11,855 matches
-
râului, aproape în fața locului unde e poarta micuță care dă în parcul Castelului, se găsește laboratorul Uzinei. Era o clădire nu foarte înaltă, dar lungă, ca o cușcă mare de sticlă luminată ziua și noaptea. Și ziua și noaptea, pentru că Uzina nu se oprește niciodată și fiindcă în laborator sunt în permanență doi ingineri care verifică dozările și calitatea a ceea ce iese din burta marelui monstru. Când am vrut să vorbesc cu cei care erau de serviciu în noaptea crimei, Arsène
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
tot la Bassepin și ne înnebunea cu fonograful lui. A trebuit să așteptăm până la sfârșitul lui ianuarie ca să-și ia tălpășița și să nu-l mai vedem niciodată. Mierck mă luă tare de la-nceput. — Cu ce drept ați mers la Uzină? lătră la mine. Nu-i răspunsei. — Ce căutați? Cazul este rezolvat, iar vinovații au plătit. — Așa se spune, e drept..., îi răspunsei, ceea ce avu darul să-l înfurie și mai tare. — Ce? Ce insinuați? — Nu insinuez nimic. Îmi fac meseria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
se întoarseră niciodată, desigur, dar, în ciuda evidențelor, unii și-au păstrat întotdeauna speranța că-i vor zări dând colțul străzii, intrând în casă, așezându-se la masă și așteptând ulciorul cu vin. Familiile care îi aveau pe ai lor la Uzină traversaseră războiul fără mari îngrijorări sau privațiuni. Ceilalți, în schimb, ieșeau din patru ani teribili. Ruptura se adânci și mai mult, mai ales când un mort sau doi începeau să putrezească. Unii nu-și mai vorbiră. Alții ajunseră să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
pe care Destinat își petrecuse atâtea ore, citind sau gândindu-se la nimic. Toate cărțile aranjate de-a lungul pereților ca niște soldați ai unei armate de hârtie absorbeau zgomotele de afară. Nu se auzea nimic, nici vântul, nici freamătul Uzinei care se afla totuși aproape, nici cântecul păsărilor din parc. Pe fotoliul lui Destinat, era o carte deschisă, cu copertele în sus. Era o carte foarte veche, cu paginile uzate, cu colțurile îndoite, pe care niște degete o răsfoiseră o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
întipărit pe chip, având pentru oricine un cuvânt bun, era cea cu inima plină de fiere și de durere. Scrisorie ei exprimau tot mai mult dezgustul ei de-ai vedea pe bărbații din oraș, pe toți cei care mergeau la Uzină, curați, odihniți, liniștiți. Scria în același fel chiar și despre răniții de la clinică, ce umblau pe străzi: îi numea norocoșii. Dar, dintre toți, cel despre care scria cel mai defavorabil, eram eu. A fost un mic șoc să citesc scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de sentimente caracteristică oamenilor tineri, care nu s‑au găsit încă pe ei înșiși și nici nu și‑au găsit un loc în economia modernă. Hans deține totuși un asemenea loc de mai multă vreme. Locul se află la o uzină electrică și trebuie schimbat. Afară, la lumina strălucitoare și răcoroasă a soarelui - ce va fi curând părăsită pentru întunericul dintr‑o cameră nesănătoasă - Hans dă zglobiu șuturi în ghemotoacele de hârtie și alte gunoaie, închipuindu‑și că pasează mingea sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
E ca un tablou de Klimt pe care o locomotivă rapidă îl trage din întuneric la lumină. Silueta ei de un albastru deschis nu se vrea nicidecum a fi un memorial dedicat celor care au crăpat în perioada nazistă în uzinele metalurgice ale acestei femei, ci e menită mai degrabă să fie o priveliște frumoasă pentru privitorul imparțial; chiar dacă ai unele rezerve, trebuie să recunoști frumusețea acolo unde o întâlnești, indiferent de persoana căreia îi aparține. Mama o cheamă pe Sophie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
curbat din cauza volumului redus al planetei necunoscute nu se arăta nimeni. — Nu ți se pare că te simți mai ușor? întrebă comandantul Aciobăniței. Uite, am acum impresia că nu-s mai greu decât eram pe vremea când intrasem ucenic la uzinele „Odobleja”. — E și normal, răspunse pilotul Amărășteanu. Planeta fiind mai mică, scade și gravitația. — Bine, bine, scade gravitația - spuse comandantul -, dar de ce să scad și eu? Pilotul îl privi cu respectuoasă uimire. — Cum de ce? Greutatea dumneavoastră o simțiți în funcție de mărimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
rapsodul Eu pe-un tărâm neprietenos M-oi înfrăți cu glodul Când vei afl a c-am tipărit Coperta cărții mele Deduce-vei că s-au sfârșit Durerile rebele CÂND AM VENIT ACASĂ Când am venit acasă nu mai aveam uzine, Primeam totul de-a gata de la o Uniune. Nu mai erau nici fabrici, nu mai aveam servicii, Guvernul României era lovit de vicii. La televiziune vorbeau fără-ncetare Lătrăii de serviciu, pretinzând ascultare. Când am venit acasă, uitasem de cătușe
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
12 -16 lei la cumpărare sau tranzacții și 16-24 de lei la vânzare. Împărțiți, la cifra cea mai mare, să zicem la 24lei/1 dollar și rezultă o avere cu care Uniunea Scriitorilor ar fi putut cumpăra la un loc uzinele „23 august” și „Republica” și investi în mai multe tipografii. Calculați din nou și veți vedea că, din venitul acestora, dacă ar fi devenit proprietari cum meritau, pentru că erau bani adunați din munca lor, cei două mii de membri, ar fi
PROGRAM DE CANDIDATURĂ LA CONDUCEREA UNIUNII SCRIITORILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364380_a_365709]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > COLINDĂ PENTRU MOȘ NICOLAE Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului COLINDĂ PENTRU MOȘ NICOLAE Nicolae, Nicolae, moș mitraliat, Ce ne mai aduci în ghete, moș nevinovat? Ce uzine, ce spitale, blocuri, ce lumini Să îți răstignim, moșnege, dragostea în spini? Nicolae, Nicolae, moș preaîncolțit, Ca pe porc, vine Crăciunul, să îți dea cuțit - Și rămân în urmă ghete de cizmari de soi Ce au încălțat o țară , însă
COLINDĂ PENTRU MOŞ NICOLAE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364553_a_365882]
-
în galerii și câte și mai câte. Tragedii ce au scris cu sânge istoria unei gigantice construcții, înfăptuită de poporul român, pentru nevoile lui. Edificiul acesta, construit cu atâtea sacrificii, cei de azi îl includ în „greaua moștenire”, alături de combinate, uzine, institute de cercetări în diverse domenii, clădiri de patrimoniu, locuri de agrement, termocentrale, hidrocentrale, regularizări ale albiilor râurilor, autostrăzi, muzee de interes internațional, piețe moderne, școli (unde cărțile erau gratuite), cămine și case de cultură, spitale, universități (unde chiar se
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
al României, ne-ar fi dat, dacă ar fi avut, TOTUL. Dar nu are de unde. Fiecare în parte,este și un DICTATOR. Un DICTATOR AL RESURSELOR. Îmi aduc aminte, în drum spre serviciu, de doamna V, Directoare de Centrală la Uzinele Electroputere. O tovarășă, și o doamnă, de o energie, și inteligență, extraordinare. Am ajuns la dânsa cu o rugăminte: să ajung mai devreme din stagiatură, în cercetare. Am găsit-o agitată, și în același timp, calmă. FĂCEA EFORTURI SĂ își
DICTATURA RESURSELOR de JIANU LIVIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361343_a_362672]
-
cântec la început... Aici a fost hotel cândva. E și acum, la toate nivelele, chiar și la mansardă. Toată clădirea a fost achiziționată de un fotbalist. De la Dinamo sau Steaua, nu mai știu. Acum e a unui fost director al uzinei... cea mai mare din zonă și din Europa, pe vremurile comuniste. - Aha, îl știu! a intervenit Mișu. Nu mă mai interesează. Ia spune, amice, ce ai făcut, ce învârtești, care e statutul tău juridic? - Oho, ce termeni folosești! a exclamat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361348_a_362677]
-
el. DOAMNA CUCU: Haiti! CUCU: haiti! DOAMNA CUCU: Și mai scoate odată șorțul ăla de pe tine că nu te-ai născut cu el de gât! CUCU: Imediat, imediat mamă. Deformare profesioanlă. DOAMNA CUCU: Ia exemplu de la mine. Eu numai la uzină sunt turnătoare. Acasă sunt o soție model. Model, nu alta. CUCU: Mie-mi spui? Da' ce eu nu sunt fruntaș la locul meu de muncă? Sau nu-ți mai place cum gătesc și cauți motive pentru o strâmbă? Adică ce
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
se mulțumeau să aducă ghețarii proveniții din Antarctica pentru ași satisface parțial consumul de apă, altele în schimb au început să promoveze noi proiecte pentru desalinizarea apei de mare. Astfel în minuscula localitate Beduin s-a demarat construcția unei mari uzine pentru desalinizare. S-a început cu bani puțini. Se construiau barăci acoperite de panouri solare pentru producerea energiei electrice care trebuiau să asigure strictul necesar al funcționării primelor sere care să producă zarzavaturile necesare vieții. Dar cine vor fi noii
PROIECTUL SOLARIS SF de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363926_a_365255]
-
RADIOULUI. Ziua Radioului (13 februarie) este o sărbătoare instituită de UNESCO, în semn de prețuire pentru acest important vector de informație și diseminare a culturii. Pe 18 februarie se va desfășura simpozionul dedicat împlinirii a 54 de ani de la înființarea Uzinelor Electronică (București), precum și aniversării înființării Asociației Radioclubul României, organizatoarea evenimentului în parteneriat cu Mediateca GEORGE ENESCU a Bibliotecii Metropolitane București. Parteneri media: Radio România, Radio România Cultural, City TV București. Vernisajul expoziției, joi, 13 februarie 2014, de la ora 12. Va
RADIOMONDO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364068_a_365397]
-
oameni săraci, buni și răi, înțelepți și neinstruiți, generoși și zgârciți. Regimurile totalitare ale secolului trecut au încercat să îndepărteze ființa umană de ideea spirituală și să o apropie tot mai mult de lumea materială: omul cunoștea un singur drum - uzină, cârciumă, dormitor - fiind un robot, dar cu nevoi umane. Fără instruire, fără cultură, fără comunicare, fără informație. In ultimele decenii, megatehnologizarea tuturor domeniilor vieții a dus, pe de o parte, la superproducție și, deci, la abundența produselor, iar, pe de
ECHILIBRUL VIEŢII – BUCURIA DE A DĂRUI ŞI DE A PRIMI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362905_a_364234]
-
roșii de bujor de munte. Drumul național șerpuiește printre munți, pe lângă vale și deodată, după o curbă, la Brădișor te întâmpină barajul în arc din beton armat apoi conturul lacului de acumulare. La Ciunget călătorul ajunge în fața celei mai mari uzine hidroenergetice de pe râurile interioare alimentată de la lacul Vidra, străjuit de un baraj din anrocamente și materiale naturale. Pe aici curge Latorița, un râu furios și zgomotos din care uneori se zăresc cum sar păstrăvii după musculițe. Undeva sus, se află
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
la noile forme de combatere a criminalității din ce în ce mai agresive, precum și unele deficiențe din justiție au generat scăderea inacceptabilă a nivelului de siguranță a cetățeanului. În plus, perimarea noțiunilor de țară, națiune, patrie și patriotism, distrugerea economiei naționale prin falimentarea fabricilor, uzinelor, firmelor de producție, încurajarea excesivă a consumului, reducerea draconică a efectivelor structurilor de securitate, extinderea rapidă a corupției la toate nivelurile, falimentarea educației, toate acestea duc la scăderea autorității statale și, încet, încet, la dispariția statului. Spre exemplu, efectivele din
STATUL ROMÂN, QUO VADIS? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 () [Corola-blog/BlogPost/363475_a_364804]
-
vedere personal, dacă nu cumva cultura, arta, știința românească au devenit un trecut și nimic mai mult, din moment ce nu mai cunoaștem nici o noutate remarcabilă de mult timp, în această privință?! Nu este greu de aproximat numărul românilor care suspină după uzinele, fabricile, șantierele de altădată, de evaluat dacă activitățile de cercetare, de creație culturală, artistică și științifică au rodit mai eficient și valoros cândva, sau acum. Reprezentând, din funcția cea mai importantă și onorabilă de președinte, forul cel mai înalt al
ACAD. PROF. DR. IONEL HAIDUC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363473_a_364802]
-
coșuleț de roșii mari, frumoase, gustoase și hrănitoare. De unde vin aceste roade? Dintr-un pumn de pământ în care ai plantat niște fire verzi de roșii cu câteva săptămâni în urmă? Cum? Nu ți se pare uimitor? Planta este o uzină mică dar atât de complexă încât omul nu-i poate da replică. Tot ce mâncăm este sintetizat în mii de plante, fiecare după soiul lor, dar nu stă în puterea noastră să fabricăm una singură dintre ele, nu reușim să
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
exploatator. Istoric, în 1930, Hitler se străduia, din greu, prin toate mijloacele, să pună mâna pe putere, pe care Stalin deja o avea din 1927 și începuse pregătirea unui viitor război mondial. Autorul începe exemplificările acestor pregătiri de război cu Uzinele de locomotive din Harcov, care scoteau mai multe tancuri pe zi decât locomotive! Prezintă cu amănunte industria aviatică de război, ce producea diferite tipuri de avioane de la cele de vânătoare la cele de bombardament. Pe cine se pregătea să bombardeze
ELIBERATORUL POPOARELOR de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362447_a_363776]
-
mare parte, sau de fier. Astfel că noi metale trebuiau scoase la suprafață precum cuprul cu asociații săi mai slab reprezentați în aceste zăcăminte precum aurul și argintul. Dacă în zona Moldovei aveau să apară minele de la Leșul Ursului cu Uzina de Preparare de la Tarnița, în Banat avea să fie deschisă un nou centru minier chiar pe malul Dunării, la Moldova Nouă. Totuși alte centre ale cuprului mai mici erau și la Altân Tepe în Dobrogea, iar în Oltenia pe lângă marile
COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360967_a_362296]
-
1966. Întreprinderea minieră era în plină ascensiune. Am găsit construite în cartierul Oarșul Nou circa 400(patrusute) apartamente construite. Întreprinderea minieră avea câteva mii de angajați fiind înființată doar la 01 iulie 1965. La sectoarele miniere existente în exploatare și uzina de preparare a minereurilor veneau zilnic zeci de autobuze pline cu muncitori și cadre tehnice din toate localitățile din Clisura Dunării, dar și muncitori din toată România. Moldova Nouă devenise un centru minier cunoscut și atractiv pentru muncitorii calificați dar
CAPITALISMUL ÎN MOLDOVA NOUĂ PARTEA I A de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364147_a_365476]