2,798 matches
-
însă mare amator de muzică populară și a contribuit la sprijinirea corurilor folclorice 91. Iorga a încurajat înființarea de biblioteci publice și le-a făcut acestora donații din biblioteca lui personală. A promovat și arta populară; în casa lui de la Văleni poate fi admirată o superbă colecție de artă populară românească. Și-a decorat școlile de la Veneția și din Franța cu obiecte de artă populară românească și a organizat expoziții folclorice. Randamentul lui Iorga era uluitor. A publicat 700 de titluri
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
grijă de bătrîna mamă a lui Iorga, asigurîndu-le hrană și îmbrăcăminte, veghind la sănătatea tuturor și făcînd douăsprezece perechi de pantofi în fiecare dimineață. Făcea totul ca să-l facă pe "Nicu" să se simtă bine atunci cînd se întorcea la Văleni de la București după cursuri, cuvîntări și conferințe. Nu era niciodată obosită. Doamna Catinca efectua și corectura lucrărilor, precum și traducerile din maghiară și italiană. O adevărată prietenă, s-a sacrificat și l-a ajutat pe profesorul Iorga să-și scrie miile
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de cuvinte, al computerelor, al avioanelor sau al altor "înalte tehnologii", Iorga se bizuia pe etica muncii, mintea și excepționala lui memorie. Să ne întrebăm ce ar fi putut realiza avînd la dispoziție "înalta tehnologie!" Făcînd naveta între București și Vălenii de Munte, cobora întotdeauna (la ambele capete ale liniei) cu un articol sau un proiect de carte. Ca să ne facem o oarecare idee despre randamentul lui Iorga, am putea alege unul din anii săi medii: în 1928, Iorga a scris
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în slavistică la Universitatea din București. Familia Bogdan era o familie de intelectuali români din Transilvania. Iorga s-a mutat cu noua lui soție într-un apartament modest din București, rămînînd acolo pînă în 1907, cînd s-a stabilit la Vălenii de Munte. Cea de a doua căsnicie se baza pe maturitate: cuplul făcea totul împreună. Mai mult, era bazat pe compatibilitate și pe încredere reciprocă, care poate fi dobîndită numai după lungi ani de conviețuire. Au avut șapte copii: Mircea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga nu mai avea răbdare să rămînă la București; campania de ură îl făcea să nu se simtă la largul său, iar inactivitatea îi afecta resursele. Din fericire, Iorga și cumnatul său le-au făcut o vizită prietenilor lor de la Vălenii de Munte, așezare aflată la poalele Carpaților. Pe vremea aceea nu exista încă o cale ferată spre Văleni, așa că au ajuns acolo cu trăsura, ai cărei clopoței "îi speriau pe lupi și-i avertizau pe hoți"; Iorga a fost entuziasmat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
la largul său, iar inactivitatea îi afecta resursele. Din fericire, Iorga și cumnatul său le-au făcut o vizită prietenilor lor de la Vălenii de Munte, așezare aflată la poalele Carpaților. Pe vremea aceea nu exista încă o cale ferată spre Văleni, așa că au ajuns acolo cu trăsura, ai cărei clopoței "îi speriau pe lupi și-i avertizau pe hoți"; Iorga a fost entuziasmat: satul nu era corupt și era așezat lîngă o serie de mănăstiri "ale căror inscripții așteptau să fie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
au ajuns acolo cu trăsura, ai cărei clopoței "îi speriau pe lupi și-i avertizau pe hoți"; Iorga a fost entuziasmat: satul nu era corupt și era așezat lîngă o serie de mănăstiri "ale căror inscripții așteptau să fie descifrate". Vălenii erau un sat binecuvîntat de o atmosferă sămănătoristă (l.r.). Era pace și bună înțelegere românească, o armonie a zilelor de demult, netulburată de elementele străine care au distrus-o în alte părți". Singurul evreu din Văleni, fierarul Moise, era
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să fie descifrate". Vălenii erau un sat binecuvîntat de o atmosferă sămănătoristă (l.r.). Era pace și bună înțelegere românească, o armonie a zilelor de demult, netulburată de elementele străine care au distrus-o în alte părți". Singurul evreu din Văleni, fierarul Moise, era considerat de Iorga drept un individ simpatic, care se înțelegea bine cu românii. Iorga și-a găsit aici un adăpost la care se referea întotdeauna cu acest termen. El a devenit centrul activităților sale pentru tot restul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga drept un individ simpatic, care se înțelegea bine cu românii. Iorga și-a găsit aici un adăpost la care se referea întotdeauna cu acest termen. El a devenit centrul activităților sale pentru tot restul vieții. Prefera atmosfera sămănătoristă de la Văleni, fugind de la București ca să rămînă la Mama Terra, a cărei atingere însemna viață pentru el. Putea trăi aici printre cărțile lui, căci, fără cărți, "o asemenea retragere la țară ar fi o sinucidere"195. Dar Iorga nu-și putea permite
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a comandat o istorie a bisericii din România. Nefiind în mod deosebit interesat de subiect, suma de bani implicată l-a impulsionat 196. Subscripțiile publice și ajutorul acordat de prieteni au completat diferența, așa că Iorga a înființat o editură la Văleni. Susținătorii lui au devenit acționari. Cei care îl ajutaseră la fondarea "Neamului românesc" au suportat costurile utilajului și ale construcției, iar sătenii și-au adus contribuția prin munca lor entuziastă. Toți cei implicați au participat la inaugurarea din primăvara lui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
se ducea în Transilvania, unde, cu două decenii în urmă, Memorandiștii inițiaseră o acțiune eșuată pentru drepturile naționale ale românilor. Pentru a o înțelege, trebuie să analizăm activitatea lui Iorga în cadrul Ligii culturale și a Universității lui de Vară de la Vălenii de Munte. Înainte de 1907, Iorga își petrecuse multe veri în țări străine făcînd cercetări; lucrase atît în România "ocupată", cît și în Regat. După 1908, își petrecea verile la universitatea lui de vară. Cînd intelectualul bucovinean Gheorghe Tofan i-a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Tofan i-a propus în 1904 să organizeze un curs de vară pentru studenții de dincolo 212, în vederea realizării unității naționale, Iorga nu a fost capabil să preia ideea. Prin 1908 atmosfera politică se schimbase și s-a stabilit la Văleni. În numărul din 11 iunie 1908 al "Neamului românesc", Iorga anunța deschiderea "Universității Populare de la Vălenii de Munte" și participarea unor renumiți universitari ca profesori 213. Universitatea s-a deschis oficial la 2 iulie 1908. Ea era organizată pentru tinerii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
212, în vederea realizării unității naționale, Iorga nu a fost capabil să preia ideea. Prin 1908 atmosfera politică se schimbase și s-a stabilit la Văleni. În numărul din 11 iunie 1908 al "Neamului românesc", Iorga anunța deschiderea "Universității Populare de la Vălenii de Munte" și participarea unor renumiți universitari ca profesori 213. Universitatea s-a deschis oficial la 2 iulie 1908. Ea era organizată pentru tinerii ardeleni, bucovineni și (într-o măsură mai mică) basarabeni și era menită să devină un catalizator
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
scrierii istoriei armatei române 230, Iorga va fi numit profesor de istorie la Academia Militară Română. Bătrînul rege a apreciat atât de mult lucrarea lui Iorga despre armata română încît l-a trimis pe fiul nepotului său, Prințul Carol, la Văleni și ulterior la Universitatea din București ca să audieze cursurile lui Iorga. Acesta a fost începutul unei relații nefericite dintre Iorga și studentul său, viitorul rege. Iorga a scris unele dintre cele mai bune lucrări ale sale între 1900 și 1914
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și intuirea motivelor care au dus la căderea imperiului fac din cartea aceasta una din cele mai mari opere ale lui Iorga. Turcii o admirau și era adesea vizitat de delegații turcești. Istoria românilor și Istoria românilor pentru poporul românesc (Vălenii de Munte, 1908) sînt versiuni populare ale istoriei României (reeditate destul de des) care erau adaptate ca manuale și strecurate pe furiș în Transilvania și Bucovina. În Der lateinische Westen und der Byzantinische Osten in ihren Wechselbeiziehungen wahrend des Mittelalters (Berlin
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
seama de măsura în care politica de maghiarizare a ungurilor amenința latinitatea, menționînd în repetate rînduri observațiile făcute de italienii care călătoriseră prin România și Transilvania și utilizînd un mare număr de documente italiene. Oameni care au fost (Vol. 1, Vălenii de Munte, 1911) a fost primul dintre cele patru volume conținînd portretele unor oameni, lideri, personalități și contemporani în viziunea lui Iorga, inclusiv necrologuri jurnalistice și amintiri. Chestiunea Rhinului (Vălenii de Munte, 1912), scrisă în ajunul Războiului cel Mare, analiza
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
număr de documente italiene. Oameni care au fost (Vol. 1, Vălenii de Munte, 1911) a fost primul dintre cele patru volume conținînd portretele unor oameni, lideri, personalități și contemporani în viziunea lui Iorga, inclusiv necrologuri jurnalistice și amintiri. Chestiunea Rhinului (Vălenii de Munte, 1912), scrisă în ajunul Războiului cel Mare, analiza problemele din regiunile străbătute de acest fluviu. Pentru Iorga (ca și pentru Napoleon), Rinul este linia geopolitică care domină Europa, coloana vertebrală a continentului ce separă două culturi, două concepții
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
acest fluviu. Pentru Iorga (ca și pentru Napoleon), Rinul este linia geopolitică care domină Europa, coloana vertebrală a continentului ce separă două culturi, două concepții asupra omenirii și a națiunii. În Acțiunea militară a României în Bulgaria cu ostașii noștri (Vălenii de Munte, 1914), Iorga face apologia acțiunii militare române, explicînd în ce a constat marșul "fără vărsare de sînge" al armatelor române prin Bulgaria în timpul celui de al doilea război balcanic, ca să demonstreze falsitatea acuzațiilor privind "un marș triumfal laș
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
1914), Iorga face apologia acțiunii militare române, explicînd în ce a constat marșul "fără vărsare de sînge" al armatelor române prin Bulgaria în timpul celui de al doilea război balcanic, ca să demonstreze falsitatea acuzațiilor privind "un marș triumfal laș". Chestiunea Dunării (Vălenii de Munte, 1913) descrie marea complexitate a chestiunilor istorice, etnice și politice existente în regiunea din jurul Dunării. Nu mai este nevoie să spunem că Iorga scoate în evidență aspectul întinderii de la sud de fluviu. Auf und Niedergang des Turkischen Herrschaftgebietes
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
30 fulminînd împotriva "strategiilor" oportuniste ale politicienilor și oportuniștilor de la Capșa. "Poate că realizarea unificării naționale este menită unei alte generații, una mai valoroasă?"31, întreba el mînios. Iorga a ajuns chiar și să plece de la București, petrecîndu-și timpul la Văleni. Acolo, evaluînd corect lipsa de pregătire și dezorganizarea din România, le repeta zilnic alor lui: Intrarea în război va fi un dezastru!"32 A lucrat foarte mult în acești doi ani de neutralitate. Lucrările pe care le-a scris sînt
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
sale universitare. Dreptul la viață al statelor mici (București, 1916) reafirmă credința lui Iorga în faptul că orice națiune, mare sau mică, este o entitate organică vie, indestructibilă, avîndu-și locul în ierarhia lumii, cu drepturi inalienabile. Lucrarea 3 Maiu 1915 (Vălenii de Munte, 1915) face apologia Adunării de la Blaj a românilor din Transilvania din 1848. La question roumaine en Autriche et Hongrie (Bucarest, 1915) tratează problema majorității românești din Transilvania și Bucovina și soarta ei sub stăpînirea maghiară și austriacă, ca
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Bucarest, 1915) tratează problema majorității românești din Transilvania și Bucovina și soarta ei sub stăpînirea maghiară și austriacă, ca și Histoire des Roumains de Transylvanie et de Hongrie (două volume, Bucarest, 1915-1916). Lucrarea Carpații în luptele dintre români și unguri (Vălenii de Munte, 1915) descrie Munții Carpați și rolul jucat de aceștia în lupta dintre români și unguri. Carpații sînt prezentați aici nu atît ca o barieră geografică, cît drept o coloană vertebrală a majorității românești de pe marile versante ale lanțului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Carpați și rolul jucat de aceștia în lupta dintre români și unguri. Carpații sînt prezentați aici nu atît ca o barieră geografică, cît drept o coloană vertebrală a majorității românești de pe marile versante ale lanțului muntos. Serbia eroică și martiră (Vălenii de Munte, 1915) oferă splendide imagini de evocare istorică ale luptei pentru supraviețuire a vecinei de la apus a României. În Popoare turanice parazite (Vălenii de Munte, 1915), Iorga oferă o imagine deloc măgulitoare a "popoarelor turanice parazite": ungurii, turcii și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
o coloană vertebrală a majorității românești de pe marile versante ale lanțului muntos. Serbia eroică și martiră (Vălenii de Munte, 1915) oferă splendide imagini de evocare istorică ale luptei pentru supraviețuire a vecinei de la apus a României. În Popoare turanice parazite (Vălenii de Munte, 1915), Iorga oferă o imagine deloc măgulitoare a "popoarelor turanice parazite": ungurii, turcii și bulgarii. Campania antisemită a "Neamului românesc" scăzuse în intensitate odată cu declanșarea războiului. Citim relatări despre pretinsa lipsă de loialitate a evreilor față de România, despre
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
corupția societăților tradiționale. După lovitura dată de Marea Putere industrializată, incapacitatea de a face față provocărilor moderne duce la demoralizare. Iorga descrie bine aceste simptome, dar nu analizează corect rădăcinile problemei 49. Prevăzuse toate acestea în autoimpusul său exil la Văleni, între 1914 și 1916. Le repeta mereu alor săi: Intrarea în război va fi un dezastru". A fost trimisă o misiune militară din Franța sub conducerea generalului Henri Berthelot pentru a sprijini efortul de război al românilor. Prima lui remarcă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]