7,111 matches
-
de imagini este: 4 imagini în prima secundă (timpul arterial), urmat de câte o imagine lută în secundele 3, 4 și 5 pentru sistemul venos superficial și o imagine în secunda a 7-a pentru timpul venos profund. Contrastarea sistemului venos al creierului se face în această ordine: venele frontale, venele parietale și aproape simultan vena cerebrală internă iar la sfârșit vena septului pellucid. Timpul de pasaj cerebral este, în medie, de 8 secunde, respective de 4 ori mai repede decât
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
cu GMR perfect. În ideea de a obține toate cele trei componente ale vitezei, se aplică măsurătorile GMR pentru fiecare din cele trei orientări spațiale. Avantajul acestei tehnici este perfecta supresie a țesutului staționar înconjurător și senzitivtatea față de fluxurile lente (venoase). Dezavantajul major al acestei tehnici este relativ lungul timp necesar efectuării măsurătorilor și, deci, posibila selecție și a arterelor cu flux lent alături de vene ! Cu cât senzitivitatea selectată este mai înaltă, cu atât contrastul este mai slab (senzitivitate înaltă, viteză
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
este micimea raportului semnal/zgomot față de tehnicile 3D. Voxelul este neomogen ca semnal, datorită influenței pe care o au toate vasele aflate în acesta la un moment dat. În concluzie, 2D-PC - MRA este utilă în examinarea arborelui vascular arterial și venos dintr-un volum țintă. ANGIOGRAFIA RM CU CONTRAST (ce-MRA) Dezvoltarea acestei tehnici a însemnat un pas foarte important în evaluarea arborilor vasculari, mai ales ai celor abdominali și ai celor preiferici. Este aplicată o tehnică GRE cu TE scurt
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
pasajului bolusului de contrast. Principiul ce-MRA Contrastul este strâns legat de trecerea bolusului de substanță paramagnetică prin regiunea de examinat. În primele 8-12 secunde se surprinde fluxul arterial după care se surprind, simultan, flux arterial mai slab și flux venos mai puternic (în secundele 18-24). Măsurarea timpului de tranzit este înlocuită prin achiziții secvențiale multiple ale aceleiași regiuni. Scurtarea T1 este o consecință a administrării agenților de contrast paramagnetici, obținându-se imaginea arborelui vascular fără efect de saturație. Nu există
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
după cum urmează: Este cel mai puternic mușchi din corpul nostru; funcționează ca o pompă de forță perfectă, presând ficatul, splina, intestinele și stimulând întreaga circulație abdominală și prin valve. Prin comprimarea vaselor limfatice și sangvine ale abdomenului, diafragma stimulează circulația venoasă dinspre abdomen spre torace. Numărul de mișcări ale diafragmei pe minut este un sfert din cel al mișcărilor inimii. Dar puterea sa hemodinamică este mult mai mare decât cea a contracțiilor cardiace, deoarece suprafața pompei de forță e mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
stimulând, în același timp, și sistemul digestiv și alte funcții vitale ale sistemului pneumogastric. Mugetul tonifică și întărește mușchii extrem de importanți ai abdomenului și diafragma și mărește așadar controlul general asupra respirației. Amplifică forța de propulsie a diafragmei asupra circulației venoase și arteriale și asigură așadar circulația sângelui chiar și la nivelul celor mai mici capilare. Contracțiile ritmice ale peretelui abdominal intensifică oxigenarea țesuturilor abdominale, ceea ce ajută la arderea grăsimilor excesive. Contracțiile puternice masează, de asemenea, puternic organele și glandele interne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
schimbările radicale de presiune între abdomen și piept cauzate de acest tip de respirație amplifică puternic irigarea și golirea organelor abdominale de sânge și energie și intensifică mult efectul de pompă de forță pe care îl are diafragma asupra circulației venoase. Aceste schimbări de presiune masează și organele și glandele, măresc secrețiile de sucuri gastrice și stimulează mișcarea peristaltică. Marele Tur Ceresc Acesta (figura 3.11, pp. ) este „bunicul” exercițiilor taoiste tradiționale de respirație, combinând șase posturi clasice de respirație, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
apă În condiții casnice urmează să fie Începută la o temperatură a aerului nu mai puțin de 18-20șС. Ștergerea se face cu un burete umed sau cu un ștergar după sensul de curgere a limfei și a sângelui - În vasele venoase de la periferie către centru. La Început se șterg palmele, antebrațele, brațele, gâtul pieptul, spatele, adică partea superioară a trupului, pe urmă - cea de jos. Fiecare parte a corpului se șterge separat, apoi se șterge până la uscare. Se Începe de la o
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
se angrenează mușchii membrelor inferioare și ai spatelui, se intensifică activitatea sistemului cardiovascular și respirator. Acțiunea de tonifiere a mersului constă În creșterea capacității de contracție a miocardului, mărirea volumului diastolic a inimii și a circulației de retur a sângelui venos. În funcție de tempo și tipul de mers consumul energetic crește de la 3-8 până la 10-12 ori. În stare de repaus omul consumă energie În medie 1,5 kcal/min. În timpul mersului cu o viteză de 5-6 km/h omul cu o greutate
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
de Înot elimină diferite deviații posturale. Înotul este un mijloc bun de influențare asupra sistemului cardiovascular. Poziția orizontală În apă, acțiunea efectivă a contracției musculare (În rezultatul contracțiilor dinamice a mușchilor mari) În combinație cu respirația profundă ușurează reîntoarcerea sângelui venos, ceea ce duce la creșterea volumului sistolic de sânge În timpul Înotului. Activitatea scăzută a inimii În mediul acvatic face posibilă acordarea unei perioade mari de timp Înotului, Într-un tempo liniștit chiar și pentru oamenii cu vârste Înaintate. Înotul este un
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare 119 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
6.1. Organizarea funcțională a capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare 119 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare 119 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2. Caracterele circulației venoase 131 15.3. Presiunea venoasă 132 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă 133 16. Circulația limfatică 134 16.1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
diferență mică de presiune subliniază faptul că rezistența la fluxul sanguin în sinusoidele hepatice este în mod normal foarte mică. Presiunea medie în ramurile arterei hepatice este de 90 mm Hg, dar presiunea din sinusoide este mai mică decât presiunea venoasă portală, deci există o scădere marcată de presiune de-a lungul arteriolelor hepatice. Această cădere de presiune este ajustată astfel încât există o relație inversă între fluxul arterial hepatic și cel venos portal. Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
dar presiunea din sinusoide este mai mică decât presiunea venoasă portală, deci există o scădere marcată de presiune de-a lungul arteriolelor hepatice. Această cădere de presiune este ajustată astfel încât există o relație inversă între fluxul arterial hepatic și cel venos portal. Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
vascular). Inervația simpatică provine din plexul hepatic pentru artera hepatică și din nervii splahnici pentru ramurile intrahepatice ale venei porte. Circulația în porțiunile periferice ale ficatului este lentă (sludge) și numai o porțiune din organ este perfuzată activ. Când presiunea venoasă sistemică crește, ramurile venei porte sunt dilatate pasiv și cantitatea de sânge prezentă în ficat crește; congestia venoasă hepatică poate fi foarte mare în insuficiența cardiacă. Invers, când presiunea sistemică scade, ramurile portale intrahepatice se contractă și presiunea portală crește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
venei porte. Circulația în porțiunile periferice ale ficatului este lentă (sludge) și numai o porțiune din organ este perfuzată activ. Când presiunea venoasă sistemică crește, ramurile venei porte sunt dilatate pasiv și cantitatea de sânge prezentă în ficat crește; congestia venoasă hepatică poate fi foarte mare în insuficiența cardiacă. Invers, când presiunea sistemică scade, ramurile portale intrahepatice se contractă și presiunea portală crește, astfel că debitul sanguin prin ficat este foarte redus, șuntând cea mai mare parte din organ. Constricția arteriolelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de la ficat. 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui Sistemul vascular hepatic adăpostește aproximativ 450 ml de sânge, iar în condiții patologice un volum suplimentar de 500 1000 ml. Ficatul este un organ mare, extensibil, un organ venos capabil să acționeze ca un redutabil rezervor de sânge și este capabil să suplimenteze sânge atunci când volumul sanguin circulant este diminuat. Funcția de filtrare și purificare a sângelui revine celulelor Kupffer care captează particulele străine ajunse din intestin în circulația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de control local al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge și țesuturi. Fiecare din cele două circuite vasculare se închide prin retur venos, iar circulația limfatică este o cale de revenire a fluidului interstițial în circuitul sanguin. 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular Aparatul cardiovascular realizează circulația sângelui pentru a asigura aportul de O2 și nutrimente la nivel tisular și pentru a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sau separat pentru cele două sinciții conexe, atrial și ventricular. Sub aspect clinic ciclul cardiac se referă la succesiunea sistolă-diastolă la nivel ventricular și are ca repere zgomotele cardiace. Revoluția atrială este bine descrisă sub aspect mecanic de variațiile presiunii venoase centrale. 12.4.1. Contractilitatea: cuplarea excitație contracție și interacțiunea actină-miozină în cardiomiocite Au fost prezentate mai sus evenimentele electrice la nivel de sarcolemă și în ansamblul sincițiului miocardic. Potențialul de acțiune este condus de-a lungul membranei sincițiului miocardic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
practic oprită; perioadă de diastazis). In telediastola ventriculară are loc sistola atrială (0,1s), care adaugă 25% din ceea ce va deveni astfel volumul ventricular telediastolic. Refluarea sângelui în vene în timpul sistolei atriale este prevenită de inerție și de îngustarea ostiilor venoase din peretele atrial prin simpla compresiune a acestora în cursul contracției atriale. Ciclul următor debutează cu o nouă sistolă ventriculară, ce va ridica din nou presiunea, cu închiderea imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
afectate de insuficiență (nu se închid bine și sângele refluează) sau stenoză (nu se deschid bine și sângele nu trece cu ușurință prin orificiul îngustat). Derularea sistolei și diastolei atriale poate fi observată pe graficul presiunii atriale sau al presiunii venoase (fig. 40). Există unele întârzieri între evenimente similare pentru inima dreapta și cea stângă, în acord cu secvența depolarizării: atriul drept se contractă primul, iar ventriculul drept se contractă mai târziu decât cel stâng, dar ejecția începe mai devreme datorită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
tonus smpatic vasoconstrictor în condiții bazale. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină (ce induce contracția mușchiului neted vascular prin stimularea α adrenoceptorilor), precum și doi co-transmițători majori vasoconstrictori, ATP și neuropeptidul Y (NPY). Constricția arteriolară prin stimulare simpatică este însoțită de constricție venoasă, ce scade capacitanța (complianța) venelor și duce la mobilizarea sângelui din rezervorul venos, de fapt la o creștere a returului venos, rezultând o redistribuire de volum sanguin în favoarea arterelor. Impulsurile simpatice către vase sunt obișnuit însoțite de stimularea medulosuprarenalei, ducând
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
contracția mușchiului neted vascular prin stimularea α adrenoceptorilor), precum și doi co-transmițători majori vasoconstrictori, ATP și neuropeptidul Y (NPY). Constricția arteriolară prin stimulare simpatică este însoțită de constricție venoasă, ce scade capacitanța (complianța) venelor și duce la mobilizarea sângelui din rezervorul venos, de fapt la o creștere a returului venos, rezultând o redistribuire de volum sanguin în favoarea arterelor. Impulsurile simpatice către vase sunt obișnuit însoțite de stimularea medulosuprarenalei, ducând la eliberare susținută de adrenalină și noradrenalină, care asigură un efect prelungit și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]