8,098 matches
-
realizează un număr foarte mare de echilibre între faza lichidă și cea gazoasă (o multitudine de distilări simple). Coloana de rectificare (fig. 4.3.) este formată dintr-o serie de despărțituri numite talere pe care are loc stabilirea echilibrului lichid vapori. Coloana este un aparat în care un curent ascendent de vapori vine în contact cu un curent descendent de lichid (reflux). La partea superioară se preiau o parte din vaporii care condensează într-un răcitor. Separarea este cu atât mai
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cea gazoasă (o multitudine de distilări simple). Coloana de rectificare (fig. 4.3.) este formată dintr-o serie de despărțituri numite talere pe care are loc stabilirea echilibrului lichid vapori. Coloana este un aparat în care un curent ascendent de vapori vine în contact cu un curent descendent de lichid (reflux). La partea superioară se preiau o parte din vaporii care condensează într-un răcitor. Separarea este cu atât mai bună cu cât cantitatea de reflux este mai mare în raport cu distilatul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
despărțituri numite talere pe care are loc stabilirea echilibrului lichid vapori. Coloana este un aparat în care un curent ascendent de vapori vine în contact cu un curent descendent de lichid (reflux). La partea superioară se preiau o parte din vaporii care condensează într-un răcitor. Separarea este cu atât mai bună cu cât cantitatea de reflux este mai mare în raport cu distilatul, cu cât contactul între reflux și vapori este mai eficient și cu cât coloana reține mai puțin lichid. În
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
descendent de lichid (reflux). La partea superioară se preiau o parte din vaporii care condensează într-un răcitor. Separarea este cu atât mai bună cu cât cantitatea de reflux este mai mare în raport cu distilatul, cu cât contactul între reflux și vapori este mai eficient și cu cât coloana reține mai puțin lichid. În contact cu lichidul, componenta mai puțin volatilă a vaporilor (cu punct de fierbere mai înalt și presiune de vapori mai joasă) se condensează. Căldura de vaporizare degajată provoacă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
atât mai bună cu cât cantitatea de reflux este mai mare în raport cu distilatul, cu cât contactul între reflux și vapori este mai eficient și cu cât coloana reține mai puțin lichid. În contact cu lichidul, componenta mai puțin volatilă a vaporilor (cu punct de fierbere mai înalt și presiune de vapori mai joasă) se condensează. Căldura de vaporizare degajată provoacă o vaporizare a unei părți de lichid și anume a componentei mai volatile. Din balonul de distilare (blaza) vaporii trec prin
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mare în raport cu distilatul, cu cât contactul între reflux și vapori este mai eficient și cu cât coloana reține mai puțin lichid. În contact cu lichidul, componenta mai puțin volatilă a vaporilor (cu punct de fierbere mai înalt și presiune de vapori mai joasă) se condensează. Căldura de vaporizare degajată provoacă o vaporizare a unei părți de lichid și anume a componentei mai volatile. Din balonul de distilare (blaza) vaporii trec prin coloana de rectificare, întâlnind lichidul de reflux provenit din condensarea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
volatilă a vaporilor (cu punct de fierbere mai înalt și presiune de vapori mai joasă) se condensează. Căldura de vaporizare degajată provoacă o vaporizare a unei părți de lichid și anume a componentei mai volatile. Din balonul de distilare (blaza) vaporii trec prin coloana de rectificare, întâlnind lichidul de reflux provenit din condensarea parțială a vaporilor. Barbotând prin acest lichid de reflux, vaporii se îmbogățesc în component volatil, iar lichidul în component nevolatil (fig. 4.4.) Fig. 4.3. Coloană de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se condensează. Căldura de vaporizare degajată provoacă o vaporizare a unei părți de lichid și anume a componentei mai volatile. Din balonul de distilare (blaza) vaporii trec prin coloana de rectificare, întâlnind lichidul de reflux provenit din condensarea parțială a vaporilor. Barbotând prin acest lichid de reflux, vaporii se îmbogățesc în component volatil, iar lichidul în component nevolatil (fig. 4.4.) Fig. 4.3. Coloană de distilare cu talere Fig. 4.4. Instalație de rectificare cu coloană cu umplutură În acest
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
o vaporizare a unei părți de lichid și anume a componentei mai volatile. Din balonul de distilare (blaza) vaporii trec prin coloana de rectificare, întâlnind lichidul de reflux provenit din condensarea parțială a vaporilor. Barbotând prin acest lichid de reflux, vaporii se îmbogățesc în component volatil, iar lichidul în component nevolatil (fig. 4.4.) Fig. 4.3. Coloană de distilare cu talere Fig. 4.4. Instalație de rectificare cu coloană cu umplutură În acest fel, la sfârșitul rectificării, în balon va
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
distilare cu talere Fig. 4.4. Instalație de rectificare cu coloană cu umplutură În acest fel, la sfârșitul rectificării, în balon va rămâne componentul mai nevolatil, iar cel volatil va fi cules pe la partea superioară a coloanei, sub formă de vapori, va fi răcit și stocat corespunzător. Coloanele de rectificare pot fi cu talere sau, cele mai eficiente, cu umplutură. Umplutura este realizată din diferite materiale. Într-o asemenea coloană se realizează separări similare, prin același mecanism de repetare a 57
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și stocat corespunzător. Coloanele de rectificare pot fi cu talere sau, cele mai eficiente, cu umplutură. Umplutura este realizată din diferite materiale. Într-o asemenea coloană se realizează separări similare, prin același mecanism de repetare a 57 echilibrelor de fază (vapori lichid) dar pe talere imaginare, teoretice. Se presupune, de exemplu, că o coloană care va produce un amestec de compoziție x4 pornind de la un amestec de compoziție x1 va fi considerată cu trei talere teoretice. Pentru calculul înălțimii coloanelor de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
că o coloană care va produce un amestec de compoziție x4 pornind de la un amestec de compoziție x1 va fi considerată cu trei talere teoretice. Pentru calculul înălțimii coloanelor de rectificare trebuie cunoscut numărul talerelor teoretice = numărul de echilibre lichid - vapori ce trebuie realizate succesiv pentru a separa componentele până la o puritate dorită. Acest număr se poate obține din diagrama x - y. Presupunem că soluția inițială are concentrația x1 și vrem să obținem compoziția distilatului (vaporii răciți) yn. Numărul talerelor teoretice
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
teoretice = numărul de echilibre lichid - vapori ce trebuie realizate succesiv pentru a separa componentele până la o puritate dorită. Acest număr se poate obține din diagrama x - y. Presupunem că soluția inițială are concentrația x1 și vrem să obținem compoziția distilatului (vaporii răciți) yn. Numărul talerelor teoretice = numărul palierelor orizontale = 3 Practic, numărul de talere va trebui să fie mai mare de trei pentru a realiza separarea dorită, deoarece în coloană se realizează doar un coeficient din numărul de echilibre necesare, eficiența
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
talere va trebui să fie mai mare de trei pentru a realiza separarea dorită, deoarece în coloană se realizează doar un coeficient din numărul de echilibre necesare, eficiența procedeului variind cu presiunea, cu compoziția și cu viteza de deplasare a vaporilor. Rectificarea este o metodă deosebit de importantă în industria produselor petroliere, în industria alimentară la separarea alcoolilor rezultați prin fermentație, la separarea oxigenului de azotul din aer etc. 4.1.2. Amestecuri de lichide nemiscibile Două lichide nemiscibile încălzite împreună vor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
produselor petroliere, în industria alimentară la separarea alcoolilor rezultați prin fermentație, la separarea oxigenului de azotul din aer etc. 4.1.2. Amestecuri de lichide nemiscibile Două lichide nemiscibile încălzite împreună vor fierbe la temperatura la care suma presiunilor de vapori va fi egală cu presiunea atmosferică. Punctul de fierbere al amestecului este mai scăzut decât cel al componentei mai volatile. Separarea componentelor unui asemenea amestec se realizează introducând vapori de apă în lichidul nemiscibil ce urmează a fi distilat. O
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
încălzite împreună vor fierbe la temperatura la care suma presiunilor de vapori va fi egală cu presiunea atmosferică. Punctul de fierbere al amestecului este mai scăzut decât cel al componentei mai volatile. Separarea componentelor unui asemenea amestec se realizează introducând vapori de apă în lichidul nemiscibil ce urmează a fi distilat. O parte din vapori condensează, căldura lor de vaporizare degajată servind la vaporizarea componentei mai volatile. Operația se numește antrenare cu vapori de apă. Prin antrenarea cu vapori de apă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
egală cu presiunea atmosferică. Punctul de fierbere al amestecului este mai scăzut decât cel al componentei mai volatile. Separarea componentelor unui asemenea amestec se realizează introducând vapori de apă în lichidul nemiscibil ce urmează a fi distilat. O parte din vapori condensează, căldura lor de vaporizare degajată servind la vaporizarea componentei mai volatile. Operația se numește antrenare cu vapori de apă. Prin antrenarea cu vapori de apă se pot distila la temperaturi mai joase de 1000C substanțe ce fierb la temperaturi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Separarea componentelor unui asemenea amestec se realizează introducând vapori de apă în lichidul nemiscibil ce urmează a fi distilat. O parte din vapori condensează, căldura lor de vaporizare degajată servind la vaporizarea componentei mai volatile. Operația se numește antrenare cu vapori de apă. Prin antrenarea cu vapori de apă se pot distila la temperaturi mai joase de 1000C substanțe ce fierb la temperaturi mult mai mari. Amestecuri azeotrope În cazul lichidelor ideale, curbele de fierbere reprezintă drepte care unesc punctele de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
realizează introducând vapori de apă în lichidul nemiscibil ce urmează a fi distilat. O parte din vapori condensează, căldura lor de vaporizare degajată servind la vaporizarea componentei mai volatile. Operația se numește antrenare cu vapori de apă. Prin antrenarea cu vapori de apă se pot distila la temperaturi mai joase de 1000C substanțe ce fierb la temperaturi mult mai mari. Amestecuri azeotrope În cazul lichidelor ideale, curbele de fierbere reprezintă drepte care unesc punctele de fierbere ale celor două componente. Amestecurile
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
unesc punctele de fierbere ale celor două componente. Amestecurile neideale (amestecuri azeotrope) prezintă presiuni parțiale, puncte de fierbere diferite de cele ale unui amestec ideal. Aceste abateri de la cazul ideal constau într-o mărire sau o micșorare a presiunilor de vapori, respectiv a punctelor de fierbere față de componentele pure și sunt datorate naturii forțelor intermoleculare dintre moleculele componentelor ce formează amestecul. Amestecurile de lichide ce prezintă la o anumită compoziție puncte de fierbere mai scăzute decât componentele pure sunt amestecuri azeotrope
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
separarea și recuperarea unor metale din combustibilii iradiați cu ajutorul compușilor aminici; extracția uraniului, toriului și ceriului din soluții de acid azotic cu compuși organo-fosforici; extracția lipidelor (grăsimilor) din materii prime vegetale sau animale prin metoda Soxhlet. 4.2. Presiunea de vapori a soluțiilor Trecerea substanțelor din stare lichidă în stare gazoasă se produce nu numai la temperatura de fierbere a lichidului, ci și la temperaturi mai joase. Acest fenomen se numește vaporizare. Când vaporizarea are loc la suprafața lichidului și la
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
joase. Acest fenomen se numește vaporizare. Când vaporizarea are loc la suprafața lichidului și la temperatura mediului ambiant se numește evaporare. Dacă vaporizarea are loc în toată masa lichidului și la temperatură înaltă se numește fierbere. Moleculele din starea gazoasă (vapori) exercită o presiune asupra pereților vasului și suprafeței lichidului, numită presiune de vapori. Presiunea de vapori a unui lichid depinde de natura acestuia și crește odată cu creșterea temperaturii. Temperatura la care presiunea de vapori a unui lichid este egală cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și la temperatura mediului ambiant se numește evaporare. Dacă vaporizarea are loc în toată masa lichidului și la temperatură înaltă se numește fierbere. Moleculele din starea gazoasă (vapori) exercită o presiune asupra pereților vasului și suprafeței lichidului, numită presiune de vapori. Presiunea de vapori a unui lichid depinde de natura acestuia și crește odată cu creșterea temperaturii. Temperatura la care presiunea de vapori a unui lichid este egală cu presiunea atmosferică reprezintă punctul de fierbere al lichidului (p.f.). Dacă într-un solvent
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mediului ambiant se numește evaporare. Dacă vaporizarea are loc în toată masa lichidului și la temperatură înaltă se numește fierbere. Moleculele din starea gazoasă (vapori) exercită o presiune asupra pereților vasului și suprafeței lichidului, numită presiune de vapori. Presiunea de vapori a unui lichid depinde de natura acestuia și crește odată cu creșterea temperaturii. Temperatura la care presiunea de vapori a unui lichid este egală cu presiunea atmosferică reprezintă punctul de fierbere al lichidului (p.f.). Dacă într-un solvent se dizolvă o
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
numește fierbere. Moleculele din starea gazoasă (vapori) exercită o presiune asupra pereților vasului și suprafeței lichidului, numită presiune de vapori. Presiunea de vapori a unui lichid depinde de natura acestuia și crește odată cu creșterea temperaturii. Temperatura la care presiunea de vapori a unui lichid este egală cu presiunea atmosferică reprezintă punctul de fierbere al lichidului (p.f.). Dacă într-un solvent se dizolvă o substanță nevolatilă (cu presiune de vapori mică), presiunea de vapori a soluției rezultate este mai mică decât cea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]