3,016 matches
-
scop au fost angajați lucrători cu stagiu permanent încredințându-li-se spre îngrijire porțiuni de care răspundeau. De asemenea, unde se simțea mai acut nevoia, trebuia să se construiască poduri peste apa Bârladului, vechea practică de a trece râul prin vad nemaifiind convenabilă în noile condiții impuse de intensificarea traficului și a dezvoltării economice. Prin 1839, șeful Departamentului din Lăuntru al Moldovei (Ministrul de Interne), stolnicul Leonida, face cunoscut în scris Isprăvniciei ținutului Tecuci imputându-i că, venind de la Galați, „trecând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al treilea se consemnează la Movileni, tot peste Siret, apele mai mici, cum erau Bârladul, Bârlovița, Corozelul, toate având în vremea respectivă cursuri de apă, nu seci sau dispărute ca astăzi, cum e cazul Bârloviței și Corozelului, se traversau prin vaduri anume amenajate în locurile unde se formau așa-numitele repegiuni, pe care Costache Conache le consideră scruntăriri, adică prundișuri. Ele se aflau, de cele mai multe ori, în preajma morilor și a vadurilor de moară. E de înțeles că nu erau prea dese
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
astăzi, cum e cazul Bârloviței și Corozelului, se traversau prin vaduri anume amenajate în locurile unde se formau așa-numitele repegiuni, pe care Costache Conache le consideră scruntăriri, adică prundișuri. Ele se aflau, de cele mai multe ori, în preajma morilor și a vadurilor de moară. E de înțeles că nu erau prea dese, iar oamenii făceau căi ocolite pentru a putea traversa râul sau pârâul dintr-o parte în alta, mai ales în vremea precipitațiilor abundente. La Umbrărești se aflau asemenea zise repegiuni
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
condiția socială a vecinului și epitetul respectiv”. Cu alte cuvinte, locuitorii ce-și pierd statutul de răzeși, adică dreptul de a fi părtași egali sub aspect juridic la veniturile dobândite din structurile productive ale comunității (țarină, fânaț, imaș, pădure, crâșmă, vad de moară sau de pod peste apă etc.) devin vecini, cu obligațiile ce decurg din această stare de fapt, cea mai restrictivă dintre ele fiind aceea de a nu putea părăsi moșia pe care au locuit ca răzeși. După opinia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iuzbașă, chihae. De asemenea, câțiva din cei 34 bătrâni, pe care a fost distribuită obștea umbrăreșteană răzășească, poartă alături de numele propriu (Năstase, Dima, Manea) rangurile ostășești de mai sus. Scriitorul zapisului din 1664, prin care sătenii din Umbrărești fac danie vadul lor de moară hatmanului Neculai Racoviță, este „Necula vătah de hânsari din satul Umbrărești”. În documentul intitulat Catastiv ot volost Tecuci za călărași, za dajdii, deci o evidență a călărașilor din ținutul Tecuci cu dările lor, întâlnim pe călărașii Grozav
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
muncitori, sănătoși și rezistenți. S-au așezat într-un loc încărcat de poezia naturii, înconjurat la est de pădurile Panu, Zarea Domniței și Ghețu, iar la vest de pădurea Leaua și dealurile Coasta Morii și Felea, care constituie pentru tărniceni vadul soarelui spre asfințit în zilele de vară. Văile de diferite mărimi și configurații sunt curmate de șiruride dealuri traversate de râpe pe cursul cărora clipește permanent câte un firicel de apă care adesea se umflă peste maluriapele furioase ale torentelor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fi: „La podul morii”, situat la intersecția pârâului Dunavăț cu Berheciul, „Coasta morii”, în satul Tarnița (moara de apă de pe pârâul Berheci situată la podul peste Berheci, în apropierea locuințelor Căpraru și Vinerică) sau moara de apă ce funcționa pe vadul râpei Slobozia-Valea Pârlei, prin spatele actualei locuințe I. Chirilă. Pe mari suprafețe se cultivau meiul, grâul, secara, iar pentru furaje se însămânțau trifoiul și dughia, inul și cânepa, care se cultivau pentru obținerea fibrei în țesături. Se mai cultivau leguminoase
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca voi, nutrind răsad Să pot rodi în vremea călătoare, Au înflorit salcâmii la Bârlad Orașul e-o legendă de ninsoare. Ci astăzi, în amurg, ce desfătare Să mă cufund, cum flăcările-mi scad, În amintiri, ca-ntr-un dulce vad, Suava ei tortură mă doboare... Au înflorit salcâmii la Bârlad...” Președintele comitetului municipal pentru cultură și educație socialistă, dr. Paul Sârbu, scria despre Festivalul Național „Cântarea României" ca „manifestare a muncii și creației libere", iar prof. Gruia Novac despre corul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în revista „Elanul” nr.72/2008 sub titlul : „Din presa vremii: * Semănătorul de la Bârlad făcea politică.” 169 Sentinela Sentinela, nr. 1, apare la 1 septembrie 1915, î n două pagini, ca ziar conservator, director politic Nicolae N . Necașu, avocat, strada Vadului, impus de „împrejurările grele prin care trece țara”, o „piedică pentru ziarul junimist Propaganda care e în slujba nemților”. Își propune ca alături cu confrații de la ziarul Conservatorul să vegheze ca o „santinelă neador mită, înfierând și denunțând la timp
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aceleași concepții: sarcina lor, a părinților este de a asigura hrana și Îmbrăcămintea necesară, condiții de studiu acasă, iar În rest e treaba școlii. Refuză să accepte ca fiul/fiica lor creează probleme În colectivul din care face parte, Îl vad ca pe un copil neînțeles la școală, Întrucât acasă, spun ei, este respectuos, cuminte și serios. În cazul În care sunt puși În fața unor fapte concrete, părinții respectivi Încep cu lamentări, promisiuni, scuze pe care În general nu le respectă
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
patul tău rece și încălzește-te. LEAR: Ai dat toată averea la cele două fete, de-ai ajuns în halul ăsta? EDGAR: Cine-i da ceva bietului Tom? Pe care vrăjmașul necurat l-a dus prin foc și flăcări, prin vaduri și prin vîltori, pește mlaștini și bălti. I-a pus cuțite sub pernă și laturi sub scaun și șoricioaica în ciorbă; l-a făcut să se mîndrescă, să călăreasca pe-un murg trăpaș peste poduri de patru inci, să fugă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
CFR, alții în costumații negre. Chiar unul avea adidași de Drăgășani, teniși Finca în picioare, deși era iarnă.”. Vai, vai, ce șocante dezvăluiri! Nu-i așa că vă minunați cum Neluțu a prins teroriști ca și cum acolo, la Buzău, ar fi fost vad bun de teroriști care trag precum peștii la râmă sau la mămăligă. Și fiindcă erau ei cam mici și proști, toată ziua, buna ziua, intrau în unitate după muniție și armament. Dar ochiul vigilent al lui Neluțu a sesizat pe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să folosească forța acestora. Toți trei, cu marmitele în spate, luând drept reper firul telefonic ce traversa râul pe la înălțime, au trecut la acțiune. L-au traversat atât la dus cât și la întors, adică de două ori prin același vad numai că pieziș, cum s-ar spune în formă de X, de fiecare dată pornind din deal pe sforul apei spre vale, numai că la întoarcere Bidaru, care avea și ranița cu cele opt pâini pe cap, împiedecându-se, era cât
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să luăm ori o secere verde de bronz care, tare vioaie, ba, chiar și sfătoasă, dovezi arăta orișicui că, demult este trimilenară ori, un rușinos colit ce, hondros și ghebos, prea încet murmura că, de fapt, milioane de ani peste vaduri agale s-u scurs...“ ,, Ascultînd eolitul cum sieși vorbea, noi aflăm că atunci cînd era începutul, doar el se făcea cînd hîrleț, cînd cuțit, cînd topor și cînd armă grozavă... Cu traista largă pe umăr, Cu bățul asămeni întîiei cazmale
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
HarapAlb probează aceste calități, ocrotind generos furnicile și albinele. Prin milă și înțelegere frățească, HarapAlb își câștigă și alți prieteni carei vor fi ajutoare prețioase în confruntarea cu împăratul Roș. Chiar dacă acțiunile sale nu sunt spectaculoase (protejează furnicile trecând prin vad, construiește stup albinelor), ele contribuie la desăvârșirea experienței inițiatice și la dobândirea calităților definitorii pentru eroul basmic. Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ studiat semnificative pentru con strucția personajului ales Parcursul inițiatic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
putut dirija o rută, care a trecut prin spațiul românesc. Accesibilitatea, în acest caz, a implicat croirea unui drum spre Europa Orientală de-a lungul litoralului Mării Negre. Ajungând în Dobrogea, existau posibilități de a pătrunde în ținuturile noastre. Fie traversând vadul de la Isaccea (Noviodunum), pentru a avansa spre Bugeac, de unde se desfășura priveliștea descumpănitoare a stepelor nesfârșite. Fie întorcând spre vest, pentru a trece vadul de la Hârșova (Carsium), de unde în fața ochilor se derula amăgitoarea Curbură a Carpaților. Gurile Dunării au avut
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
lungul litoralului Mării Negre. Ajungând în Dobrogea, existau posibilități de a pătrunde în ținuturile noastre. Fie traversând vadul de la Isaccea (Noviodunum), pentru a avansa spre Bugeac, de unde se desfășura priveliștea descumpănitoare a stepelor nesfârșite. Fie întorcând spre vest, pentru a trece vadul de la Hârșova (Carsium), de unde în fața ochilor se derula amăgitoarea Curbură a Carpaților. Gurile Dunării au avut, totuși, forța de a mai risipi din vraja izolării noastre. Deși închisă de strâmtori spre Oceanul Planetar, Marea Neagră a constituit și constituie o poartă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
burgurile înființate, nu chiar cu foarte mult timp înainte, de sași în Transilvania. Ca orice orașe comercial meșteșugărești prospere, atât Sibiul, cât și Brașovul aveau nevoie de un hinterland. Ca să ajungă la Dunăre, pentru a se continua spre Constantinopol, prin vadul de la Giurgiu Ruse (Rusciuc), drumul de la Brașov traversa Pasul Bran, trecând prin Câmpulung Muscel, iar cel de la Sibiu, Pasul Turnu Roșu, în direcția Curtea de Argeș. Ulterior, deoarece ruta prin Brașov s-a dovedit mai importantă pentru economia Munteniei, capitala a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Bratocea, între Săcele și Măneciu, pe valea Teleajenului, dar mai ales culoarul Bran Rucăr, și coborau pe Dâmbovița. Această din urmă rută avea avantajul de a se putea direcționa fie spre Târgoviște București Giurgiu, fie spre Pitești Slatina Craiova. Principalul vad folosit pentru continuarea drumului spre Imperiul otoman era cel din zona Giurgiu Ruse, unde fluviul se îngustează considerabil. Peste Dunăre, la Ruse, se varsă râul Rusenski Lom, care formează o cale naturală de pătrundere spre bazinul superior al Iantrei și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
îngustează considerabil. Peste Dunăre, la Ruse, se varsă râul Rusenski Lom, care formează o cale naturală de pătrundere spre bazinul superior al Iantrei și spre Balcanii Centrali (exact în zona pasului Șipka). În apropiere, mult mai bine poziționat, se află vadul de la Oltenița Turtucaia, dar, situat într-o regiune deschisă, a fost socotit mult prea vulnerabil pentru a fi folosit regulat. Un alt vad important este cel de la Calafat Vidin, legând Sofia de Craiova. Avea și încă mai are capacitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și spre Balcanii Centrali (exact în zona pasului Șipka). În apropiere, mult mai bine poziționat, se află vadul de la Oltenița Turtucaia, dar, situat într-o regiune deschisă, a fost socotit mult prea vulnerabil pentru a fi folosit regulat. Un alt vad important este cel de la Calafat Vidin, legând Sofia de Craiova. Avea și încă mai are capacitatea de a colecta rute dirijate în Oltenia fie dinspre Transilvania, urmând firul Jiului (prin Târgu Jiu) sau al Oltului (prin Râmnicu Vâlcea), fie dinspre
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și încă mai are capacitatea de a colecta rute dirijate în Oltenia fie dinspre Transilvania, urmând firul Jiului (prin Târgu Jiu) sau al Oltului (prin Râmnicu Vâlcea), fie dinspre Banat, pe culoarul Timiș Cerna. Să amintim în treacăt și de vadul care leagă Bărăganul de Dobrogea, unde a ființat Târgul de Floci, important centru urban în perioada medievală. Ca și Moldova, Țara Românească nu a avut decât un singur port fluvial important. Astfel, cotropirea Dobrogei, de către turci, a făcut din Brăila
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
era un oraș neîntărit și ușor de controlat cu ajutorul raialelor stabilite de-a lungul Dunării, în special a celei din Giurgiu. Totuși, afirmarea Bucureștiului s-a datorat unor avantaje geografice pe care le-a valorificat din plin. Localizat în proximitatea vadului de la Giurgiu Ruse, orașul a interferat cu ambele rute din Transilvania care treceau prin Sibiu, respectiv Brașov. Deținând o poziție centrală, se situa cu aproximație la jumătatea căilor de comunicație de pe direcțiile nord sud și vest est. Adică, devenise un
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
treptată a Imperiului Roman de Răsărit, care își avea sediul puterii în Balcani, a făcut ca traseul să se modifice în Evul Mediu în zona Romanului. A fost deviat spre est, pe Bahlui și peste Prut, pe valea Bâcului, la vadul Tighinei, și mai departe spre Cetatea Albă, sau de pe Prut, spre Chilia 50 (dintotdeauna ruta a fost cunoscută sub denumirea de drumul moldovenesc). Primele capitale s-au dezvoltat ca târguri fie pe râul Siret, fie pe afluenți ai acestuia (Suceava
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
avem în vedere și că aceste târguri din Țara de Sus se aflau pe drumuri ce mergeau spre Bistrița, centrul comercial meșteșugăresc fondat, peste munți, de sași. Siretul și Romanul au apărut în puncte de trecere, așa cum a fost la vadul Siretului, respectiv la cel al Moldovei. Au fost însă opțiuni temporare și conjuncturale, motivate mai degrabă politic. Astfel putem vorbi doar de Baia și Suceava ca orașe capitală veritabile. Baia și Suceava au fost întemeiate în locuri mai ferite, în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]