3,072 matches
-
se înfruntă „bunii” și „răii”, iar cele câteva figuri aparent mai complexe ori „intermediare” sunt creionate tot urmând scheme previzibile. Scena narațiunii e lumea rurală a vremii (în speță un sat transilvan), conflictul se țese în jurul colectivizării agriculturii, iar textul vehiculează toate clișeele ideologice despre chiaburi, ascuțirea luptei de clasă, mijlocașii nehotărâți, puterea persuasivă a dialogului și exemplului etc. Ulterior, în anii ’60, tezismul scrierilor lui M. se atenuează ori dispare, însă valoarea estetică și interesul literar nu sporesc pe măsură
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
profundă care să aibă ceva de spus acestei lumi, afară de cazurile cînd e obligată să bîiguie ceva, ca să-și cîștige existența. Ce fericire e că lumea știe să asculte atît de bine! Canalul de jeturi al cașalotului, menit îndeosebi să vehiculeze aerul, este așezat orizontal; pe o întindere de multe picioare, chiar sub partea superioară a capului său, într-o poziție oarecum laterală; acest canal ciudat seamănă cu o conductă de gaz instalată sub trotuar, într-un oraș. întrebarea care se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
anterioară trebuie luată în considerare, cu atât mai mult cu cât specificul informației didactice din științele sociale este unul clar determinat: transinformativ. Această caracteristică evidențiază o dublă determinare a informației, pe circuitul informație empirică-informație științifică-informație didactică (pregătită pentru a fi vehiculată în procesul de învățământ). 1.4. Standardele predării performante - aplicații pentru predarea științelor juridice și administrativetc "1.4. Standardele predării performante - aplicații pentru predarea științelor juridice și administrative" Identificarea practicilor eficiente și recunoașterea calităților celor care le utilizează constituie primii
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ori din calitatea sumei acestora, cât mai ales din finețea, amplitudinea și forța interacțiunilor dintre elementele componente (obiective, conținuturi, metode, relații educaționale, evaluare etc.). c) Modelul informațional: dezvoltă implicațiile teoriei informației în procesul de învățământ, studiind principalele categorii de informații vehiculate în circuitele interacționale ale procesului situațional, abordând și fenomene informaționale specifice, redundanța, surplus de informație care poate deturna ori, din contra, consolida sensul unui mesaj educațional (pentru procesul de predare-învățare, redundanța îmbracă trei forme: necesară - surplus de informație solicitat de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Construirea strategiilor de instruire În literatura românească de specialitate se pot menționa mai multe perspective de abordare a construcției unei strategii instrucționale. În opinia profesorului Marin Manolescu, criteriile specifice unei asemenea construcții sunt: - organizarea elevilor: individual; grupal; frontal; - organizarea conținutului vehiculat în timpul procesului: fragmentat; integrat în unități; global. - prezentarea conținutului: expozitiv; problematizant; descoperire; - intervențiile cadrului didactic: permanente; episodice; alternante; - exerciții aplicative sau de consolidare: imediat; seriat; amânat; - evaluarea: sumativă; formativă; alternantă. După opinia aceluiași autor, în sistemul interactiv despre care am
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
a informației, Modelul Pathways to Knowledge („Căi spre cunoaștere”) creat de Marjorie L. Pappas și Ann E. Teppe este foarte bine conceput și documentat. Modelul preluat după Switzer, Callahan și Quinn (1999) se adaptează foarte bine informației de tip social-juridic vehiculate în procesul de învățământ destinat predării disciplinelor din aceste arii curriculare. Principalele etape ale modelului pot fi rezumate la următoarele: • aprecierea; • precăutarea; • căutarea; • interpretarea; • comunicarea; • evaluarea. (Sursa primară a acestor informații o constituie un CD realizat sub egida Componentei pentru
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Ilfov Ion Păun-Pincio; acesta debutează În volum la Editura C.G.M. (Confederația Generală a Muncii); să citim În Viața românească, nr. 9, una din notele elogioase despre acest volum de poezie și proză, atenți la numele și speranțele pe care le vehiculează dar și mai atenți la procentul lor de perenitate: „Una din numeroasele manifestări concrete ale acestui fapt (revirimentul literar - n.n.) o aflăm În recenta apariție a culegerii antologice de poezie și proză Atelier literar, rod al muncii În colectiv a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Și nu se va schimba, pentru că noile reviste care completează peisajul presei literare nu se implică creator În dezbateri, mărginindu-se să completeze, la modul cantitativ, tendințele fenomenului; astfel Tânărul scriitor este, o bună bucată de vreme, mimetic și neconvingător, vehiculând nume deja cunoscute din paginile altor gazete. Flacăra, când reapare, lunar, În mai 1952, va fi o „revista ilustrată social-politică” reflectând doar tangențial problemele obștei scriitorilor. Dar să nu anticipăm. NOTE ȘI COMENTARII 1. N.M. - Flacăra. (Rubrica „Revista revistelor”). În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-l au și ei pe vino-ncoa. Sunt ignorați de presă, dar toată lumea îi apreciază. Privirile sunt întârziate mai mult asupra lor decât asupra altora. Sunt seducători, dar asta nu-i interesează. Pentru ei nu acest lucru este important. Ceea ce vehiculează persoanele seducătoare, fie ele celebre sau necunoscute, sunt codurile de omenie; ceea ce sunt ei vibrează și are rezonanță în noi, ceea ce sunt ei „se acaparează, se retrage”. Seducția se rezumă, într-un fel, la aceste coduri de omenie și în
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
persoane care nu ne agreează. Creierul ei filtrează toți stimulii emoționali pe care i-i trimitem și îi respinge. Inconștientul este silit să se închidă atunci când creierul își mobilizează resursele cognitive ca să se apere. Iar operațiunile de comunicare bună, care vehiculează seducția, nu se mai desfășoară, pentru că creierul nu mai este liber. Îmi amintesc de prezența mea într-o emisiune de televiziune cu participarea telespectatorilor, a cărei temă centrală era seducția. În cadrul ei, un telespectator a menționat faptul că îi era
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
este foarte rigid. Și ne înțelegem reciproc, fără să fie neapărată nevoie de vorbe. Să examinăm acum traducerea acestui fenomen în partea superioară a trupului. CAPITOLUL 9 Semnele de afecțiune în partea superioară a trupului Partea superioară a trupului nostru vehiculează foarte multe emoții. De altfel, bustul este zona corporală care degajă cea mai multă căldură atunci când îmbrățișăm pe cineva. Împărtășim tandrețea „luând în brațe” și ne arătăm generozitatea „întinzând o mână”. Dar nu toate părțile trupului și membrelor au aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
acțiunii. E sugestivă în acest sens tăcerea membrilor PMR/PCR și ai Securității cu privire la evenimente, chiar și la decenii distanță de ele. Totuși, repetăm că acestea sunt doar deducții logice, întrucât dovezile fizice oferă foarte puține informații 2. Desigur, numele vehiculate în studiile de până acum constituie doar partea vizibilă a aisbergului, nicidecum numele cele mai importante. Așa cum directorii de închisori, gardienii și deținuții din jurul lui Eugen Țurcanu au doar o parte limitată de responsabilitate pentru aplicarea sistemului, „comitetul” care s-
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
concentrează mai ales asupra rezistențelor, iar interpretarea apărărilor se face doar în contextul ansamblului de elemente pe care ele le combat. În răspunsul său, A. Freud precizează că acest termen nu exista la ora când a scris cartea, când se vehicula mai curând ideea unei analize prioritare dedicate apărărilor. Potrivit Annei Freud, termenul analiză a apărării a fost introdus de Berta Bornstein, care l-a folosit ca termen tehnic, în domeniul psihanalizei aplicate copiilor. În anii ’30, psihanaliștii insistau mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
observarea acțiunii eului asupra mediului înconjurător. Intervenția lor presupune că eul nu trebuie să fie acaparat de utilizarea apărărilor interne. În slujba nevoilor eului, apărările transpersonale utilizează toată gama de influențe și conduite umane. Existența apărărilor transpersonale datorează mult ideilor vehiculate de mișcarea psihanalitică și mai ales lui Laing (1969/1972), care consideră că prin aceste apărări „eul încearcă să dirijeze viața interioară a celuilalt pentru a o proteja pe a sa”. Pentru Laing și ceilalți reprezentanți ai antipsihiatriei, maladia mentală
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
adevăr, acting out (agieren, Freud, 1940/1967) sau traducerea în act, ca act impulsiv, este o încălcare a interdicției de a acționa în cadrul curei clasice, psihoterapia individuală sau instituțională, adică în orice abordare terapeutică ce se sprijină pe relația transferențială vehiculată prin vorbire. În acest caz este vorba de o „împlinire a dorinței”, care ia forma unor acțiuni directe ale pulsiunii libidinale sau agresive în domeniul realului, în relație cu o ignorare de către pacient a transferului. Exemplul caricatural - tocmai pentru că este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
CSJ nu Își găsește justificarea În desfășurarea evenimentelor de la Timișoara din decembrie 1989, ci În dorința unor partide din actuala coaliție - În special a PNȚCD - de a rescrie istoria, inclusiv cu ajutorul Justiției, și de a confirma tezele pe care le vehiculează de ani, dar care nu au niciun suport În realitate. ș...ț PDSR consideră Înjositor gestul unor oameni politici ai puterii, care au transformat Justiția Într-o servitoare a intereselor lor, aducând o gravă jignire Armatei În ansamblul său și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
etc. Sensurile noțiunii de informație sunt mult discutate și interpretate de către o disciplină sau alta. Noțiunea de informație este complexă și de mare generalitate, toate științele operând cu informații ca elemente ale cunoașterii senzoriale sau raționale. Cunoașterea umană, transmiterea cunoștințelor vehiculează informații. În sens larg, informația este noțiunea prin care se definește fiecare din elementele noi conținute în semnificația unui simbol sau grup de simboluri, într-o comunicare, știre, semnal, imagine etc. prin care se exprimă o situație, o stare, o
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
organele ierarhic superioare, și pot fi: ascendente, prin care se transmit informații organului ierarhic superior, și descendente, prin care se transmit decizii către unitatea economică. Necesitatea informatizării societăților comerciale s-a manifestat pe fondul creșterii continue a volumului de informații vehiculate într-o firmă. Cererea de informații necesare procesului decizional pe cele trei niveluri ale sale și fiecărui compartiment în parte a sporit vertiginos în ultimele decenii. Excesul de informații a determinat nevoia de informații sintetizate, mai ușor de urmărit și
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Asupra acestora se poate interveni, li se pot schimba caracteristicile pentru a răspunde cât mai bine unei anumite destinații. O altă abordare este cea în care cunoștințele sunt tratate ca un produs sau serviciu. În această ipostază, cunoștințele pot fi vehiculate, transmise, comercializate ca orice altă marfă și poate reprezenta un „bun” de mare valoare pentru o organizație. Den Herzog și Huizenga consideră cunoștințele ca fiind „o colecție de informații și reguli cu care sunt îndeplinite o anumită funcție”.Profesorul Weggemann
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
o serie de caracteristici care trebuie să se ia în considerare în promovarea și utilizarea managementului bazat pe cunoștințe: sunt rezultatul acțiunilor umane; pot fi generate de indivizi sau grupuri; sunt partajabile; nu pot fi ușor stocate; sunt contextuale; sunt vehiculate sub o mare diversitate de forme și prin circuite variate; au valoare maximă, atunci când sunt aplicate. Dacă ne referim la apariția cunoștințelor, vom observa că ele au un parcurs interesant, trecând prin cel de date, apoi informații și acum cunoștințe
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
un membru al Royal Society și un membru al Merton College, Oxford. footnote>, în 1966 și care le împarte în: cunoștințe explicite; cunoștințe implicite (tacite). Cunoștințele explicite sunt cele care pot fi identificate relativ ușor, pot fi codificate, modificate și vehiculate într-un mod bine structurat. Ele fac adesea subiectul comunicărilor formale. Cunoștințele explicite sunt publice în cea mai mare parte și pot fi elaborate proceduri oficiale pentru a permite accesul și valorificarea acestora, și care în sistemul administrației publice sunt
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cuprinzând versuri destinate copiilor. Acelorași cititori le sunt destinate și alte culegeri, precum Aventurile lui Nătăfleață (1961), Cizmele cocostârcului (1967), Noile aventuri ale lui Nătăfleață (1978). Alte volume (Prafuri amare, 1955, Piatra de încercare, 1958, În alb și negru, 1977) vehiculează motive satirice curente, precum și locuri comune propagandistice. Limbajul poetic este aerisit și modern, uneori chiar proaspăt. Umorul, ironia ori șarja sunt folosite și în romanele Singur în fața dragostei (1966), Unchiul din Paris (1973), Local ploi de scurtă durată (1986). Dialogul
BUSUIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
adâncuri» propriile creații! Adevărații gropari au fost alții, autorul - retras de vreo trei ani într-o tăcere suspectă - arată cu degetul spre iepurele din fabulă, uitând răgetele leilor. Însă propunerile de reeditare ale lui Z. Stancu nu ies din tipic, vehiculând aceleași nume publicate: cronicarii, Văcăreștii, generația de la 1848, Creangă, Coșbuc, Caragiale, Eminescu. Dar să părăsim comentariul nostru și să-l ascultăm pe Zaharia Stancu 83: „Acum câtva timp am participat la o foarte interesantă ședință a Consiliului redacțional al Editurii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acces la arhivele operative ale fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român. Era pe vremea aceea secretar de stat civil la Ministerul Apărării Naționale. Este unul dintre vicepreședinții partidului de guvernământ. La un moment dat, și numele său a fost vehiculat printre posibilii prezidențiabili sau prim-ministeriabili. Ioan Mircea Pașcu e un om cu simțul umorului, care cred că În general suportă criticile, până la un punct. Consider că a fost o expresie absolut deplasată, pe care vreau să sper că și
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
cum am văzut, cu libertatea de a călători În spațiul Schengen. Anul s-a Încheiat cu Summitul de la Praga din decembrie 2002, unde am fost În mod explicit nominalizați pentru primirea În Uniunea Europeană În anul 2007. Această dată a fost vehiculată atunci În mod aproape incredibil, pentru că cele mai optimiste evaluări se refereau la 2010. Iată că, dintr-o dată, lucrurile se accelerau. Știm acum de ce „timpul părea să nu mai aibă răbdare”, ca să-l invocăm pe Marin Preda. Toate aceste lucruri
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]