45,023 matches
-
pe drum Alteori m-am pierdut într-o mare de fum... Uneori am sorbit al iubirii pocal Dar am fost și rănit de-al greșelilor val... Uneori sus pe culmi pașii mei m-au purtat Dar am fost și în văi de dureri și păcat... Uneori am crezut că pe cale sunt flori Dar acum am văzut...sunt și spini deseori... Uneori am căutat doar comori care pier Și-am trecut...un pribeag printr-un trai efemer... Astăzi știu...sunt aici cu
OMAGIU DIVIN 12 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377209_a_378538]
-
și ani, Teodosie, obosit de bătrânețe, simțea că nu mai are putere să urce și să coboare muntele de la chilia sa spre cetate. Nici nu vroia să coboare de tot de pe munte, deși era chemat nu odată de credincioșii din vale. Prefera să rămână pe povârnișul muntelui, căci era multă liniște acolo și se putea ruga în voie. Trebuia să-și pregătească cugetul pentru partea de sfârșit a lucrării sale în Etiopia. Își aducea aminte de tinerețea sa din orașul Alexandria
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
ce se întâmplă și îl găsi pe Teodosie aproape sfârșit. De bună seamă, îl recunoscu. Încercă să-l ridice, însă nu izbuti. Atunci etiopianul coborî în fugă în sat, și reveni cu încă trei bărbați vânjoși, să-l ducă la vale pe bietul Teodosie. Acesta știa că nu era cazul să se împotrivească, de vreme ce nu se mai putea îngriji de el însuși. Îl coborâră în sat și-l așezară într-un pat cald, aproape de foc. Își mai reveni, dar nu pentru
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
mutat de la Patru- verde, și-am să-ți scriu mai mult și să-ți povestesc și ție una: alaltăeri eram în post la primărie și pe la nimiezi era o căldură de curgea nădușala de pe om, ăștia marii și-au luat valea cu bombardamentele astea. Bucureștiul a rămas pustiu și eu stam pe scaun, mă gândeam și eu așa ca prostu cam ce zi este, se apropia leafa și promisesem și eu că vă trimit prin Păsărică ceva parale, niște zahăr și
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > NEOBRĂZAT ALINT Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Amușinează vântul larga zare, Pe fața mării, dealuri, văi și munte, Un mesager astral trimis să-nfrunte Întârziate pâlcuri de ninsoare. Le poartă blând spre veșnicii polare Lăsând în urmă calde alizee Să-mbrace lumea în veșmânt de fee, Pământu-n toporași, pomii în floare. Și încântat de-atâtea noi
NEOBRĂZAT ALINT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377260_a_378589]
-
ales de la țărani, să fie sigură că sunt proaspete, acestea fiind întotdeauna și mai ieftine, indicându-i unde găsește banii de piață. Ieșind din magazin, au trecut și pe la O.N.T. să vadă de oferte. Aveau ceva bilete și pe Valea Prahovei, dar și în alte stațiuni, numai că nu prea erau de un confort cât de cât acceptabil. Fiind în plin sezon, se vânduseră toate ofertele bune. Nu i-a mai spus șefei de agenție cine este, fiind mama sa
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
jucau fotbal și ei i se făcuse foame. Mami era la serviciu. La fel ca acum, ăl mare, i-a agățat cheia de gât și i-a spus scurt: -Ți-e foame? Uite cheia și...valea! Nu înțelesese ce-i cu valea și atunci, celălalt frate i-a dat explicații suplimentare : -N-ai înțeles, bă? Întinde-o acasă. Repede, că te-apucă ploaia! Se uitase pe cer, fapt ce stârnise râsetele celor din jur, spre enervarea fratelui cel mare : -Pleacă, bă, mai repede
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
Eu vreau ca să fiu mărturie, Prin tot ce aici făptuiesc, Răsplata o vreau sus în slavă, Ajută-mă Doamne ca să cresc, Adevărul Scripturii să-mi fie, O candelă-aprinsă pe Cale, Să nu mi se clatine pasul, Atunci când mai plâng jos în vale, Căci Tu ai controlul în toate, Nimic nu Îți este străin, Te laudă sufletu-mi Doamne, Te-ador chiar și-atunci când suspin! 09/ 05/16, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Te-ador chiar și-atunci când suspin / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN
TE-ADOR CHIAR ȘI-ATUNCI CÂND SUSPIN de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382167_a_383496]
-
călăuzit de umbra vulturiței, pământul înviază. Makhan nu știe care-i mai grabnică: năvala verdelui crud ori desferecarea cerului din ceața rece-a iernii?! Fata-ncalecă degrabă. Asmute căluțul spre coastă, să vadă mai bine rostogolul de zăpezi strălucind înspre vale. Sub atingerea perdelei purtate de vulturiță-n gheare, omătul se preface-n pulbere învinsă de tăria vremii calde... Ce pradă mai de soi putea să-i aducă sora din înălțimi?! Fericită de izbândă, Makhan scrutează orizontul în căutarea vulturiței, s-
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
pe care le dobândise în urma unui accident pus la cale de reprezentanții fostei Securități”. Reamintesc cititorului că, până la aceste drumuri lungi, ”nea Sami” fusese declarat mort după ce fusese aruncat în râul Olt cu mașină cu tot, mai sus de viaductul Valea Poștei. A fost salvat de două călugărițe, care l-au îngrijit trei zile, în mare taină, după ce l-au scos din apă pe omul agățat de un lemn cu un braț și care ridicase în disperare pe celălalt, de la care
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
trepte, urcușuri, coborâșuri, drumuri drepte, cupole, Ghetsimani și diamante, geluri și creme din nămol și plante, plantații de bumbac și dor de țară, și struguri și puțină oboseală, Haifa, rozmarin și Ierihon, Golan și busuioc, Armaghedon, cutii cu condimente, mirodenii, Valea Kedron curgând printre milenii, sol sacru, aer binecuvântat, arome dulci, odihnă de Sabat, lumini și umbre, nori și străluciri, beatitudini și dezamăgiri, miros de smirnă, lumânări de ceară, eucalipți și rugăciuni de seară, bătăi de clopot și sclipiri de stele
JURNAL DE PELERINAJ ÎN ŢARA SFÂNTĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382301_a_383630]
-
Pedeapsa derbedeilor” - scrisă, ca mai toate celelalte, cu gândul la copilărie și pentru copiii de vârsta grădiniței și a clasei zero - este o scenetă suculentă, cuprinzând un ordin milităros limpede: ,,- Deșteptarea! Lapte ai ?/ Am venit ca să îmi dai,/ Jos, în vale, de la stână,/ Laptele ia-l! Mi-l adună!/ Căci e tatăl tău cioban/ Și eu fac parte din neam.”. Fior dramatic, stopat înainte de a deveni, abrupt, siropos, melodramatic, depistăm în cele trei strofe ale basoreliefului din ,,Dorul de sat”: ,, Din
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
Ion Creangă, București, 1979) Prin volumul ,,Poema rondelurilor”, Al. Macedonski rămâne maestrul neîntrecut al acestui gen fix, în literatura română. Iată cum sună ,,Rondelul apei din ograda japonezului”, din volumul menționat: ,,Apei lui de prin ogradă,/ Prea domol curgând la vale,/ Bolovani dintr-o grămadă,/ Japonezu-i pune cale,// Spumegată, vrea să vadă,/ Împrejurul casei sale,/ Apa lui, ce prin ogradă,/ Prea domol o ia la vale.// Și schimbând-o-ntr-o cascadă/ De consoane și vocale,/ Uită-a vieții grea corvoadă,/ Dând răsunet de
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
din ograda japonezului”, din volumul menționat: ,,Apei lui de prin ogradă,/ Prea domol curgând la vale,/ Bolovani dintr-o grămadă,/ Japonezu-i pune cale,// Spumegată, vrea să vadă,/ Împrejurul casei sale,/ Apa lui, ce prin ogradă,/ Prea domol o ia la vale.// Și schimbând-o-ntr-o cascadă/ De consoane și vocale,/ Uită-a vieții grea corvoadă,/ Dând răsunet de cristale,/ Apei lui de prin ogradă.” Interesant jurnal liric adolescentin, ce poate fi valorificat în orele și spectacolele copiilor de grădiniță, volumul ,,Izvoarele”, de Cristina
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
zăpezile începuseră să se topească transformând lunca într-o mlaștină vâscoasa în care se putea împotmoli și un șoarece. Conform cronicarului turc Kemal Pasă- Zade, Ștefan a oprit înaintarea turcă trăgând în aceștia cu tunuri, bombarde și săgeți. Prinși în valea înconjurată de păduri, otomanii nu se pot replia să înconjoare pozițiile moldovenești din cauza copacilor și a terenului mlăștinos. Lupta se transformă într-un conflict de uzură, din care moldovenii ies avantajați datorită pozițiilor mai bune deținute de voievod. Același Kemal-Zade
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
abia acum, după 111 ani, să-l cunoaștem/lecturăm: Ștefan Octavian Iosif - Lui Mihai Eminescu „Luceafăr falnic între genii Ce neamul nostru n-a avut, Mai recunoști tu Dumbrăvenii, Pământul sfânt ce te-a născut? În colțu-acesta de lumină, Pe valea mândrului Siret, Copilăria ta senină Urzit-a visuri de poet. Dar soarta te-a gonit departe Din raiul tă de pe pământ, Și valul astei lumi deșarte Te-a năpădit și te-a înfrânt. În chinuri trupul tău, sărmanul, S’ a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93150_a_94442]
-
noștri, dacii, față de ocupantul roman. Numai că de această dată ocupantul extern era cel sovietic, iar cel intern erau uneltele lor locale, puși să oprime un întreg popor. La sfârșit de secol al XIX-lea, Nicolae Andreescu, un învățător de pe valea Râului Doamnei, concluziona astfel: „Cei ce locuesc mai pe sub păduri, fiind mai toți și vânători, sunt foarte «curagioși» și cutezători, iubind mai mult ca alții libertatea și neatârnarea, cauza care poate a contribuit ca cei mai mulți HAIDUCI ȘI REVOLUȚIONARI să fie
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
spectacolul de muzică tradițională și poezie „La porțile ceriului”. Evenimentul, organizat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu” și TVR, îi are ca protagoniști pe Grigore Leșe împreună cu invitații săi: Zamfira Mureșan (Țara Lăpușului, Maramureș), Mihai Moldovan (Valea Idicelului, Mureș), grupul de aromâni din Cogealac, Constanța (Dumitru Zogu, Nicolae Zogu, Mihai Gherase, Giogi Vasile), lăutari din Sudul Olteniei (Toni Căldăraru din Băbiciu, Titi Burcea din Băduleasa, Emil Zamfir din Corabia) și un grup vocal-instrumental din Maramureșul Voievodal (Ioachim
„La porțile ceriului”, un spectacol de muzică și poezie cu Grigore Leșe și invitații săi [Corola-blog/BlogPost/93223_a_94515]
-
Arnautoii din Nucsoara și ceata lor, “Haiducii Muscelului”, nemuriți prin ansamblul monumental de la Valea Mare Pravăț 16 aprilie 2016. O zi cu soare, soarele dreptății, menită să-i reunească acasă, în Muscelul tragediei de odinioară, pe toți cei executați la Jilava și fără de morminte, cu cei care și-au pierdut viața prin temnițele comuniste
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
de rezistență. Iinițiază colaborarea cu locotenentul TOMA ARNĂUȚOIU, aflat în acel moment, ca și el, în București, convenind planul de acțiune. Amândoi părăsesc rapid Bucureștiul pe direcția Curtea de Argeș - Nucșoara. În locuința învățătorului ION (IANCU) ARNĂUȚOIU, venerat de toți sătenii de pe valea Râului Doamnei, se înființează a doua organizație „HAIDUCII MUSCELULUI”, inițial sub conducerea aceluiași lt. col. ARSNESCU. Ulterior, simțindu-se izolat (fostul liberal tătărăscian nu era din zonă, iar Nucșoara era un fief țărănist), dar și datorită divergențelor pe linia strategiei și
Recompense morale tardive pentru “duşmanii poporului” Nicolae Steinhardt, Gheorghe Cotenescu, Justin Pârvu, dar şi pentru Lt. Col. Gheorghe Arsenescu şi “Haiducii Muscelului” [Corola-blog/BlogPost/93193_a_94485]
-
devenea o foarte bună reclamă. Și atunci urmărești două lucruri: unde sunt reședințele. Cea principală este la București, pe Calea Victoriei. Dar unde este reședința lui de vară? Unde își petrece el sărbătorile de iarnă? La Sinaia. Unde este Sinaia? Pe Valea Prahovei. Luăm o hartă și mergem acolo și prospectăm piața imobiliară. Veți observa că toate casele au personalitate și o personificare. Nu poți să nu le vezi, să nu le distingi. Majoritatea au trimitere către arhitectura germană. De exemplu, Opler
Lansare de carte-eveniment „Sinaia, Orașul Elitelor – Arhitectură și Istorie”, semnată de arhitect Dan Manea [Corola-blog/BlogPost/93227_a_94519]
-
un trecut devenit un prezent continuu... Despre autorul Dan Manea Absolvent al Institutului de Arhitectură ”Ion Mincu” și al Școlii populare de artă din București, secția DESIGN, arhitectul Dan-Nicolae Manea este unul dintre cei mai cunoscuți și prețuiți arhitecți de pe Valea Prahovei. De numele său se leagă o serie de inițiative de educare și salvgardare privind monumentele de arhitectură printre care amintim: campania “Dați un ban pentru Caraiman”, pentru restaurarea Monumentului Eroilor de pe Caraiman, programul intitulat ”restituiri” privind restaurarea unor piese
Lansare de carte-eveniment „Sinaia, Orașul Elitelor – Arhitectură și Istorie”, semnată de arhitect Dan Manea [Corola-blog/BlogPost/93227_a_94519]
-
Florescu și amenajarea parcului Alina Știrbei. Membru fondator al Ordinului Arhitecților din România • Uniunea Arhitecților din România • Membru al Registrului Urbaniștilor din România și al Uniunii Arhitecților din România • Membru al Asociației Artiștilor Fotografi din România • Președinte 2015-2016 Club Rotary Valea Prahovei • Președinte al Fundației Reviva și al Asociației Casa Arhitecților Inițiator al campaniei de informare și monitorizare SALVAȚI SINAIA, a scris peste 100 articole săptămânale în presa zonală. Cu un stil relaxat, din care exultă pasiunea pentru conservarea valorilor naționale
Lansare de carte-eveniment „Sinaia, Orașul Elitelor – Arhitectură și Istorie”, semnată de arhitect Dan Manea [Corola-blog/BlogPost/93227_a_94519]
-
arienii au venit din est, din India și se cheamă indo-europeni. Istoricii indieni susțin că indo-europenii (arienii) au venit din apus din zona carpato-pontica. Noi susținem ca român vine de la Romă. În sanscrita cuvântul aria, a ria înseamnă popor de pe văi, de pe maluri de râuri, de aici arian, care ne dă cuvântul a ara, indicând prelucrarea pământului de către arienii primii plugari. Între arieni se deosebesc triburi cu denumirea rămân, riman, rimin, rahman, ramaian, ariman, arimin, arumin, etc. În Pen. Balcanică încă
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
Crisnan, si o multitudine de denumiri de locuri care, ciudat au denumiri că în Ardeal. În Vede ( cărțile sacre ale credinței hindu), se întâlnește expresia a ria delu, care s-ar traduce arienii de pe deal, adică oamenii ce locuiesc pe văile râurilor de pe deal.Este notoriu că arienii aveau așezări numai pe văile râurilor. În istoria românilor întâlnim că forma de organizare „valea”: Valea Tarnavelo, Valea trotusului, Valea Dunării, Valea Oltului, Valea Jiului, etc., si mai constatăm că mai multe vai formau
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]