3,889 matches
-
apoi să-mi spui, În lumea nimănui, Că sunt a orișicui. Nu-mi îngheța în iarna, În ropote ce toarnă, În zgomote de goarna, Ființa mea jertfita, Uitată de ursita, Si ție dăruita. Nu-mi tâlmaci în gând, Al vorbelor veșmânt, Fără de legământ. Căci vreau să fiu fărâma Din partea ta cea bună, A cerului tău luna. Ce-ți strălucesc în noapte, Te mângâie în șoapte, În dorul tău de fapte. Destine greu și trist, Mă zbat ca să rezist, Prin ține eu
IUBESTE-MA STRAINE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340423_a_341752]
-
frumosul Așhabat. E plin de parcuri și fântâni, că-n lupta cu deșertul, Turkmenul - un Mahtumkuli - scrie frumos versetul. Clădiri din marmură albă, ce strălucesc sub Soare, Par noaptea perle sidefii, ascunse într-o mare. Codane și băieți frumoși, în veșminte minunate, Merg la școală să-și transforme visul în realitate. Referință Bibliografică: AMINTIRI / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 200, Anul I, 19 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cârdei Mariana : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
AMINTIRI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340432_a_341761]
-
dictată de asccesoriile momentului, de revoltă a tineretului occidental nu atât de bine strunit și „educat” ca al nostru, făcea să ne mândrim la ședințe propaganda !), toată această fățuială de început de octombrie universitar m-a onorat să-mi fie veșmânt doar două ore în buricul capitalei, pe o distanță de dus-întors de la căminul „Carpați” de pe Academiei, de deasupra librăriei „Mihai Eminescu” și până la unul dintre cinematografele de pe B-dul „6 Martie”, fost Gheorghiu-Dej, actual „Kogălniceanu. Nu mai mult decât a durat
CROCHIURI DIN VREMURI...PARŞIVE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340430_a_341759]
-
ruptă din Rai e una din prostiile apocrifului în cultura creștină și educațională. De fapt accentul spusei este altul: Bătaia e ruptă din Rai, în sensul că e o ruptură din rai, o rupere din Rai. E o ruptură în veșmântul de lumină al raiului. Adică nu are nici o legătură cu Raiul și nici nu-l poate aduce în mijlocul familiei. O spun cu toată responsabilitatea. Nu avem dreptul ca părinți să ne bruscăm ori să ne violentăm copiii. Pe nimeni dintre
Cazul Bodnariu. Bătaia e ruptă din Rai () [Corola-blog/BlogPost/338427_a_339756]
-
ruptă din Rai e una din prostiile apocrifului în cultura creștină și educațională. De fapt accentul spusei este altul: Bătaia e ruptă din Rai, în sensul că e o ruptură din rai, o rupere din Rai. E o ruptură în veșmântul de lumină al raiului. Adică nu are nici o legătură cu Raiul și nici nu-l poate aduce în mijlocul familiei. Poate că tot ce scriem ori vorbim zilele acestea ne vor învăța și ce este raiul familial: tata, mama, copiii. Într-
Cazul Bodnariu. Bătaia e ruptă din Rai () [Corola-blog/BlogPost/338427_a_339756]
-
celulă./ O, ce trist și ce înalt părea Crist!/ Luna venea după el, în celulă/ și-l făcea mai înalt și mai trist.// Mâinile lui păreau crini pe morminte,/ ochii adânci ca niște păduri./ Luna-l bătea cu argint pe veșminte,/ argintându-i pe mâini vechi spărturi.// Uimit am sărit de sub pătura sură:/ De unde vii, Doamne, din ce veac?/ Iisus a dus lin un deget la gură/ și mi-a făcut semn ca să tac.// S-a așezat lângă mine pe rogojină
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
zăpadă,/ mi se-nfige-n creier crucea subțiindu-se de ploi,/ am trecut de primul viscol care-a vrut să mă re/vadă/ și am auzit strigându-și teiul frunza înapoi!// Lunecărilor de sănii le sunt îngerul aproape,/ oameni cu veșminte albe văd iubindu-se în ger.../ mi-este cald de-atâta viscol,/ simt că nu mă mai încape/ haina mea rămasă nouă de pe vremea lui Homer!”... Stai să vezi! Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați / Divina Tragedia
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
pierdute ale copilăriei și vremurilor de atunci, fiecare-și ia și cățel, și purcel, și motan, și bunic, și găină, și rață, și gâscă, și vacă, și vițel...Și nu rămâne nimic și nimeni acasă. Și toți și toate poartă veșminte curate, suflete proaspete, pantofi văcsuiți, seriozitate și hotărâre pe chipuri. Și măgăoaia satului umblă din sus în jos și din jos în sus. Și tot urlă vreo câteva cuvinte de poruncă și de înțeles pentru toată lumea: la ora când soarele
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) () [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
Cât setea dintre noi e-așa cum este și cerul ne privește din înalt Printre rânduri nimeni nu citește, nici cât e albastrul de cobalt . Însetați vom sta între morminte până când ploile ne vor spăla Și ne vor pune între veșminte când sufletul din trup ne va pleca! Referință Bibliografică: Setea din noi / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2005, Anul VI, 27 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Georgeta Zecheru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SETEA DIN NOI de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340120_a_341449]
-
puști care îi cere ajutorul. Între cei doi se leagă o prietenie specială, umbrită însă de suspiciunile familiei lui Chuck și ale poliției, care cred că profesorul întreține relații nepotrivite cu băiatul. Duminică, 27 decembrie, de la ora 11.30 - Sub veșmântul alb - Sărbători de Crăciun în Transilvania. Realizator Cristina Andrei. TVR 2 vă oferă în ultima zi de Crăciun o privire de sinteză asupra acestei sărbători. Este un eseu despre sărbătoarea Nașterii lui Hristos, ce reprezintă pentru lumea creștină chiar începutul
Crăciun Fericit la TVR2! () [Corola-blog/BlogPost/339249_a_340578]
-
a transcris în mozaic, o strofă din poemul lui „Din larg”: „Jur-împrejur e largul care cântă, E sore-n cer, e sărbătoare sfântă, Și-n vreme ce mi-a amuțit pământul Fiorul păcii-n suflet mi se lasă, Eternități îmi flutură veșmântul; Simt Dumnezeu cum mă primește-acasă...” Sic tranzit gloria mundi... Bibliografie: -Ion Dodu Bălan- Octavian Goga, Monografie, ed. Minerva, 1975; -Ioan Scurtu și colab. Enciclopedia de istorie a României, Ed. Memoria, București 2002; -Dan Brudașcu, Octavian goga otrăvit...Pro Seculum Nr.
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
face demonstrații de viață libertină. În cercul curtenilor se afla și Ovidiu.„Ars Amatoria”, opera de dragoste a lui Ovidiu de care nimeni nu făcuse caz până acum, e declarată operă corupătoare. Pare-se că o văzuse pe Iulia fără veșminte, făcând aluzie la Acteon, care a surprins pe Diana nudă. Unii cred că se făcuse vinovat de ”lenocinium”, înlesnind pe culpabili. Atât i-a trebuit Împăratului. Pe Iulia a exilat-o, undeva, într-un loc secret, iar pe Ovidiu la
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității () [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
mai înaltă și, probabil, cea mai învârstă, a rămas ca hipnotizată, cu ochii asupra lui. - Am venit aici din Capitală din dorința de a fi mai aproape de rădăcina cugetului românesc pur, pe care la rându-mi să-l îmbrac în veșminte alese și să-l pun alături de versurile pe care le-ați auzit. Astfel, vom scoate aceste meleaguri la lumină, dar la lumina și strălucirea pe care ne-o dă socialismul glorios. În ziua de astăzi, putem face acest lucru minunat
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
apoi din apa cea tare să bea...// Cineva mă pândea... Mă pândea/ cu otravă spre ierburi răsfrânt.../ N-am știut că-n mine cineva/ are puterea pe sare și vânt/ să-și clădească un frâu pentru șa,/ temei pentru același veșmânt,/ eram prea aproape și, vai, de abia/ se zărea prefăcut în Cuvânt.../ N-am știut că-n mine cineva...” (N-am știut). Încă din această perioadă identificăm temele și motivele creației, dar și complexitatea stărilor existențiale, de la clipa de fascinație
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
și ispitesc lumea contemporană. O idee interesantă propune în poemul “Nu, nu se dă” și anume că nu primim nimic gratuit din Cer, ci resursele se află în noi și trebuie doar descoperite: “Nu, nu s-au dat de Sus veșminte. / Nici apă, strop. Nu s-a mai dat / Nici măcar mana de mâncat. / Blestemul curge înainte... Și-atât de mult am căutat / Îmbucături în cele sfinte, / Sau ceva haine de-mbrăcat, / Sau cald, sau frig, pe dinainte... Nu am găsit, spre ajutat
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
Am rechemat iubirea, Lacrima diavolului- volum ce deschide o succesiune de șase „Panorame”) Mi-e dor de ea Mi-e dor de ea ca nimănui Ca unui vechi nomad de drumul lui Port răni adânci în ochi și-n trup, Veșmintele de-argint le rup. Aștept trecutele iubiri, Conturul brațelor subțiri Și părul amintind de ploi, Și vechea urmă din noroi. Dar urma ei s-a șters demult De cine azi să prea-ascult? De vântul ce-mi închide uși De greieri
O privire spre cer… () [Corola-blog/BlogPost/339665_a_340994]
-
șters demult De cine azi să prea-ascult? De vântul ce-mi închide uși De greieri sau de cărăbuși? Mi-e dor de ea ca nimănui Ca unui vechi nomad de drumul lui Port răni adânci în ochi și-n trup, Veșmintele de-argint le rup. Toamna Fără vrere, fără vină, mă aflai în miez de toamnă. Dulce ești, cumplită doamnă! Bruma grea, diamantină a tăiat cu mii de seceri frunzele de pe cărare, poticnindu-le de zare. Să mă-ncumet în petreceri
O privire spre cer… () [Corola-blog/BlogPost/339665_a_340994]
-
candela arde și ziua, și noaptea sub crucea fără Iisus. Fitilul luminează chiar dacă Stana nu i-a mai turnat strop de untdelemn, din ziua în care a fost chemată-n oraș să-l recunoasca pe Cocor al ei, într-un veșmânt adus de Dunăre la mal, dar fără cadavru. Stana l-a găsit pe Iisus al ei. Am admirat în toate scrisorile Melaniei bogăția lexicală. Poezia prozei. Și am spart, cu inima strânsă, citate din întregul scrisorilor, pentru a oferi cititorului
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos A fost prima femeie creată de zeii Greciei antice. Hefaistos, zeul făurar al focului, a modelat-o cu măiestrie din lut. Atena a învățat-o să țeasă și a îmbrăcat-o în veșminte brodate. Afrodita a înzestrat-o cu puterea seducției, Apollo cu talentul muzicii, iar Hermes a învățat-o manipularea, minciuna și cum să înșele astfel încât să își atingă scopul. La final, Zeus, Arhitectul-șef, i-a oferit o cutie ca dar
Democrația se poate pierde prin neprezentare () [Corola-blog/BlogPost/339096_a_340425]
-
Radu de la Afumați, emis la 4 aprilie 1523 , în 1940 existau trei muzee: a) de antichități, înființat la 5 noiembrie 1938, cu un local propriu, la biserica „Buna Vestire” și cuprindea obiecte de artă feudală, cărți vechi, rare, documente importante, veșminte preoțești, cruci de piatră, etc.; b) muzeul istoric al comunei, înființat la 6 septembrie 1939 în sediul Eforiei „Doamna Basarab”, avea expuse documente în facsimile, reproduceri după fotografii vechi și cuprindea și o expoziție permanentă de cusături naționale; c) „Fundația
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
Sorescu și recenta sa carte: “Rădăcini cu mirări și miresme” Ed. Măiastra, Tg. Jiu, 2011, 98 p.) -ca fiind “O poetă pe balansoarul ... criticii”. La rubrica “Filtre”, pr. prof. univ. dr. Emil Jurca vorbește deaspre cartea lui Alin Vasile Goga “Veșmintele liturgice în Răsărit”, Editura Nico, 2011) - carte care “se vrea a fi o conștientizare asupra simbolismului și a valorii sacrale a veșmintelor sacre”. Cunoscutul scriitor, critic, poet, promotor cultural Menuț Maximinian a ales cartea Cristinei Rusu, “Acasă la Dracula”, pentru
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
balansoarul ... criticii”. La rubrica “Filtre”, pr. prof. univ. dr. Emil Jurca vorbește deaspre cartea lui Alin Vasile Goga “Veșmintele liturgice în Răsărit”, Editura Nico, 2011) - carte care “se vrea a fi o conștientizare asupra simbolismului și a valorii sacrale a veșmintelor sacre”. Cunoscutul scriitor, critic, poet, promotor cultural Menuț Maximinian a ales cartea Cristinei Rusu, “Acasă la Dracula”, pentru a o recomanda spre lectură: “Profesoară de geografie, Cristina Rusu propune, prin volumul „Acasă la Dracula”, apărut la Editura Nova Didactica, o
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
lua într-o ordine știută numai de el și începea să le modeleze dându-le diferite forme care mai de care mai frumoase. Astfel modelă tot felul de păpuși și obiecte pe care partenera sa de viață le împodobea cu veșminte croite din hainele vechi pe care nu le mai purtau. Dar bătrânii aveau și o mică gospodărie după puterile lor. În spatele casei aveau o grădină pentru legume și zarzavaturi, iar pe lateral un coteț pentru păsări precum gâște, rațe și
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
inserate în mândrie și iubire scrise de către cineva, despre altcineva! Mândria aceasta și iubirea aceasta, dacă le-ar ermetiza fiii, este greu de crezut că altcineva nu greșește colorându-le și dezvăluindu-le în cuvinte. Nu ajunge să decoltăm un veșmânt ca să se vadă o inimă! De aceea, vorbind acum despre actrița Lamia Beligan, fiica maestrului Radu Beligan, mândria și iubirea nu sunt oglindite cu mai limpede adevăr în nimic decât în chiar chipul uman și chipul artistic al Lamiei Beligan
LAMIA BELIGAN. ARTISTĂ LÂNGĂ TATĂ ŞI STEJAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341008_a_342337]
-
legat din jurul bustului, oprindu-se în îmbrățișarea lui mirată. Respiră cu plăcere parfumul corpului proaspăt spălat cu săpun de calitate, înfundându-și obrazul în pieptul lui păros. Se minuna cum această imagine a unui corp de bărbat, lipsit de orice veșmânt, putea să trezească în ea atâta plăcere și speranță. - Iubitule, te-am așteptat cu nerăbdare să te hrănești din mine, să-ți potolești setea de fericire, cu iubirea ce o port adânc înrădăcinată în acest trup tânăr și dornic de
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XI PLĂCERE SI SPERANŢĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341217_a_342546]