7,566 matches
-
aspect, este util de amintit paragraful invocat de ei din dispozitivul "Declarației cu privire la întărirea securității internaționale", adoptată în unanimitate de Adunarea Generală a O.N.U., la 16 decembrie 1970. În termenii paragrafului respectiv, Adunarea Generală "reafirmă în mod solemn validitatea universală și necondiționată a scopurilor și principiilor Cartei ca bază a relațiilor dintre state, indiferent de mărimea lor, de situarea lor geografică, de nivelul lor de dezvoltare sau de sistemul economic și social și declară că încălcarea acestor principii nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
acord va fi de fiecare dată prelungit în mod tacit pentru o nouă perioadă de 10 ani, părțile contractante rezervindu-și de fiecare dată dreptul de a denunța acordul prin notificare făcută cu cel puțin 6 luni înaintea expirării perioadei de validitate în curs. 2. În ceea ce privește investițiile făcute înaintea datei expirării prezentului acord, articolele de mai sus vor rămîne în vigoare pentru o perioadă de 15 ani începînd de la data expirării. Drept care reprezentanții subsemnați, împuterniciți în mod corespunzător în acest scop, au
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
Întâlnire. Nici unul nu ajunsese la a patra. Îmi repetasem de multe ori că nu era nimic În neregulă cu mine - și o pusesem și pe Penelope să-mi confirme asta În mod regulat -, dar Începusem să mă Îndoiesc serios de validitatea acestei afirmații. Mi-am aprins Încă o țigară de la prima și n-am băgat În seamă privirea câinească dezaprobatoare a lui Millington. Disprețul față de propria-mi persoană Începea să-mi cuprindă umerii ca o pătură caldă, bine-cunoscută. Cât de rea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
discuțiile nu-s decât niște flecari. Eu, personal, nu pot sta aici cu mâinile-n sân. Iertați-mă că plec primul. Honda era un om fără iscusință în vorbă, dar un caracter puternic. Atât Tadatsugu, cât și Kazumasa insistaseră asupra validității propriilor lor argumente, provocând o controversă. Acum, priviră șocați la plecarea indigerată a lui Honda. — Honda, unde te duci? îl întrebară ei, grăbiți. Honda se răsuci în loc, vorbind ca și cum ar fi ajuns la o concluzie adâncă: — Sunt vasalul seniorului meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
constituie un fundament juridic și cealaltă, cultual. Cele două sunt legate pentru că dreptul în Israel este confirmat de autoritatea divină. a) Dreptul în Israel Promulgat pe Muntele Sinai, dreptul în Israel este diferit de cel cunoscut în Orientul Mijlociu antic pentru că validitatea sa nu este legată de un teritoriu și autoritatea care îl promulgă nu e autoritatea tradițională a unei monarhii. Dreptul în Israel este fondat pe consens, nu pe coerciție. Tot poporul intră în mod liber în alianță cu Dumnezeul său
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
a deduce ceea ce s-a întâmplat cu adevărat (sau, în unele cazuri, e cel mai probabil să se fi întâmplat). Craig și Tom, alături de cei mai mulți creștini, recunosc că determinarea a ceea ce realmente a avut loc are o importanță vitală pentru validitatea credinței creștine. În ciuda diferențelor, istoria are o importanță vitală pentru credință. Ceea ce s-a întâmplat cu adevărat contează! În sfârșit, încercând lămurirea chestiunilor istorice legate de moartea, îngroparea și învierea lui Isus, aceste capitole au în comun, cel puțin din
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
este cazul să ne oprim aici. Ele se deosebesc prin diferitele considerații pe care le susțin cu privire la limbajul comun, dar și prin faptul că propun, pe de o parte, un limbaj perfect, împrumutat din simbolismul matematic, pe de alta recunoașterea validității unei pluralități de limbaje (limbajul moral, limbajul juridic, limbajul religios etc.) pe lângă limbajul științific. Este vorba și de privilegierea, sau mai puțin, a formalizării totale a mijloacelor expresive, sau de îndreptarea atenției spre formarea lor (considerarea originii și formării limbajului
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
inițială sau dobândite prin intermediul sistematizărilor teoretice și etice precedente, sunt puse acum în criză de noile niveluri de cunoaștere sau de noile complicații ale vieții morale. De asemenea, ne mai mirăm, întrucât sensurile precedente își pierd capacitatea lor persuasivă precum și validitatea lor existențială; este momentul reîntoarcerii la origini: de la trăirea vieții cotidiene în conformitate cu unele sensuri sectoriale, se trece la punerea în discuție a unor astfel de sistematizări conceptuale și operative, fapt ce devine în final o punere în discuție a noastră
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
de fiecare dată." Sau: Beatitudinile pe care le poate oferi orice creație culturală (precizez: creație culturală, nu numai artistică) sunt ilimitate." Își amintea întotdeauna cu emoție misterioasa epifanie a celor doi trandafiri. Dar, la răstimpuri, îi plăcea să-i conteste validitatea de argument filozofic. Urmau atunci lungi dialoguri care-l încîntau; își făgăduise chiar să le scrie, mai ales pentru valoarea lor (i se părea) literară. Ultima dată însă, dialogul se încheiase destul de repede, și chiar abrupt. În fond, își repetase
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
consultant-academic poate fi atribuit unui număr mic de cercetători. Chiar dacă o parte au fost consultanți pentru marile companii americane (echipa studiilor Hawthorne, V. Vroom, G. P. Latham, E. Locke), mediul organizațional a fost văzut ca un cadru de testare a validității modelelor teoretice. La nivelul "sistemului de discipline sociologice care s-au extins treptat atingând în sociologia contemporană un număr impresionant" (Chipea, p. 8), studiul motivației poate fi subscris cercetărilor din domeniul sociologiei industriale/ organizaționale. Potrivit Encyclopedia of Sociology "sociologia industrială
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
munca lor. Pornind de la nevoile de realizare și putere, autorii nu identifică diferențe de gen care să susțină limitarea postulatelor teoriei doar în raport cu persoanele de gen masculin. Cea mai severă critică adusă cercetărilor lui McClelland este însă cea legată de validitatea testelor proiective (Code și Langan-Fox, 2005), cu atât mai mult cu cât psihologul american consideră că motivele autentice se află la nivelul subconștientului, iar investigarea imaginației este singura modalitate de măsurare a acestora. Latham (2007) afirmă că nevoia de realizare
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Limite, critici, dezvoltări teoria motivație-igienă Teoria motivație-igienă este una dintre cele mai controversate teorii din istoria cercetării organizaționale. Poziția cercetătorilor poate fi înscrisă pe un continuum ce variază de la acceptarea largă și utilizarea teoriei în organizații, până la evidențierea lipsei de validitate și considerarea acesteia drept o teorie "care a murit, în cele din urmă" (Sachau, 2007, p. 378). Încă din perioada impunerii teoriei în literatura de specialitate, Herzberg (1968, p. 92) evidențiază două dintre "cele mai pertinente critici" la adresa modelului său
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Încă din perioada impunerii teoriei în literatura de specialitate, Herzberg (1968, p. 92) evidențiază două dintre "cele mai pertinente critici" la adresa modelului său. Prima vizează generalizarea rezultatelor pe baza unor eșantioane restrictive (contabili și ingineri), iar cea de-a doua, validitatea metodelor de investigare. Pentru combaterea acestor limite autorul prezintă un număr de nouă replicări ale studiului inițial pe eșantioane de angajați cu diferite ocupații, precum și două studii transculturale pe populații finlandeze și maghiare. Cu toate acestea, literatura de specialitate evocă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Questionnaire (OODQ), instrument cu 43 de itemi dezvoltat inițial în anul 1981 de John Oliver. Metodologia utilizată pentru validarea teoriei este de altfel și cea mai importantă limită a modelului, deși Miner prezintă un număr impresionat de studii pentru susținerea validității acestuia. 3.5.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei rolurilor Implicații practice și manageriale ale teoriei rolurilor sunt similare celor inferate din teoria nevoii de realizare. Modelul lui Miner furnizează cadrul necesar asigurării unuia dintre obiectivele principale ale procesului
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cât și știință, dacă nu chiar mai multă artă. Nimeni nu pune la îndoială rezultatele lui Miner, dar foarte puțină lume s-a încumetat să folosească scala sa proiectivă sau să facă replicări ale rezultatelor sale, în mare parte datorită validității de construct a MSCS și a absenței fidelității în măsurarea scorurilor acestuia. (Latham, 2007, p. 197) Principala critică adusă teoriei rolurilor vizează validitatea de construct și fidelitatea scalei MSCS și se întemeiază pe absența corelațiilor dintre rezultatele obținute de Miner
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
încumetat să folosească scala sa proiectivă sau să facă replicări ale rezultatelor sale, în mare parte datorită validității de construct a MSCS și a absenței fidelității în măsurarea scorurilor acestuia. (Latham, 2007, p. 197) Principala critică adusă teoriei rolurilor vizează validitatea de construct și fidelitatea scalei MSCS și se întemeiază pe absența corelațiilor dintre rezultatele obținute de Miner și cele obținute prin aplicarea unor instrumente similare: Self-Description Inventory, respectiv Personal Values Questionnaire. De asemenea, efectul motivator al training-ului pe tema
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
efortul este cel mai susceptibil de a fi redus, deoarece celelalte inputuri (educație, vârstă, sex, abilități) sunt "un dat", achiziția lor nefiind reversibilă. Cuplul "Persoană" "Altul" formează un sistem social atâta vreme cât fiecare constituie pentru celălalt elementul de referință. Autorul susține validitatea postulatelor teoriei sale prin rezultatele experimentelor proprii, a celor realizate în colaborare cu Rosenbaum sau conduse de alți cercetători (Homans). Sunt astfel testate următoarele ipoteze: 1. productivitatea (inputul) crește atunci când există inechitate pozitivă (supra-recompensare); 2. muncitorii supra-recompensați plătiți pe oră
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
orientați mai mult spre primirea recompenselor decât spre contribuție, fiind astfel mult mai toleranți la supra-recompensare". Greenberg (1990) pune sub semnul întrebării conceptul de sensibilitate la echitate, prin trei argumente: incertitudinea stabilității constructului, numărul redus al studiilor care să ateste validitatea acestuia și pericolul confundării reacției la factorii situaționali cu absența mecanismelor echității. Deși King și Hinson (1994) combat argumentele lui Greenberg prin rezultatele propriilor studii și prin invocarea literaturii de specialitate, ideea existenței unei variații individuale în ceea ce privește echitatea rămâne un
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
prin invocarea literaturii de specialitate, ideea existenței unei variații individuale în ceea ce privește echitatea rămâne un subiect deschis cercetării. Astfel, în plan metodologic, Sauley și Bedeian (2000) propun un instrument de măsurare a sensibilității la echitate, Equity Preference Questionnaire, cu scopul creșterii validității și fidelității chestionarului inițial Equity Sensitivity Instrument, utilizat de Miles și alții în 1985. O altă posibilă limită a modelului lui Adams este restrângerea aplicabilității mecanismelor teoriei la spațiul cultural american. Kilbourne și O'Learly-Kelly (1994) fac o analiză din
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
efortul, performanța în sarcină, satisfacția în muncă, motivarea angajaților, alegerea ocupației, recompensarea, leadership. Cei doi autori afirmă că predicțiile teoriei sunt în general susținute de cercetări, dar subliniază existența unor diferențe mari de la un studiu la altul în ceea ce privește valoarea coeficienților validității predictive (de la 0.72 pentru satisfacția în muncă până la 0.11 pentru performanța în sarcină). Contribuțiile la dezvoltarea teoriei expectanței sunt sintetizate în tabelul 5. Tabelul 5. Dezvoltări teoretice întemeiate pe teoria expectanței (adaptare după Wabba și House, 1974, pp.
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
explicită a modelului, aplicații ale teoriei și extensii ale teoriei. În ceea ce privește testarea modelului, între 1970-1980 au fost identificate peste 200 de studii întemeiate pe teoria lui Hackman și Oldham, iar meta-analizele realizate au condus la o serie de concluzii privind validitatea modelului (Fried și Ferris, 1987, după Ambrose și Kulik, 1999): 1. caracteristicile postului sunt corelate atât cu rezultatele psihologice, cât și cu rezultatele de natură comportamentală; 2. stările psihologice mediază relația dintre caracteristicile postului și rezultate; 3. intensitatea nevoii de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
tenacitatea) comportamentului. Teoria postulează existența a trei moderatori cheie: feedback-ul (necesar pentru urmărirea progresului), atașamentul față de obiectiv (care poate fi crescut prin auto-eficacitate și considerarea obiectivul ca important), complexitatea sarcinii și constrângerile de tip situațional. Deși autorii consideră că validitatea internă și externă a teoriei a fost confirmată prin studii ce au implicat peste 40000 de subiecți, teoria este una deschisă putând fi integrate noi dimensiuni (Locke și Latham, 2006, pp. 265-266). 4.6.1. Implicații practice și manageriale ale
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
corect, atunci angajații consideră că ordinele primite sunt legitime (Lind și alții, 1993); b) tratamentul procedural corect conduce la creșterea satisfacției în muncă, a atașamentului (commitment) față de organizație și a comportamentului cetățenesc în organizație; c) metodele de selecție cu o validitate predictivă ridicată nu sunt întotdeauna metodele percepute ca fiind corecte de către candidați; candidații consideră că interviurile nestructurate sunt mai corecte decât cele structurate, deși valoarea validității predictive indică contrariul (Cropanzano și Konovsky, 1995); d) creșterea mulțumirii față de sistemul de evaluare
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
față de organizație și a comportamentului cetățenesc în organizație; c) metodele de selecție cu o validitate predictivă ridicată nu sunt întotdeauna metodele percepute ca fiind corecte de către candidați; candidații consideră că interviurile nestructurate sunt mai corecte decât cele structurate, deși valoarea validității predictive indică contrariul (Cropanzano și Konovsky, 1995); d) creșterea mulțumirii față de sistemul de evaluare a performanței în muncă este posibilă dacă sunt respectate trei reguli: înregistrarea adecvată a informației, ascultarea celor care vor să-și exprime opinia și judecata bazată
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
începutul secolului al XXI-lea. Teoria a generat un număr impresionant de studii, constatându-se că obiectivele specifice conduc la creșterea performanței în muncă pentru o varietate de sarcini. Locke și Latham (1994, în Drilling și O'Neil, eds.) susțin validitatea modelului prin numărul mare de studii, care au inclus peste 100 de sarcini diferite, fiind investigați peste 40000 de subiecți (bărbați și femei, cu ocupații variate: manageri, studenți, ingineri, cercetători) din opt țări (Statele Unite, Canada, Australia, Caraibe, Anglia, Germania, Israel
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]