9,893 matches
-
Acasa > Eveniment > Comunicate > CONFERINȚA LUI AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1385 din 16 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului La Uniunea Vatra Românească-Fliliala Cluj Scriitorul Al.Florin Țene va ține conferința “Actualitatea publicisticii lui Caragial și Arghezi “ În cadrul multiplelor activități cultural desfășurate de Uniunea Vatra Românească Filiala Cluj organizează la sediul său de pe Bulevardul Eroilor nr.2, în data de marți, 21
CONFERINŢA LUI AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383826_a_385155]
-
Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1385 din 16 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului La Uniunea Vatra Românească-Fliliala Cluj Scriitorul Al.Florin Țene va ține conferința “Actualitatea publicisticii lui Caragial și Arghezi “ În cadrul multiplelor activități cultural desfășurate de Uniunea Vatra Românească Filiala Cluj organizează la sediul său de pe Bulevardul Eroilor nr.2, în data de marți, 21 octombrie, ora 11, o întâlnire cu scriitorul Al.Florin Țene, membru corespondent al Academiei Americană Română, președintele național al Ligii Scriitorilor, care va
CONFERINŢA LUI AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383826_a_385155]
-
întâlnire cu scriitorul Al.Florin Țene, membru corespondent al Academiei Americană Română, președintele național al Ligii Scriitorilor, care va ține conferința “Actualitatea publicisticii lui Caragiale și Arghezi. “ Programul va fi coordonat de inginer Traian Balotă, președintele Filialei Cluj a Uniunii Vatra Româneasc. Referință Bibliografică: Conferința lui Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1385, Anul IV, 16 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CONFERINŢA LUI AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383826_a_385155]
-
toată suflarea s-a înscris în ritm și melodie până la oprirea neașteptată a autocarului. Ajunsesem la un alt obiectiv înscris în programul zilei. Mănăstirea Moldovița ne aștepta cu porțile deschise, la doar 27 kilometri nord de Câmpulung Moldovenesc, în comuna Vatra Moldoviței. La prima vedere am constatat că are, asemenea mănăstirii Sucevița, aspectul unei cetăți cu turnuri de apărare și ziduri groase de șase metri cu înălțime de peste un metru. Este una dintre cele mai vechi așezări monahale și are un
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
îi puteau angaja pentru a-și apăra avutul. Urmăreau doar deplasarea rapidă și ocuparea Vienei. Au traversat Moldova, în drum spre Transilvania, pe vestitul Drum al tătarilor, care străbătea o bună parte a zonei Câmpulungului Moldovenesc. Acest drum „trecea prin Vatra Dornei, peste Trei Movile, prin comuna Sadova și prin punctul Piatra străjii până la Pojorâta; de aici continua nu departe de satul Ciocănești și apoi peste Suhard prin Rodna, spre Transilvania”. Așa ne „vorbesc” izvoarele istorice, ... dar scuză-mă, te rog
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
un etern acasă pentru ei. Cu acest deziderat am purces la drum în lectura romanului semnat de Lucian Dumbravă, un scriitor român talentat, un tânăr care trăiește în Portugalia dar are premii importante în țară pentru cărțile sale: Premiul revistei “Vatra Veche” pentru volumul“Povestiri în alb și negru”, 2010 și Premiul special la concursul național Romulus Guga, 2011, pentru volumul “Inimi de-o noapte”. Încă de la început am avut o revelație, volumul “Maidanul filosofilor” poartă girul scriitorului Nicolae Băciuț, care
ROMANUL UNEI SINGURE ZILE ŞI NOPŢI – de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383923_a_385252]
-
și eu răspuns Drept la părnaie am fi ajuns ! Să-mi spună mie că-s satană Că sunt săracă și golană Ce-ar vrea să fiu amantă De pomană ? Ba sunt “ușoară “,ba sunt toantă Cenușă n-am măcar în vatră . De foame nu dau popii ortul De ziua mea mi-aduce tortul Bărbatu-său ,eu îl alint Netotul . Că pentru el nimic nu simt Pe cinstea mea că nu te mint. Mă prind cu ea ? Cel sfănt s-o bată
RIVALELE de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384019_a_385348]
-
elemente simbolice conturează descrierea lăuntrică a autorului. Sunt puse în evidență aspecte și trăsături definitorii ale sale ca, în final, să rezulte o caracterizare profundă . Un om care trăiește prin iubire, foc, apă, pământ, jertfă, lacrimă, tăcere, dor, cântec, durere, vatră, zbor, beznă, lumină, iertare, ghilotină, neputință, putere, blestem, ploaie și ninsoare. Dar, mai presus de toate, un OM care a învățat ce înseamnă dreptul la poezie. “Sunt și flacără și jar/ Sunt și jertfă și altar/ Sunt și apă și
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
Sunt și flacără și jar/ Sunt și jertfă și altar/ Sunt și apă și pământ/ Sunt și renegat și sfânt.../ Sunt și lacrimă și ochi/ Sunt descântec și deochi/ Sunt din lemn și sunt din piatră/ Sunt și margine și vatră.../ Sunt și cremene și lut/ Sunt sfârșit și început/ Sunt și aripă și zbor,/ Sunt și jale, sunt și dor.../ Sunt și tată, sunt și fiu/ Devreme și prea târziu/ Sunt și strigăt și tăcere/ Sunt și cântec și durere
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
frumoasă și bogată. Orele de istorie sunt din ce în ce mai puține în școli. Tinerele vlăstare nu-și mai cunosc strămoșii și importanța noțiunii de patrie, de libertate. „Patria ne-a fost pământul [...] / Unde-a vitejit strămoșii.“ Ei sunt ținuți departe de importanța vetrei strămoșești. Sunt îndemnați de acțiunile celor din jur să urmeze drumul păianjenului spre țări străine, si fie robi în patria altora orbiți de argintul trecător. Prezentul vlăstarilor e patria lor „Patria ne e pământul / [...] / Și ea sfântă să ne fie
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
și călugării din mănăstiri, Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Dr. Emilian Lovișteanul prezintă chipurile duhovnicești ale marilor duhovnici, păstrați în conștiința neamului ca oameni ai sfințeniei, dar și lucrarea misionară a mănăstirilor care, în cadrul centrelor și așezămintelor pastorale construite în apropierea vetrelor de sihăstrie, organizează activități și tabere pentru copii și tineri, întâlniri cu teme duhovnicești, susțin activitățile sociale din spitale, penitenciare. Prin toate aceste exemple, suntem încredințați că „monahismul românesc cu resursele sale poate ajuta în continuare societatea românească în evoluția
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
câteva cărți, asaltând genuri și specii literare diferite, adică își susține ideile în varii domenii: poezie, proză și cercetare monografică. Ambițioasele proiecte au prins viață prin cărțile recente: "43" (2014), "În mâna destinului" (2015), "Împlinire prin iubire" (2015) și "Pădureni - vatră de istorie și cultură" (2015). Implicându-se recent și într-o lăudabilă acțiune „caritabilă” a colectării de cărți pentru biblioteca comunei natale Pădureni de Vaslui (Campania „Copiii din comuna mea doresc să te citească”), prin aceste apariții editoriale, Olguța Luncașu
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
pentru o viață de om: „Te rog să-mi dai un strop de timp, cu/ împrumut.” (Rugă către Tine). Sub același imperiu al lui Cronos, gândul se răsucește „înapoi în timp...”, cum zice autoarea în alt „capitol”, înspre părinți, copilărie, vatra satului natal. Unele versuri au aroma imaginilor idilic-paseiste, valorificate în creațiile lor de către sămănătoriștii Alexandru Vlahuță, George Coșbuc, Ștefan O. Iosif, altele tind spre imagistica tradiționalismului interbelic din creațiile lui Ion Pillat. Începând cu secțiunea pusă sub semnul interogației, ...Viața
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
fel ca și până acum, cu aceeași jovialitate chiar dacă îi simțeai bariera impusă să marcheze distanța dintre elev și profesor. În living era cald și plăcut, aceeași muzică relaxantă se auzea în surdină de pe undeva, lemnele trosneau, aruncând scântei în vatra șemineului. Orhideea era la locul său de cinste, pe masa ovală din mahon masiv ce trona în mijlocul încăperii. Nu peste mult timp a apărut și Angela. Special venise mai devreme, să poată observa tot ce se întâmplă între cei doi
ROMAN , CAP. OPT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384074_a_385403]
-
două poezii: ,, Mă veșnicesc prin iubire ,, și ,, În altă viață ,, din toate cât sunt cuprinse în acest capitol. Pentru că eu sunt însuși DORUL, sunt tainicul, eternul feminin, zămislitoarea vieții, ulciorul în care ziditoru-a pus ce e divin. Sunt plinul casei, vatră sunt, sărutul ploii venită din senin, grâul copt, plecat către pământ, grădina cu mirosul alb de crin, sărutul de la care-a supt copilul, ce astăzi e femeie ori bărbat. Sunt soră, mamă, iubită, trupul femeii ce-n pântec te-a
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383347_a_384676]
-
Prut, Să te întorci din pribegie la mama care te-a născut... Mă amăgești de multă vreme și-mi cânți în doine că ți-e dor, Să calci câmpia părintească, să-mbrățișezi al tău popor. Eu pâine-am copt în vatra casei și prispa iar am văruit, Și-am pus la poartă Tricolorul...dar tu din nou nu ai venit... Și dac-ai ști ce greu mi-a fost ca să culeg grâul de pâine! L-am strâns tocmai de la hotar, sperând
DE ANI DE ZILE TE AȘTEPT, FRATELE MEU DE PESTE PRUT! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383418_a_384747]
-
te întorci cu drag acasă cu Tricolorul fluturând? De-atâtea ori ai spus că-i greu...c-al tău străin te dușmănește, Și te-așteptam cu bucurie ca să-nnoim ce ne unește! Să împărțim iară frățește și pâinea coaptă-n vatra țării, Și poezia, doina, hora, iar plânsul să îl dăm uitării! Dar văd că te-ai obișnuit, să fii străin lângă hotar... Iar pâinea s-a răcit pe masă și mama-așteaptă în zadar... De ani de zile te aștept, Fratele
DE ANI DE ZILE TE AȘTEPT, FRATELE MEU DE PESTE PRUT! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383418_a_384747]
-
l-au suit Și coroana numai spini Creștetul i l-a rănit. Și murind preluă amarul Multelor păcate grele Arătându-ne altarul Și credința-n toate cele. Aruncăm și-acum cu piatra, Sufletul ni-l biciuim, Ne spurcăm neamul și vatra Și uităm creștini să fim. Și luăm vieți și blestemăm Azi Gologota-i întristată, Moartea o zeificăm Omenirea nu-i salvată. Câte versuri am mai scrie Câte fapte am mai face Moartea dusă pe pustie Nu ne va lăsa în pace
ÎNTR-UN TRUP... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383435_a_384764]
-
cred în viața mea de călător cu trenul, pentru a treia oară în această gară. Am mai fost odată la Iași, imediat după cutremurul din 1977 și acum vreo patru - cinci ani în urmă, călătorind spre Suceava, ca să ajung la Vatra Dornei într-un concediu. Părăsind Vasluiul, nu peste mult timp trenul alerga printr-o ceață din ce în ce mai densă, amintindu-mi de diminețile petrecute pe mare, când ceața cuprindea cu umezeala sa, întreaga întindere nemișcată a mării, asemenea ca oglinda de cleștar
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
L-am luat de mâini și l-am ajutat să se ridice în picioare. Of, nici pe lumea cealaltă nu i-au găsit leacul, mă gândeam. Picioarele lui obosite au străbătut prin zăpezi, viscole, noroi și arșițe câmpurile din toată vatra satului nostru. Mâinile lui puternice sunt aspre încă. Dar ce muncește aici, oare? Tot nu se odihnește? Că pe-acasă despoia porumb, împletea coșuri de nuiele, prepara mezeluri, ca nimeni altul, de Ignat și cosea cojoace cu blăniță, pentru cucoane
TAINA VIEŢII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383556_a_384885]
-
de bătrânețe,Încremeniți că ne-am pierdut,Doar soarelui dădeam binețe,Pierduți în azi,pierduți în timp,Pierduți în tot ce n-am să fiu,Schimbându-ne prin anotimpNe transformăm în verde viu!Valer Popean,Târnăveni... XX. PÂINE FĂCUTĂ PE VATRA, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017. Pâine făcută pe vatra Bună care frământa Aluatul pentru pâine, Parcă binecuvânta Orele zilei de mâine Pâinea albă aburind Rânduita sub covata Și copilul gângurind În mânuța cu-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
timp,Pierduți în tot ce n-am să fiu,Schimbându-ne prin anotimpNe transformăm în verde viu!Valer Popean,Târnăveni... XX. PÂINE FĂCUTĂ PE VATRA, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017. Pâine făcută pe vatra Bună care frământa Aluatul pentru pâine, Parcă binecuvânta Orele zilei de mâine Pâinea albă aburind Rânduita sub covata Și copilul gângurind În mânuța cu-o bucată Coptul pâinii în Ardeal În cuptor cu bolta mare Este-al vieții ritual A
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
covata Și copilul gângurind În mânuța cu-o bucată Coptul pâinii în Ardeal În cuptor cu bolta mare Este-al vieții ritual A luminii sărbătoare, Pâinea care se dospea În covata frământata Ca Iisus Hristos era Coborât la noi în vatra. Valer Popean,Târnăveni ... Citește mai mult Pâine făcută pe vatrăBuna care frământaAluatul pentru pâine,Parcă binecuvânta Orele zilei de mâinePâinea albă aburindRânduită sub covatăși copilul gângurindîn mânuța cu-o bucatăCoptul pâinii în Ardealîn cuptor cu bolta mareEste-al vieții ritualA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
Parcă binecuvânta Orele zilei de mâinePâinea albă aburindRânduită sub covatăși copilul gângurindîn mânuța cu-o bucatăCoptul pâinii în Ardealîn cuptor cu bolta mareEste-al vieții ritualA luminii sărbătoare,Pâinea care se dospeaîn covata frământatăCa Iisus Hristos eraCoborât la noi în vatră.Valer Popean,Târnăveni... XXI. PROFUND GLAS AL POEZIEI, de Valer Popean , publicat în Ediția nr. 2261 din 10 martie 2017. Profund glas al poeziei Poezie-n profund glas Rezonezi cu veșnicia, Doar pământul a rămas Să-ți asculte simfonia, Să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
masa compactă de nea ce strivea acoperișurile asudate, se prăbușeau la pământ transformându-se în cioburi laolaltă cu avalanșele desprinse de pe acoperișuri. Pe coșurile caselor se înălța în fuioare dezlânate fumul, semn că în case sobele duduiau cu vrednicie, încălzind vetrele și dezmorțind mădulare rebegite de frigul mușcător de afară și de corvoadele zilei. Pomii cu crengile de un alb sclipitor, aplecate la pământ sub abundența podoabelor întregeau decorul de poveste, pregătit de Măria sa Crăiasa Imperiului de Gheață în întâmpinarea cortegiul
METODELE LUI VULPE CONTRA HOȚILOR (AUTOR-MARIA GIURGIU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382791_a_384120]