală a fost serios slăbită de criză, iar sentimentul național ceh constituie de acum încolo un obstacol puternic în fața expansiunii germanismului. În 1458, nu un membru
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
înnoirea agriculturii nu se poate realiza decît într-un cadru dublu: marea exploatare și proprietatea individuală. Modernizarea cere renunțarea la practicile colective. Dar desființarea lor lipsește partea cea mai săracă a comunității rurale de mijloacele tradiționale de existență. Drepturile de uzanță (spicuială, dreptul de pășunat și folosirea pădurilor și a pășunilor comunale) constituiau singurele posibilități de a supraviețui. Pentru acești oameni săraci, individualismul agrar, inseparabil de înnoire, constituie deci un pericol împotriva căruia ei se opun, uneori cu forța, împiedicînd în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ea nu este concepută dintr-un punct de vedere hegemonie, ci dintr-o perspectivă mult mai apropiată de concepțiile contemporane. Filosofii sînt într-adevăr convinși, dincolo de granițele politice, de unitatea profundă a continentului european. Ei folosesc în mod frecvent expresia "uzanțe comune ale Europei" și susțin că aceste "uzanțe comune" constituie fondul de civilizație care poate să favorizeze unitatea. "Astăzi nu mai există francezi, germani, spanioli și nici englezi, nu există decît euro peni" afirmă Montesquieu. Europa este "... un stat format
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
vedere hegemonie, ci dintr-o perspectivă mult mai apropiată de concepțiile contemporane. Filosofii sînt într-adevăr convinși, dincolo de granițele politice, de unitatea profundă a continentului european. Ei folosesc în mod frecvent expresia "uzanțe comune ale Europei" și susțin că aceste "uzanțe comune" constituie fondul de civilizație care poate să favorizeze unitatea. "Astăzi nu mai există francezi, germani, spanioli și nici englezi, nu există decît euro peni" afirmă Montesquieu. Europa este "... un stat format din mai multe provincii", declara Rousseau, în timp ce Voltaire
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se vor constitui și Statele Unite ale Europei". În felul acesta, în secolul al XVIII-lea ia naștere ideea unității europene. Dacă unanimitatea este departe de a lua forma care ar fi trebuit, întreaga Europă culți vată percepe un mănunchi de "uzanțe comune" despre care mulți cred că ar trebui în mod firesc să aibă drept consecință o comunitate politică. Această tendință este consolidată de evoluția gîndirii economice, care denunță diferitele constrîngeri ce îngreunează schimburile economice și producția, consecințe ale spiritului mercantilist
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
feudale, vînzarea bunurilor ecleziastice și dezvoltarea administrației moderne. Activitatea Imperiului tinde deci să creeze monarhii surori, apropiate prin practicile politice, organizarea socială, obiectivele urmărite și modul de a le realiza. Asistăm, ca și în secolul al XVIII-lea, la consolidarea uzanțelor comune ale Europei, dar pe baze noi. Această dorință de uniformizare, fără îndoială mai eficace decît o cucerire obișnuită, se lovește totuși de obstacole. Acestea țin de tradiții, de calitatea guvernanților, de prezența sau absența funcționarilor francezi sau de rezistența
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
care încearcă să-și păstreze o independență bazată pe conștiința trăsăturilor lor specifice. Istoria politică a Europei din secolul al XVIII-lea și de la începutul secolului al XIX-lea oscilează astfel între dorința de unificare și afirmarea particularismelor naționale, între "uzanțele comune ale Europei", care pun bazele unei identități transnaționale și caracterul specific al culturilor naționale. Bazate pe limbi diferite, obiceiuri și tradiții proprii, un folclor propriu, o istorie care se afirmă de-a lungul secolelor ca un puternic element de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
totodată oaspetele orașelor Newcastle și Liverpool. Pretutindeni am fost bine primit. Am fost, de asemenea, invitat de corporațiile din Manchester, Liverpool și Edinburgh, iar intenția mea era de a mă deplasa mai târziu în aceste orașe. Oamenii care nu cunosc uzanțele și obiceiurile din Anglia și ignoră importanța acelor public dinners sau care văd cu un ochi nefavorabil rezultatele activității mele mi-au reproșat că am dăunat, prin discursurile rostite, intereselor țării mele. Eu, din contră, cred că manifestările publice la
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
diplomat, nici măcar nu se gândise să insereze astfel de exigențe. Însă, în momentul în care domnul Von Jagow s-a ocupat de chestiune, împăratul își fixase atât de bine atitudinea încât era deja prea târziu pentru întreprinderea unui demers în conformitate cu uzanțele și cutuma diplomatică, deci nu mai era absolut nimic de făcut. Situația se prezenta într-un asemenea stadiu că nu se mai putea obține nimic punându-se condiții. În consecință Jagow s-a gândit că această reținere va avea partea
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]