1,700 matches
-
să fie conștiente de aceasta). Din această perspectivă reiese clar că elevul, inclusiv elevul hipoacuzic, nu trebuie să fie, ci să devină! Se militează pentru o educație centrată pe persoană, pe elevul hipoacuzic, cu caracteristicile sale specific- diferențiatoare care trebuie valorizate maximal, pregătindu- l pentru a fi un beneficiar al educației permanente, facilitând integrarea în viața socio- culturală. Apartenența la o instituție de învățământ special- școala specială pentru hipoacuzici- le oferă elevilor posibilitatea dezvoltării personale în vederea integrării școlare și socio- culturale
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
spiritul, pe care o găsim ilustrată emblematic în filosofia lui Descartes, constituie pentru noi un motiv în plus pentru susținerea necesității re-lecturării filosofiei cartesiene cu ochi proaspeți. Astfel am putea neutraliza urmările degenerative ale paradigmei propuse de epoca modernă ce “ valorizează prezentul și cucerirea viitorului” și care azi a devenit o capcană tocmai pentru că ne-a învățat poate prea bine să nu mai privim spre trecut. Această paradigmă, abandonată astăzi uitării, trebuie adusă prin înțelegere în prezent. Altfel, prezentul nostru care
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
sau de cea a lui Husserl, care în a 5-a Meditație cartesiană se consacră demonstrării existenței altor «euri», sau de a-l aproba pe Cordemoy în ideea că limbajul atestă comunicarea între spirite ), e necesar să vedem cum a valorizat Descartes însuși experiența însingurării, pe ce rațiuni se întemeiază ea. Singurătatea nu este un scop în sine pentru Descartes și el nu și-o asumă de o manieră egoistă. Ea este doar o premisă pentru întemeierea solidă și autentică a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
văd, sau că mi se pare că le văd, și aceasta este aparența de,ceea ce apare, care este numită acum gîndire: ) Față de această definire dublă a gîndirii din Meditația a-II-a, interpreții se împart și își asumă două atitudini diferite. Unii valorizează prima definiție pentru a demonstra că, la Descartes, gîndirea este întotdeauna o activitate exclusiv intelectuală. Ceilalți susțin că definiția autentic cartesiană a gîndirii este cea de-a doua, în care ei recunosc ceea ce va fi numit «conștiință».Ne raliem clar
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
atenționează că în lipsa gîndirii celelalte moduri ale ei rămîn sterile, de fapt nici nu sunt procese psihice. Actele de cunoaștere în general, senzațiile și percepțiile, dobîndesc sens doar dacă gîndirea, ca singură certitudine, ca substanță primă, le întemeiază și le valorizează. Judecățile singulare devin posibile doar în baza gîndirii luate în sine, în afara oricărei idei reale și al oricărui conținut. Vederea și atingerea, fără judecată, sunt aidoma cuvintelor scrise în fața unui analfabet. Se pare ca Maurice Merleau-Ponty a surprins totuși direcția
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
îl văd pe Ciulei, că îi simt ostentația. Ci, dimpotrivă, văd, simt că e mai bine potențat textul, simt că e mai bine pus în valoare regizorul și cred că asta și este misiunea regizorului să potențeze textului și să valorizeze disponibilitățile actorului. Pentru că în ultimă instanță, așa cum spunea Caragiale, actorul este instrumentul divin și teatrul, dramaturgia este mai mult arhitectură decât literatură. Coincidența face ca Liviu Ciulei să fie un arhitect și probabil că această instrucție, această pregătire l-a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
îl văd pe Ciulei, că îi simt ostentația. Ci, dimpotrivă, văd, simt că e mai bine potențat textul, simt că e mai bine pus în valoare regizorul și cred că asta și este misiunea regizorului să potențeze textului și să valorizeze disponibilitățile actorului. Pentru că în ultimă instanță, așa cum spunea Caragiale, actorul este instrumentul divin și teatrul, dramaturgia este mai mult arhitectură decât literatură. Coincidența face ca Liviu Ciulei să fie un arhitect și probabil că această instrucție, această pregătire l-a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
și însușirea regulilor sociale 3. Promovează un comportament social dezirabil CRITERII DE REALIZARE 1.1. Modelele sociale oferite sunt relevante pentru sistemul de valori al societății. 1.2. Situațiile de familie și societate în care apar astfel de modele sunt valorizate pentru crearea unui sistem propriu de valori. 2.1. Regulile sociale sunt prezentate și explicate potrivit particularităților de vârstă ale elevilor. 2.2. Sancțiunile posibile sunt aduse la cunoștință elevilor în vederea evitării încălcării regulilor sociale. 2.3. Formele prin care
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
al schimbului de opinii și informații. îmbunătățiri și ajustări ale soluțiilor emise. dezvoltarea capacităților autoevaluative ale participanților prin analiză critică. productivitatea sporită pe unitatea de timp, apreciată prin numărul de dificultăți rezolvate. calitatea mai bună a răspunsurilor. Învățarea prin cooperare valorizează schimburile intelectuale și verbale și mizează pe o logică a învățării care ține cont de opiniile celorlalți. VI.1.4. Competențele didactice necesare învățării prin cooperare competența energizantă - capacitatea profesorului de a-i face pe elevi să dorească să se
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
ale universului școlar. Integrarea și afilierea la mediul școlar presupune din partea copilului asimilarea a două tipuri de competențe: academice (capacitățile intelectuale pe care 8 elevul le activează în procesul de asimilare a cunoașterii) și sociale (capacități de a descoperi și valoriza normele și regulile vieții școlare, implicite sau explicite). Aceste competențe se regăsesc în capacitatea elevului de a reflecta la anumite aspecte ale societății - culturii în timp ce le receptează, de a le analiza prin mijloacele practice și teoretice de care dispune și
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de învățare prin participare activă a corelat semnificativ cu notele acordate elevilor, în studiul lui Lang, indicând faptul că elevii care au avut scoruri mari la acest stil de învățare primesc note mai bune. Această categorie de elevi pare să valorizeze și resursele activităților desfășurate la clasă și este interesată de activitatea respectivă. Aceste rezultate indică faptul că prin accentuarea și încurajarea învățării prin participare activă se pot îmbunătăți performanțele elevilor și se poate crește motivația acestora. Rezultatele obținute de Lang
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
concomitent, determinată de prezența interacțiunii emițător receptor). F. După natura conținutului: * referențială (vizează un anumit adevăr care face obiectul mesajului); * operațional-metodologică (vizează înțelegerea acelui adevăr, felul în care trebuie operat mental sau practic, pentru ca adevărul transmis să fie descifrat); * atitudinală (valorizează cele transmise). Mediul în care funcționează organizația școlară devine tot mai “turbulent” și din acest motiv comunicarea în cadrul sistemului educațional devine cea mai importantă funcție managerială, premise a stabilității și dezvoltării organizaționale. Pentru a reduce nivelul de incertitudine și pentru
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
împreună, să aibă încredere unii în ceilalți și să-și împărtășească preocupările. * Comunicare. Elevii învață să observe atent, să comunice cu acuratețe ceea ce au de spus, să-i asculte atent pe ceilalți. * Toleranța. Elevii învață să se respecte și să valorizeze pozitiv diferențele între oameni, să înțeleagă propriile prejudecăți și modul în care acestea acționează. * Expresie emoțională pozitivă. Elevii învață să-și exprime sentimentele, în special supărarea sau nemulțumirea, în modalități neagresive și nedistructive. Totodata, ei învață autocontrolul. * Rezolvarea conflictelor. Elevii
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
utilizate mai rar. Apelul diferențiat la sancțiuni relevă modele pedagogice și etice diferite: dacă în rândurile categoriilor populare sancțiunea este legată de gravitatea consecințelor imediate(mai ales materiale) ale conduitei copilului, această conduită rezultă dintr-o viziune asupra lumii care valorizează conformismul și respectabilitatea, constrângerile exterioare fiind cele care orientează acțiunea; pe de altă parte, clasele mijlocii, care administrează sancțiunile mai ales în funcție de intenția copilului, tind către o orientare interioară a comportamentului, punând accent pe autocontrol. Corelațiile dintre stilul(modelul) educativ
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
influențelor venite dinspre copii. Rolul parental este văzut ca fiind cel al șefului casei, al creatorului de reguli, care disciplinează și planifică. Părinții autoritar-subiectivi asigură un mediu ordonat și structurat, reglat de reguli foarte precise. Ei sunt orientați spre statut, valorizează obediența copiilor, așteaptă ca ordinele fără nici o explicație să fie executate și nu ezită să utilizeze forța atunci când acțiunile sau ideile copilului sunt în conflict cu ceea ce părinții cred că este bine. Deși pot simți afecțiune pentru copiii lor, ea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
conducând elevul la absenteism masiv și spre abandonul școlar. Așadar, dată fiind specificitatea celor două variante de conduită evazionistă, le vom aborda diferențiat. Fuga de la școală intervine fie când activitatea școlară intră în relații de concurență cu unele activități puternic valorizate de elev(de ex. unele evenimente sportive sau sociale, care se desfășoară în timpul programului școlar), fie când elevul percepe practicile educaționale ale unui profesor ca fiind nedrepte, frustrante. Fuga poate fi determinată de complexe afective(sentimente de inferioritate) dar se
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
să genereze disoluția realului 14. Teologia creștină a făcut posibilă o bogată ontologie a imaginii în jurul problemei centrale a Întrupării. Este important de a înțelege modul prin care ființa lui Dumnezeu devine imagine, adică ia forma corporalității în lume. Creștinismul valorizează moștenirea iudaică, interpretând creația lumii ca opera personală a lui Dumnezeu. Din perspectiva neotestamentară, Hristos este imaginea/icoana lui Dumnezeu, omul fiind invitat să îmbrace această icoană. În tradiția creștină, teologia icoanei urmează o altă cale decât cea a Euharistiei
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
bibliografia de ultimă oră era una extrem de dificilă, pe alocuri chiar imposibilă. Ne vom concentra atenția asupra a două lucrări importante ale Pr. Chesarie Gheorghescu care dau măsura unei etape semnificative a cercetării teologice românești. Pr. Chesarie Gheorghescu încearcă să valorizeze, în Studii de teologie fundamentală și apologetică, (ediția a II-a, Rm. Vâlcea, Editura Conphys, 2010), moștenirea teologică, filosofică și apologetică a operelor lui N. P. Rojdestvenski (1840-1882), V. D. Kudreavțev-Platonov (1828-1891) și S. S. Glagolev (1865-1937), fondatorii apologeticii în Rusia
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
În jocul social este prezentă alteritatea etnică, religioasă, culturală, politică și chiar economică. Or, interesant și original în textul celor doi antropologi este faptul că ei schimbă accentele din cuprinsul relației antropologului cu ceilalți. Nu primează și nu sunt prioritar valorizate provocările pe care ceilalți mi le aduc mie, cu străinătatea lor, chiar la mine acasă. Accentele cad în special pe "mirarea sistematică" a mea ca antropolog. Ea se traduce exact prin asumarea, deseori dificilă, a primelor impresii și prin pornirea
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
este absurd să spui individ și societate, în măsura în care individul nu se poate imagina singur și în el se incorporează în mod inevitabil o parte din colectiv. Între polii ordinii și dezordinii, perioada actuală privilegiază mai degrabă a doua stare, după cum valorizează îndoiala mai degrabă decât certitudinea, particularul mai mult decât generalul. Criticii constată caracterul haotic al lumii și implozia marilor povestiri. Publicațiile recente subliniază până la saturație natura "ficțională" a noțiunilor globale ale antropologilor evoluționiști, difuzioniști, funcționaliști, structuraliști și ale celor care
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
închis are avantajul că se completează ușor de către subiect și poate fi cuantificat sau interpretat ușor, însă are dezavantajul că poate sugera răspunsuri la care subiectul nu s-ar fi gândit. Pentru cercetare, am ales chestionarul cu răspuns deschis deoarece valorizează introspecția și prin aceasta putem măsura percepții, atitudini și emoții. III .6 . DESFĂȘURAREA CERCETĂRII - STUDII DE CAZ Cercetarea a început din septembrie 2009 perioadă în care am aplicat metodele descrise anterior. Observația, utilizată pentru evidențierea schimbărilor de comportament ale copilului
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
în echipă dezvoltă capacitatea copiilor de a lucra împreună, o competență importantă pentru viață și activitatea viitorilor cetățeni. Învățarea prin cooperare determină dezvoltarea personală prin acțiuni de autoconștientizare în cadrul grupurilor mici. Ea solicită toleranță față de modurile de gândire și simțire, valorizând nevoia copiilor de a lucra împreună, într-un climat prietenos, de susținere reciprocă. Cooperarea presupune colaborarea (participarea activă la realizarea unei acțiuni, bazată pe schimbul de propuneri, de idei). Cu toate că cele două noțiuni sunt sinonime, putem face unele delimitări de
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
41 sau, altfel spus, sarcina de a "aplica etica politicii" în sensul "aspirației de a ghida acțiunea politică în baza unor idealuri morale (precum, să spunem, imparțialitatea sau bunăstarea) care sunt externe și anterioare politicii, în sensul că ele sunt valorizate anterior și independent de orice analiză a adecvării lor ca principii de organizare și reglementare a treburilor politice într-un context particular sau altul"42. Ca și Williams, Rossi găsește că această aspirație este inerentă în două tipuri de abordări
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
spus: de ce politică și nu doar dominație? De ce sunt statele obligate să apeleze la politică și nu la dominație în relația cu cetățenii lor? Este evident, observă Baderin, că realiștii consideră că "politica este preferabilă situației non-politice" și că ei valorizează pozitiv situația în care un stat își justifică puterea fiecărui cetățean prin comparație cu situația în care el nu face acest lucru 30. Care este, așadar, baza acestei convingeri realiste? După cum evidențiază Baderin, răspunsul la această întrebare nu poate fi
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
social este prezentă alteritatea etnică, religioasă, culturală, politică și chiar economică. Or, interesant și original în textul celor doi antropologi este faptul că ei schimbă accentele din cuprinsul relației clasice a antropologului cu ceilalți. Nu primează și nu sunt prioritar valorizate provocările pe care ceilalți mi aduc mie, cu străinătatea lor, chiar la mine acasă. Accentele cad în special pe ,,mirarea sistematică,, a mea ca antropolog. Ea se traduce exact prin asumarea, deseori dificilă, a primelor impresii și prin pornirea firească
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]