4,259 matches
-
spun V.Lovinescu și R.Guenon, în cărțile lor: din Smarald a fost cioplit Potirul Graal... pe care Iosif din Arimateea l-a purtat, întâi, prin “Țara Evalac” (probabil, Maramureșul Valahilor Ctitori!... datorită lor, a apărut Țara lui Venus/ „Cea verde”/ Sfânta Vineri/ Parascheva/ Moldova!), după care l-a dus în Irlanda/ Țara-cea-Verde, se pare ... oricum, la druizii din „Țara Bretaniei” (probabil, partea ei scufundată, azi ... Ocultată Sacru!) - Regatul Regelui Arthur! Oricum, cunoșterea duce la hierogamia celest-solemnă, trans-temporală, deci trans-istorică/ trans-terestră
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 2038 din 30 iulie 2016. Hai, Viață, fă-mi pe plac ! Mai dă-mi fluturi în stomac și iubire cu păcat ! Iubire de domnișoară cu mintea în primăvară când mălinii dau în floare și verdele-i iar culoare ori dă-mi dragoste de vară la gust a cireașă-amară și-a spic treierat spre seară, iubire de domnișoară cu trup pârguit în toamnă când îți mor frunzele-n palmă și ploaia la dor te-ndeamnă, dor
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
mai dă-mi fluturi în stomac și iubire cu păcat ! Citește mai mult Hai, Viață, fă-mi pe plac ! Mai dă-mi fluturi în stomac și iubire cu păcat !Iubire de domnișoară cu mintea în primăvarăcând mălinii dau în floareși verdele-i iar culoareori dă-mi dragoste de varăla gust a cireașă-amarăși-a spic treierat spre seară,iubire de domnișoară cu trup pârguit în toamnăcând îți mor frunzele-n palmăși ploaia la dor te-ndeamnă,dor de tine și de iarnăcând și
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
de roșu ce-n august prea ușor se lasă secerat cu spicul grâului în brațe. Mi-e dor de galben, Doamne, dor de galben ce-n fiecare seară, într-o clepsidră moare din dragoste de lună. Mi-e dor de verde, Doamne, dor de verde ce iar, către apus de toamnă, pădurii-i spune:adio!pentru un alb de iarnă. Mi-e dor și de albastru, Doamne, dor de-albastru-un infidel atemporal ce inima-și împarte între mare și cer în fiecare
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
dor de roșu ce-n august prea ușorse lasă secerat cu spicul grâului în brațe.Mi-e dor de galben, Doamne,dor de galben ce-n fiecare seară,într-o clepsidră moare din dragoste de lună.Mi-e dor de verde, Doamne,dor de verde ce iar, către apus de toamnă,pădurii-i spune:adio!pentru un alb de iarnă.Mi-e dor și de albastru, Doamne,dor de-albastru-un infidel atemporal ce inima-și împarteîntre mare și cer în fiecare noapte
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
Parc-am uitat a-l conjuga ...... și doare ...... XXX. HAI, VIAȚĂ, FĂ-MI PE PLAC !, de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014. Iubire de domnișoară cu mintea în primăvară Când mălinii dau în floare Și verdele-i iar culoare Ori dă-mi dragoste de vară La gust a cireașă-amară Și-a spic treierat spre seară Iubire de domnișoară cu trup pârguit în toamnă Când îți mor frunzele-n palmă Și ploaia la dor te-ndeamnă, Dor
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
fă-mi pe plac ! Mai dă-mi fluturi în stomac și iubire cu păcat ! Gabriela Blănariu ... Citește mai mult Mai dă-mi fluturi în stomac și iubire cu păcat !Iubire de domnișoară cu mintea în primăvarăCând mălinii dau în floareși verdele-i iar culoareOri dă-mi dragoste de varăLa gust a cireașă-amarăși-a spic treierat spre searăIubire de domnișoară cu trup pârguit în toamnăCând îți mor frunzele-n palmăși ploaia la dor te-ndeamnă,Dor de tine și de iarnăCând și noi
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
nimic, sau, nu se mai așteaptă ei să li se întâmple? În existența singulară totul devine monoton, își pierde intensitatea. Nu mai poți zâmbi, nu mai poți visa, devii nesigur... - “Mie, cel mai mult îmi place albastrul” spune Alexandru. - “Mie verdele închis” răspunde Marina. Pentru fiecare există o culoare, CEA MAI FRUMOASĂ, aceea i se potrivește. Tu te îmbraci în verde sau albastru după culoarea părului, a ochilor,... Vine însă o vreme când îți înveșmântezi și sufletul. CE CULOARE ARE INIMA
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
Nu mai poți zâmbi, nu mai poți visa, devii nesigur... - “Mie, cel mai mult îmi place albastrul” spune Alexandru. - “Mie verdele închis” răspunde Marina. Pentru fiecare există o culoare, CEA MAI FRUMOASĂ, aceea i se potrivește. Tu te îmbraci în verde sau albastru după culoarea părului, a ochilor,... Vine însă o vreme când îți înveșmântezi și sufletul. CE CULOARE ARE INIMA TA? Scrise cu pix pe carnețel: Cântec pentru toți Alexandru din lume: Când pomii respiră prin frunze cenușă iar cerul
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
sfioasă Într-o lacrimă pioasă Și poruncă vrea să pună Să aducă vremea bună! Să ne între în hambare Cu porumb pentru mioare Și în fân să pună dor, Pentru anul viitor... Vântul scutură din plete Și mai face piruiete, Verdele deja oftează Peste galben el migrează. Pescăruși sărută valul, Uneori pe tâmplă malul, Pe catargul unui vas Un zefir a prins și glas. Ară timpul fără plug, Anii toți încet se scurg Și notează-n calendare, Răsărit și apus de
ARĂ TIMPUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365584_a_366913]
-
curcubeul visului tău fiindcă am aflat recent gândul e nemuritor ... deci călător și atunci ...să plutim ușor pe tot ce-i dor nerăbdător sau sub rosul arzător purtat de silabe incendiator până spre soare de clipă gălbeior, strălucitor... capilar de verde increngător sau sub albul iertător dragul meu, mereu de frumuseți săditor! Referință Bibliografică: Curcubeu / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1721, Anul V, 17 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CURCUBEU de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365600_a_366929]
-
mirări și gânduri, se-aud în strane lucii doar glas de zbor ceresc viori de primăvară răzbat în dese rânduri. Se-nchină lumii viața cioplindu-i iernii cruce sub catifeaua-i albă șoptesc mici ghiocei, e murmur de lumină pe verdele ce-aduce zeița primăverii cu glas și chip de stei. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: Glasul primăverii / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2245, Anul VII, 22 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Doina Bezea : Toate Drepturile
GLASUL PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365668_a_366997]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > COPACUL ACELA Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 983 din 09 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului copacul acela Copacul acela sfios are rădăcinile atârnând pe-o latură albastră de cer. Verdele, verdele din cântec doinind mai zămislește cu dragoste flori dar cad risipite de ger. Nu mai contează de pietrele s-au înfipt pe furiș în firavul fir îndreptat spre lumină... e doar un copac, care-a stat în hățiș crezându
COPACUL ACELA de LEONID IACOB în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365685_a_367014]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > COPACUL ACELA Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 983 din 09 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului copacul acela Copacul acela sfios are rădăcinile atârnând pe-o latură albastră de cer. Verdele, verdele din cântec doinind mai zămislește cu dragoste flori dar cad risipite de ger. Nu mai contează de pietrele s-au înfipt pe furiș în firavul fir îndreptat spre lumină... e doar un copac, care-a stat în hățiș crezându-se
COPACUL ACELA de LEONID IACOB în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365685_a_367014]
-
dat cu cheia, ascunzând fugar În șifonier toți anii, după ușă Trei riduri le-am ascuns într-un fular. Și mă gătesc frugal în păr c-o floare, Pe buze-mi pun petale-n jar de mac, O rochie de verde, ca o boare Apoi mă-nmiresmez cu liliac. Și-oi dănțui desculță toată vara Dezlănțuită-n viață ca un dor Ce se-ntețește când se-arată seara Și umblă trubadur pe sub pridvor. Referință Bibliografică: Văratecă dorință / Adriana Neacșu : Confluențe Literare
VĂRATECĂ DORINŢĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365691_a_367020]
-
de metri, stând pe peretele malului căptușit cu piatră roșie, cu scări și ganguri, cu terase, am putut admira în voie panorama orașului și să respir aerul curat dătător de energie. Armonia culorilor, albul de var, roșul țiglelor, gălbuiul marmurei, verdele copacilor și albastrul apelor, relieful deosebit, muntele coborând în trepte până în poalele mării, copacii seculari, amintirile din fragedă copilărie, rememorarea unor pagini ale istoriei noastre, pietrele, zarea depărtărilor, arhitectura clădirilor, totul în jur reflecta atmosfera timpurilor demult trecute și prezența
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
suflet: "Soarele amiezii de februarie în Cipru poate fi asemuit cu blândul astru al zilelor de mai în România noastră, așa că, în decorul absolut superb al munților care se desfășurau ca o nesfârșită împletitură din stânci ornate cu ochiuri de verde crud, primăvăratic, rulam vesele pe șoseaua dăltuită în munte spre un loc în care, îmi spusese Mădălina, urma să mă bucur din toată inima, și așa a fost!" Cartea parcă se structurează de la sine, lăsând să curgă ca-ntr-un
PUNTE CĂTRE ETERNITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366086_a_367415]
-
un ultim sărut mării, unindu-se apoi cu ea în îmbrățișarea unui amurg al speranțelor și-al viselor frumoase... "; drumul "într-o armonizare perfectă a sufletelor de-abia încărcate de binele și frumusețea trăirilor" sale, cu natura "râzând de-atâta verde", șoseaua "ce șerpuia a nesfârșire", munți cu înălțimi "impresionante” sau "variabile", valea "unde bătrânii cedri tronau ca niște împărați printre pini și alți arbori", câmpia "ce se deschidea în fața noastră ca un evantai verde, picurat din plin cu lacrimi galbene
PUNTE CĂTRE ETERNITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366086_a_367415]
-
geam nerăbdătoare crengile-surori înmugurite-n soare iar ghiocelul vestitor al primăverii îmi va trimite un sărut în floarea-i albă cu urme de omăt ... iar pe tine iubitule te voi aștepta ca o cenușăreasă sub streașina de stihuri plămădite în verdele iubirii să mă transformi în cosânzeană și să-mi găsești pantoful ce-n toamnă l-am pierdut. Referință Bibliografică: Elegie metamorfozată / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1019, Anul III, 15 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
ELEGIE METAMORFOZATĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366132_a_367461]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Copii > POVESTIRI PENTRU COPII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1914 din 28 martie 2016 Toate Articolele Autorului ÎNGERII Primăvara coborî pe neașteptate. Întâi, au prins verdele în ramuri sălciile de pe malurile pârâului ce tăiau satul în două părți egale, apoi s-au năpustit spre căldură urzicile, în smocuri, și iarba, ca niște periuțe, care s-au tot lățit. Abia după toate astea, mugurii ce ascundeau florile
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
Acasa > Strofe > Atasament > FĂRÂME DIN PULBERI DE STELE ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1724 din 20 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Fărâme din pulberi de stele Se-amestecă-n iazuri și cerbii Beau timpul, iar verdele ierbii Se trece în colb și smicele. Pierdută, sau neantului dată Iubirea, prelinsă-n clepsidră De piatră, cunună la hidră, Ajunge pe fruntea-i ridată. E secetă, moarte, pe maluri, Arinii se-adapă din cruste, Pe plajele mute și-nguste
FĂRÂME DIN PULBERI DE STELE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366180_a_367509]
-
citite de „diminețile somnoroase”. Oricât ar fi ele de harnice (firele de iarbă) nu ajung să formeze fraze pe la „amiază”, rămân „fire de iarbă cu gust de vocale” care seamănă cu un „semn de mirare”. Firul de iarbă care reprezintă verdele, culoarea speranței, poate fi în poezia lui Petre Ion Stoica chiar fertilitatea versurilor sale: poate fi sensibil, firav, în bătaia vântului sau poate fi puternic, chiar un șiret de la „pantoful lui Dumnezeu”, care „Știe cel mai bine/ Cum să așeze
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
armonioasă ... încât rămân mută în fața acestei frumuseți dumnezeiești. Îmi vine greu să cred că tot ceea ce văd este real. Mai degrabă, cred că cineva misterios a combinat culorile de la tonurile pale la cele mai aprinse pasteluri, cum arareori întâlnești, de la verdele în degrade ... până la galbenul aprins, de la portocaliu la ruginiu, aduse până la desăvârșire. Sunt peisaje de o frumusețe copleșitoare, divină, trezind în inima mea pacea, iubirea, liniștea, armonia. Această frumusețe este învăluită în parfumul Crizantemei Regale, o floare ale cărei splendori
JAPAN-SIMFONIA TOAMNEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366163_a_367492]
-
are numai 16 petale) Ca să înțeleg Simfonia toamnei, prietena mea, ca o bună cunoscătoare, mi-a ghidat pașii către parcurile și localitățile în care toamna devine oaspetele dorit și așteptat. Intenția ei este de a-mi arăta cum Natura transformă verdele copacilor în culori nebănuit de spectaculoase-de la verdele pinilor, la auriul copacilor gingko și până la rubiniul arțarilor ce par în vâlvătaie, adevărate miracole pe care penelul toamnei le pictează spre delectarea și încântarea sufletului omenesc... Cu toamna în geamantane am
JAPAN-SIMFONIA TOAMNEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366163_a_367492]
-
prietena mea, ca o bună cunoscătoare, mi-a ghidat pașii către parcurile și localitățile în care toamna devine oaspetele dorit și așteptat. Intenția ei este de a-mi arăta cum Natura transformă verdele copacilor în culori nebănuit de spectaculoase-de la verdele pinilor, la auriul copacilor gingko și până la rubiniul arțarilor ce par în vâlvătaie, adevărate miracole pe care penelul toamnei le pictează spre delectarea și încântarea sufletului omenesc... Cu toamna în geamantane am pornit veseli spre România. Japonia este o țară
JAPAN-SIMFONIA TOAMNEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366163_a_367492]