4,070 matches
-
de reeducare Găești, centrul pilot al cercetării desfășurate, cât și în centrul de reeducare Buziaș, separat sau prin activități organizate cu participarea elevilor din ambele centre de reeducare. Activitățile de tip competițional au avut impact pozitiv asupra comportamentului elevilor, dovedind valențe multiple pe linia comunicării, integrării, a lucrului în echipă, a responsabilității, a normalități în asumarea victoriei sau a înfrângerii, respectarea regulilor de joc, a deciziilor arbitrilor. Considerăm că acestea sunt atitudini și comportamente ce dovedesc modificări ale trăsăturilor de personalitate
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
are ca obiectiv major reintegrarea socială a acestei categorii sociale. Mijloacele educației fizice și sportului pot constitui instrumente de acționare în vederea realizării scopului major al educației minorilor ce vizează favorizarea comunicării, socializarea și facilitarea inserției sociale. Obiectivul proiectului este cercetarea valențelor mijloacelor educației fizice și sportului în procesul de reeducare al minorilor și de inserție socială a acestora. Acesta va fi materializat în elaborarea unei programe școlare de educație fizică și sport ale cărei componente (obiective, conținuturi, standarde de performanță să
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
diferite. În practica predării-Învățării, alegerea metodelor utilizate depinde de toate elementele implicate În proces. În condițiile desfășurării unor activități de tipul celor amintite realizarea efectivă a obiectivelor ține și de modul În care au fost aplicate metodele de Învățare. Sporind valențele participative ale expunerii, exercițiului, observației, demonstrației, transformând conversația Într-un dialog prin care Însăși eleva pune Întrebări sau folosind metode activ-participative propriu-zise (modelarea, jocul didactic, unele etape ale problematizării) se procedează În fapt la o activizare permanentă În plan mental
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia ADAMESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2148]
-
modelarea, jocul didactic, unele etape ale problematizării) se procedează În fapt la o activizare permanentă În plan mental, condiție obligatorie pentru atingerea obiectivelor propuse. Îmbinate cu fișele, textele, ilustratele, planșele, obiectele sau jetoanele cu cifre ori litere, metodele Își sporesc valențele cu condiția ca mijloacele utilizate să nu ridice probleme În utilizarea lor. 4. FAMILIA - PARTENER ACTIV Provenind dintr-o familie obișnuită, cu un nivel cultural normal eleva care face obiectul acestui studiu este beneficiara unui mediu familial bun. Supraprotejându-și copilul
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia ADAMESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2148]
-
ai echipei de integrare, receptivi la toate recomandările primite cu prilejul deselor Întâlniri avute cu Învățătoarea și/sau cu psihopedagogul, ei se dovedesc de un real sprijin În atingerea obiectivelor programului. Încurajați de progresele făcute de copil, părinții au descoperit valențe noi ale acestuia și și-au sporit exigența față de “performanțele” lui școlare, dorind ca temele pe care le efectuează acasă să se ridice la un nivel cât mai apropiat de nivelul pe care Îl ating ceilalți copii. Convinși că printr-
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia ADAMESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2148]
-
și valorilor /92 1.1. Teoria nevoilor a lui Maslow (1954) /92 1.2. Teoria bifactorială a lui Herzberg (1959) /93 1.3. Teoria caracteristicilor postului (Hackman și Oldham, 1976) /95 2. Teoriile alegerii cognitive /97 2.1. Modelul VIE: valență, instrumentalitate, expectanță /97 2.2. Teoria echității (Adams, 1965) /98 3. Teoriile autoreglării /101 4. Orientările actuale ale cercetării /101 4.1. Gestionarea diversității /102 4.2. Demersul de integrare /103 Capitolul 7. Implicarea în muncă și satisfacția /105 1
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
împing pe indivizi să producă (nevoile, de exemplu). Teoriile alegerii cognitive sunt interesate de procesele cognitive care conduc la acțiune. Ele acordă un loc central alegerilor raționale ale diferiților indivizi și, astfel, introduc un anumit relativism. 2.1. Modelul VIE: valență, instrumentalitate, expectanță Această teorie a fost inițiată de Vroom (1964), care se poziționa în prelungirea lui Lewin. Ea a fost apoi dezvoltată de diferiți autori (Campbell, Lawler). Comportamentul este dirijat spre un scop: de exemplu, salariații muncesc pentru realizarea unei
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
este dirijat spre un scop: de exemplu, salariații muncesc pentru realizarea unei sarcini. Motivația de a munci pentru această realizare va depinde de mai mulți factori: • valoarea pe care ei o atribuie diferitelor rezultate pe care le obțin prin muncă (valență). Poate fi vorba de salariu, considerație, prestigiu... • pentru a obține aceste rezultate, individul trebuie să atingă anumite performanțe în executarea sarcinilor care-i sunt încredințate. Relația între nivelul de performanță și aportul susceptibil de a fi obținut este o dată subiectivă
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
propun un model care integrează aceste două dimensiuni. Ei consideră că performanța depinde de două elemente: nivelul scopului (cf. lucrările lui Locke), dar și atașamentul față de scop. Acest atașament va decurge din valoarea subiectivă a recompenselor legate de atingerea scopului (valență), precum și din expectanță (capacitatea percepută de a atinge obiectivul). Valența și expectanța sunt determinate de variabile personale și situaționale. Klein și Hollenbeck, studiind atașamentul față de scop, integrează în teoria scopurilor elemente din teoria expectanței valența. 4.2. Demersul de integrare
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
că performanța depinde de două elemente: nivelul scopului (cf. lucrările lui Locke), dar și atașamentul față de scop. Acest atașament va decurge din valoarea subiectivă a recompenselor legate de atingerea scopului (valență), precum și din expectanță (capacitatea percepută de a atinge obiectivul). Valența și expectanța sunt determinate de variabile personale și situaționale. Klein și Hollenbeck, studiind atașamentul față de scop, integrează în teoria scopurilor elemente din teoria expectanței valența. 4.2. Demersul de integrare Unii cercetători au încercat să integreze diferitele teorii ale motivației
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
recompenselor legate de atingerea scopului (valență), precum și din expectanță (capacitatea percepută de a atinge obiectivul). Valența și expectanța sunt determinate de variabile personale și situaționale. Klein și Hollenbeck, studiind atașamentul față de scop, integrează în teoria scopurilor elemente din teoria expectanței valența. 4.2. Demersul de integrare Unii cercetători au încercat să integreze diferitele teorii ale motivației folosind cadre matematice. În această orientare, Klein (1989) a propus o teorie integrativă a motivației pornind de la o teorie a controlului care-l prezintă pe
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
predominat liric al imaginii, pe care-l purta cu sine, ci și-a îndreptat eforturile pentru a-l clarifica, pentru a-l îmbogăți cu soluții întru totul personale. El s-a îndreptat spre structurarea decorativă a imaginii, spre simetrii și valențe optice clare, luminoase, prin care sugerează mănoasele câmpii ale pământului natal. Tema cea mai frecventă este cea a hărniciei consătenilor, dar și a sărbătorilor locale și a evocărilor istorice.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
inspirat mânuitor al uneltelor, pentru ca forma sa nu rătăcește pe lângă idee sau plan, ci coexistă în diegeză. Mai mult Molin, îndrăznește să experimenteze și idei din sculptura modernă: valorează cu pricepere plinul, golul și lumina în beneficiul spațiului plastic cu valență artistică.” (Prof. Dr. Mihai Păstrăguș, Flacăra Iașului, 26 iunie 2008, pag. 5) „Lemnul transformat suportă bine gândurile artistului, în ciuda faptului că separă lucrurile figurative de cele create brut de natură. Mă refer la rădăcinile de copac, cărora Molin le-a
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
relația părinte-adolescent oferă premise serioase pentru constituirea unui astfel de alfabet nonverbal, care să contribuie la o mai bună înțelegere între oameni. Acad. Alexandru SURDU Introducere Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent își pro-pune întreprinderea unui demers care să sondeze valențele relației dintre părinți și adolescenți, dintr-o dublă perspectiva: componentă nonverbală a comunicării, respectiv expresiile faciale, si trăsăturile de personalitate. Intenția ne este justificată de dorința de a afla dacă și în ce măsură anumiți factori (tipul mediul familial mono/biparental vârstă
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în general și celei nonverbale în particular, faptul că omenirea a ajuns că, într-un stadiu atât de avansat al evoluției sale ontogenetice, să conștientizeze însemnătatea pe care o are comunicarea pentru desfășurarea adecvată a vieții umane în ansamblu de-monstrează valențele de neînlocuit ale comunicării. Ființă socială prin definiție, omul se află în interacțiune permanentă; cum orice formă de interactiune umană implică un mod sau altul de comunicare, urmează că nu există practic domeniu al vieții noastre care să rămână în afara
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
a făcut obiectul unor bogate serii de cercetări, incepand cu ultimele decenii ale secolului trecut. Și, cu certitudine, sunt numeroase întrebările care-și caută în continuare răspunsuri, sporindu-i însemnătatea. Capitolul de față își propune ilustrarea pe cât posibil obiectivă a valențelor de care dispune nonverbalul, urmărind sublinierea importanței sale, în sensul în care îndeplinește funcțiile de a ajuta, susține și completă verbalul. Scopul propus este ca, pornind de la una din caracteristicile de bază ale comunicării, să evidențiem în ce măsură comportamentul nonverbal este
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
îndreptat atenția vizuală către acesta, în momentul în care discursul a fost însoțit de gesturi. Faptul că oamenii transmit mesaje despre ei prin limbajul trupului, dar nu în maniera declarativa, ca parte a unui discurs ridică semne de întrebare în legătură cu valențele de care dispune nonverbalul. Din nou, cercetarea identifica răspunsuri. Feyereisen și colaboratorii 119 au concluzionat, prin intermediul studiului lor, ca gesturile produse de vorbitori conțin informație semantica, chiar dacă aceasta este de natură foarte generală. În aceeași arie de abordare se înscrie
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în Simbolismul european, I-III, îngr. și introd. Zina Molcuț, București, 1983; Poeți străini în românește, introd Gh. Bulgăr, București, 1994. Repere bibliografice: N. Barbu, „Ferestre spre azur”, CRC, 1971, 14; Al. Protopopescu, „Poemele amiezii”, TMS, 1972, 8; Ion Dinulescu, Valențe etice ale liricului, R, 1976, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Hore pe smalț”, CRC, 1976, 52; Popa, Dicț. lit. (1977), 523; Lit. rom. cont., I, 514-516; Emil Manu, „Cartea cu oglinzi”, „România pitorească”, 1984, 8; Rodica Florea, „Cartea cu oglinzi”, RL, 1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
cu brom, intoxicatul va inhala vapori de apă, amoniac sau hidrogen sulfurat. ÎNTREBĂRI ȘI PROBLEME 1. Care sunt principalele reguli de protecția muncii în laborator ? 2. Cum se realizează practic diluarea unei soluții de H2SO4 concentrat? 3. Cum se calculează valența unui element? 4. Cum se calculează masa moleculară a unui compus chimic? 5. Ce cantitate de permanganat de potasiu este necesară preparării a 300 ml soluție de concentrație 0,05 N. 6. Calculați câte grame de acid clorhidric se află
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
învățare (din acest punct de vedere, în înțelesul sintagmei copii cu cerințe educaționale speciale pot fi incluși toți copiii care întâmpină dificultăți de învățare și/sau de dezvoltare, cuprinși în sistemul de învățământ). Evoluția conceptului de educație specială a căpătat valențe noi în documentele Conferinței UNESCO asupra educației pentru persoane cu cerințe speciale, desfășurată la Salamanca în iunie 1994, prin care a fost asigurat un nou cadru conceptual, dar mai ales de acțiune, în vederea atingerii obiectivului de educație pentru toți, concretizat
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dezvoltat la elevi, iar pentru cei cu deficiențe mai accentuate acest lucru este mai greu de atins. Nu în ultimul rând, în cazul metodelor expozitive, educatorii trebuie să facă distincție între verbalism și verbalizare, verbalismul fiind o verbalizare exagerată, fără valențe educative. Metodele interogative (în special cele bazate pe conversație euristică) favorizează descoperirea noului, exersarea proceselor psihice, clarificarea, sintetizarea, consolidarea și sistematizarea cunoștințelor, verificarea și evaluarea performanțelor. Conversația tradițională (catehetică) de cele mai multe ori este contraindicată în cazul elevilor cu deficiențe, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
să incite elevii pentru investigații și analize după programul școlar etc.). După terminarea lecției - pot urma activități de extindere a cunoștințelor și deprinderilor dobândite la experiențe obișnuite de viață. Sintetizând, putem spune că marele avantaj al acestor metode constă în valențele lor formative și posibilitatea evaluării continue și obiective a elevilor. Prin intermediul lor pot fi valorificate și operaționalizate în practică ideile de interdisciplinaritate și transdisciplinaritate frecvent invocate în activitatea didactică, favorizând în același timp colaborarea între educatori și desfășurarea lecțiilor în
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
referă în principal la o intervenție individualizată și personalizată adresată subiecților care se confruntă cu probleme personale/existențiale, educaționale sau profesionale. Consilierea, în înțelesul său clasic, se rezumă la o triplă perspectivă: psihologică, pedagogică și socială, asupra unor activități cu valențe etice pe care consilierul le întreprinde pentru a‑l ajuta pe client să se angajeze în acel tip de comportament care să‑l conducă la soluționarea optimă a propriilor probleme. Altfel spus, acțiunea de consiliere este destinată să‑l ajute
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
noastre... (1969). Titlul, preluat din poezia lui Tudor Arghezi, relevă și el natura acestui gazetar, „poet prin vocație, jurnalist prin profesie” (George Ciorănescu), care conferă, prin talentul său „spontan, șăgalnic și cu inflexiuni pline de o duioșie de bună calitate”, valențe artistice rememorărilor. SCRIERI: Cenușa visărilor noastre..., Roma, 1969. Repere bibliografice: Monica Lovinescu, Horia Roman, „Limite”, 1983, 40-41; George Ciorănescu, Horia Roman: poet prin vocație, jurnalist prin profesie, „Apoziția”, 1982-1985, 8-9; Ionel Jianu, Povestea unei prietenii, „Apoziția” , 1986-1988, 10-11; Românii, 317-318
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289299_a_290628]
-
alte documente sectoriale, luând în considerare și dimensiunea regională: planurile regionale de acțiune pentru ocuparea forței de muncă, planurile regionale de acțiune pentru dezvoltarea învățământului profesional și tehnic etc. Atât PND-ul, cât și PATN-ul conțin obiective generale cu valențe sociale: de la îmbunătățirea condițiilor de viață în localitățile urbane și rurale, la dezvoltarea economică și socială echilibrată a regiunilor și zonelor țării. Cu toate acestea, nu este evidențiată suficient de clar legătura cu strategiile/programele sectoriale din domeniul social, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]