1,940 matches
-
Articolele Autorului RONDEL DE TOAMNĂ Toamna ți-a pictat veșminte, Cerul lacrimă fierbinte, Dorul de senin te cheamă Să te-apropii fără teamă. Nourii îți sunt năframă, Rochia ta, văl de aramă, Toamna ne-a pictat veșminte, Cerul lacrimă fierbinte. Valsul nopții, vise sfinte Se îmbracă în cuvinte, Haina toamnei se destramă În a veșniciei ramă. Toamna ți-a pictat veșminte... RONDELUL VEȘNICIEI Să nu-ți ferești privirea De rănile ce dor, Să nu ascunzi iubirea În geana unui nor. Să
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
cu nimic pe aceea a boierilor din timpurile trecute... La palat, lumea se plictisește, iar melancolia cuplului regal contrastează cu ambianța petrecerilor date în oraș. Se dansează mult în saloanele bucureștene unde tarafuri țigănești cîntă dansuri numite pariziene scottish, cadriluri, valsuri în trei timpi -, se încearcă un amestec între costumele naționale și micile saloane de muzică Ludovic XV în lac alb... Prințul păstrează legături germanice strînse: el se căsătorește, în noiembrie 1869, cu prințesa germană Elisabeta de Wied. Ceremonia are loc
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
astfel de experimentații meseriași; dimpotrivă, superba nălucă îi cucerise realmente și la repetiții și, iată, îi cucerea și acum, în concert.) La reluare, Arleziana lui Bizet a amplificat spectacolul magiei. N-ar fi fost înmărmurită mirare dacă, în final, la Valsul lui Ravel, năluca ar fi coborît de pe scenă și ar fi invitat la dans una din frumoasele din primele rînduri. Sau, de ce nu, pe una din nu mai puțin frumoasele din orchestră. Încă un amănunt: fantastul dirijor n-a avut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și-ar dori să fie capabilă să facă față inamicului pe câmpul de bătălie și se roaga Fecioarei Maria să o lase să-și apere Patria (Sempre all'alba ed alla seră,). Odată rugăciunile terminate, Giovanna adoarme (Tu șei bella, Valsul demonilor). Sosește Carlo care este surprins să recunoască imaginea locului sfânt din visul sau. Dar acum este Giovanna cea care visează: mai întâi coruri ale spiritelor rele care o îndeamnă să se bucure de tinerețea și frumusețea ei; apoi corul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
una accentuat erotică, cu rădăcini sexuale (vezi Freud), În care contrariile se atrag, se Înfruntă, spulberă și ard cu o intensitate enormă. Paideia are În subsidiar și tensiuni ce țin de eros. Iubirea și contrariul ei se contrabalansează Într-un vals indistinct, Înfiorător, amenințător. Nu știu cât credit putem acorda acestei ipoteze; este cert Însă că forțele antrenate În educație sunt similare cu cele din actul erotic, iar subiectul (subiecții) resimte cu acuitate că, și În educație, Își dau Întâlnire iraționalul și luciditatea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fundă de mătase albastră”3. Deloc mai breji se Înfățișează „boierii cei tineri”, printre care ne-am aștepta să bată un aer emancipat. În clipa În care Începe danțul (nimic de spus: la modă, ca În toată Evropa- „poloneză, parol, vals” și chiar „écossaise”), „boierii cei tineri Își lepădau giubelele și papucii, rămâneau numai În meși și alergau de luau fetele și cucoanele la joc”4. Aduncându-ne aminte că giubelele sunt niște haine lungi și largi din postav, am vrut să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
319-326; Richard Collins, Andrei Codrescu’s Mioritic Space, MELUS, 1998, 4; Florea Firan, Întoarcerea lui Andrei Codrescu, R, 1998, 1; Gabriel Stănescu, Un poet postmodern în blue jeans, RL, 1999, 13-14; Andreea Deciu, Milenarisme, RL, 1999, 35; Mircea Mihăieș, Un vals cu Mister Castro, O, 2000, 2; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 79-82; Luminița Marcu, Performanțele lui Andrei Codrescu, RL, 2001, 33; Manolescu, Enciclopedia, 178-180. I.B.
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
brutal”; „Ninge secular, tăcere, pare a fi bine”; „Ninge grandios, în orașul vast cum nu mai este”; „Sunt cel mai trist din acest oraș”; „Verde crud, verde crud; Te mai văd, te mai aud”; „La geamuri, toamna cântă funerar / Un vals îndoliat și monoton”; „E numai vedere... nu mai pot să vorbesc”; „Și plouă cu-o părere de rău”; „O, țară tristă, plină de humor...”; „Liceu - cimitir / Al tinereții mele - / Pedanți profesori / Și examene grele”; „Vorbește încet, pășește încet, / Că totul
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
ca mărturie a golului interior ce îl generează. Totuși, cu sfială, B. reușește să aducă în aceste încercări o notă proprie: în lumea micilor drame, mereu aceleași, comice, meschine ori vulgare, o clipă de duioșie, amintirea inocenței pierdute trezită de valsul melancolic al caterincii vorbesc despre omenescul periferiei (La Filaret, Romanța). Alte asemenea momente se ivesc odată cu deșteptarea pământului în primăvară, când lumina invadează cadrele pustii care sunt personajele, biete făpturi uscate, fanfaroane și cu arțag, exprimând inconștient amărăciunea existenței, în
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
persoane cu înalt și grijuliu nivel estetic care se arătau indignate de jignirea adusă publicului românesc: „Dunărea albastră?! Dar ce suntem noi? Țară subdezvoltată?” Eu socoteam, din contra, că gestul muzicienilor a fost de o grație superbă: specimenul suprem al valsului vienez, executat sub bagheta primului șef de orchestră din lume de către formația cea mai calificată pentru aceasta: ce poate fi mai absolut? Dar supărarea esteților noștri vine dintr-o concepție foarte exigentă și deci exclusivă asupra artei; valsurile lui Strauss
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
suprem al valsului vienez, executat sub bagheta primului șef de orchestră din lume de către formația cea mai calificată pentru aceasta: ce poate fi mai absolut? Dar supărarea esteților noștri vine dintr-o concepție foarte exigentă și deci exclusivă asupra artei; valsurile lui Strauss se cântau la baluri și la terasele berăriilor; sunt muzică de dans, deci ușoară, sunt ceva popular, ca, la vremea lor, versurile lui Béranger. Separația aceasta dintre muzica ușoară și cealaltă e un fenomen de corupere și degradare
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
dans, deci ușoară, sunt ceva popular, ca, la vremea lor, versurile lui Béranger. Separația aceasta dintre muzica ușoară și cealaltă e un fenomen de corupere și degradare. Marii compozitori au scris și muzică de dans și romanțe; în tot cazul, valsul vienez e una dintre fericitele expresii ale Europei civilizate, cum a fost și menuetul; Johann Strauss e un compozitor genial (ceea ce nu-mi pare a fi deloc, în schimb, Richard Strauss, de pildă, pe care-l găsesc pretențios și lipsit
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
descifrat dintre toate, este totodată și singura care ne-a dictat această realitate, singura a cărei „impresie” a fost formulată În noi tocmai de realitate.” ( În căutarea timpului pierdut, Gallimard, Pléiade, vol.IV, CR și CE + +, 1989, p.458). CR +. Vals rapid, de la Începutul secolului XX, popular la petrecerile câmpenești din preajma Parisului (n.tr.). CN -. Groundhog Day, În regia lui Harold Ramis (USA, 1993), cu Bill Murray și Annie MacDowell. CU + + CR + CR + Ce mică-i lumea, ed. II, traducere de
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
e. Are ferestre masive cu vitralii, statui antice de piatră și pe estradă cîntă o orchestră, care acoperă rumoarea generală. Peste tot mișună oameni În haine de gală, care pălăvrăgesc sau Își iau mîncare de la bufet, și unii chiar dansează valsuri demodate, ca Într-un film. Mă uit În jur, după Luke și Venetia, Însă Încăperea e atît de ticsită de femei În rochii superbe și bărbați la țol festiv, și sînt chiar și cîțiva bărbați care-ți iau ochii, Îmbrăcați
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
am pus-o În portbebe. Luke ne-a luat În brațe pe amîndouă și am Început să ne mișcăm Într-un fel de dans prin cameră, la lumina lunii. Nu mi-am dat niciodată seama că melodia asta e un vals, pînă acum. — Luke! Tata se apropie de noi, cu un maldăr de corespondență. — Ai primit o scrisoare. — Cineva Își face treaba cu brio, spune Luke surprins. N-am dat adresa asta decît cîtorva persoane. Se uită la antetul firmei, printat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
debut în 1927, pe când D. era secretar de redacție), „Rampa”. Ca funcționar în Ministerul Învățământului (între anii 1928 și 1937), a continuat să publice proză în „Dimineața”, „Convorbiri literare”, „Universul literar” și în volume. Succesul obținut cu romanul Invitația la vals (1936) îi permite să-și asume conducerea Editurii Bucur Ciobanul, unde, în special în perioada 1942-1947, va iniția un amplu program de tipărire a cărților pentru copii și tineret. Principalul furnizor de texte era D. însuși, care a rezumat biografii
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
pauză, revine cu noi romane și cu versiuni modificate ale celor vechi, iar în câteva periodice (în special în „Oltul”) îi apar mărturisiri autobiografice și proză istorică. Deși cu un deosebit succes la public - romanele sale, cu precădere Invitația la vals, au cunoscut zeci de reeditări -, scriitorul a fost ignorat de criticii importanți. Prăpastia dintre receptarea de către cititori și cea critică este greu de explicat, D. ilustrând mai degrabă cazul unui condamnat fără proces. Volumul de debut - Capcana (1927) - conține proză
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
pe relatarea unei experiențe senzaționale, care determină o activare extremă și o purificare a psihicului eroului (un medic), având ca efect revelarea și cristalizarea unei neobișnuite puteri terapeutice. Un roman al orgoliilor excesive și al pasiunilor contrariate este Invitația la vals. Conduse de false reprezentări despre sine, cu o teamă exacerbată de a nu fi subordonate și umilite, personajele ajung, în pofida profundului sentiment de dragoste care le leagă, să se distrugă reciproc. În prim-plan se află reconstituirea unui proces de
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
lui D. au fost traduse în franceză, germană, spaniolă, slovacă, bulgară, turcă, fiind publicate în câteva țări din Europa și din America Latină. SCRIERI: Capcana, Craiova, 1927; Sfântul Părere, București, 1930; ed. (Cazul Magheru), București, 1942; ed., București, 1971; Invitația la vals, București, 1936; ed. pref. Florea Firan, Craiova, 1986; Ioana d’Arc, Vălenii de Munte, 1937; Scrisoarea de dragoste, București, 1938; ed. pref. Florea Firan, Craiova, 1982; Năluca, București, 1940; Trei comedii, București, 1940; O crimă pasională, pref. Teodor Scarlat, București
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
M.P. [Mihai Popescu], „Sfântul Părere”, CL, 1930, aprilie; Al. Bădăuță, „Sfântul Părere” G, 1930, 5; Izabela Sadoveanu, „Sfântul Părere”, ALA, 1930, 495; Ion Foti, „Sfântul Părere”, UVR, 1930, 26; D. I. Suchianu, „Sfântul Părere”, VR, 1930, 6; George-Mihail Dragoș, „Invitația la vals”, IIS, 1939, 7; Mihail Drumeș, RRI, I, partea II, 846-859; I. S. [Izabela Sadoveanu], „Invitația la vals”, ALA, 1937, 854; Constantin Fântâneru, „Scrisoarea de dragoste”, UVR, 1938, 45; Constantin Fântâneru, „Trei comedii”, UVR, 1941, 17; Călinescu, Ist. lit. (1982), 932
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
Sfântul Părere”, ALA, 1930, 495; Ion Foti, „Sfântul Părere”, UVR, 1930, 26; D. I. Suchianu, „Sfântul Părere”, VR, 1930, 6; George-Mihail Dragoș, „Invitația la vals”, IIS, 1939, 7; Mihail Drumeș, RRI, I, partea II, 846-859; I. S. [Izabela Sadoveanu], „Invitația la vals”, ALA, 1937, 854; Constantin Fântâneru, „Scrisoarea de dragoste”, UVR, 1938, 45; Constantin Fântâneru, „Trei comedii”, UVR, 1941, 17; Călinescu, Ist. lit. (1982), 932; Mihail Ilovici, „Invitația la vals”, CL, 1942, 1-2; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 137-143; Miron Scorobete
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
Drumeș, RRI, I, partea II, 846-859; I. S. [Izabela Sadoveanu], „Invitația la vals”, ALA, 1937, 854; Constantin Fântâneru, „Scrisoarea de dragoste”, UVR, 1938, 45; Constantin Fântâneru, „Trei comedii”, UVR, 1941, 17; Călinescu, Ist. lit. (1982), 932; Mihail Ilovici, „Invitația la vals”, CL, 1942, 1-2; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 137-143; Miron Scorobete, Moartea unei legende, TR, 1982, 13; Cornelia Cârstea, Mihail Drumeș, Craiova, 1982; Firan, Profiluri, 282-291; Dicț. scriit. rom., II, 155-157. C.T.
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
înflorit, București, 1974; Peretele de lut, București, 1975; Scrisori pentru fluturi și pietre, București, 1976; Prințul de hârtie, București, 1977; Moara lui Elisei, Iași, 1979; Prietena mea Cateluța, București, 1979; În norii ce vin și se duc..., București, 1980; La „Valsul dimineții”, București, 1981; Poiana de argint, București, 1982; Pânzele mamei, București, 1984; Nălucile nopții, București, 1985; Pădurea Mărgăritei, București, 1987; Călătorii, București, 1988. Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1971), 280-281; Grigore Mureșan, „Moara lui Elisei”, CNT, 1980, 22; Radu G.
GRUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287376_a_288705]
-
zi, București, 1986, L-am servit pe regele Angliei, București, 2000; Odette Renaud Vernet, Xannt, București, 1987; Roman Ráz, Vânzătorul de umor, București, 1991; Milan Kundera, Ridicole iubiri, București, 1991, Gluma, București, 1992, Viața e în altă parte, București, 1995, Valsul de adio, București, 1996, Cartea râsului și a uitării, București, 1998, Insuportabila ușurătate a ființei, București, 1999, Nemurirea, București, 2002. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, Prefață la Jaroslav Hasek, Peripețiile bravului soldat Svejk în războiul mondial, ed. 7, București, 1997; Dicț
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
l-a cunoscut pe Tudor Arghezi. Ș.-E. este unul din poeții care, printr-o retorică simbolistă, a exprimat constant înclinarea către ireal și poetic, ce transformă versul într-o revărsare - echivalentă beției, hipnozei sau visului - de „adjective scumpe și valsuri de culori”, un spațiu al minunii, al fluidității poveștii: „Eu mi-am clădit în țara Saharelor de aur.../ Un alcatraz fantastic/ Din piatră de zăpadă”. Aici „sunt flori crescute-n nori”, fantome „de sânge de roze”, ape „de dantele/ și
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]