1,584 matches
-
de autori români în ultimul an41. De fapt, întreaga viața culturală vizavi de ceea ce unii numesc high culture este sau pare absentă, aproape toți declarând că nu au participat în ultimul an la vreun concert de muzică clasică, la vreun vernisaj de pictură sau sculptură. Informațiile obținute de noi sunt sprijinite și de datele furnizate de BCC 200542. M. Eminescu, M. Sadoveanu 43, și I. Creangă sunt cei mai cunoscuți autori români 44, primul fiind menționat de 25,7 % din tineri
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fel, am înțeles, m-a pus la încercare!? Deci, Giurcani - 1998. Domnia sa îmi trimite un mănunchi de pliante de l a sine vorbitoare, fără alte explicații. Ce mi rămâne de făcut este doar prezentarea lor: Programul din interiorul pliantului anunța „Vernisajul expoziției de arte plastice a domnului Marin Rotaru” și nu dezvăluia nimic despre lucrările sale. Se dădea doar un portret al primului învățător al Școlii din Giurcani - Constantin Mircea semnat de inspectorul Ion Bordea în anul 1913. Dar lucrurile se
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
burghezului atitudini individualiste, marile familii bogate, mai ales dacă se situează de mai mult timp pe pozițiile sociale cele mai înalte, funcționează pe un model colectiv. Grupul dezvoltă o sociabilitate intensă, care depășește cercul familial. Dineurile, cocteilurile, serile de gală, vernisajele, premierele teatrale și alte activități mondene nu sunt simple activități de petrecere a timpului liber. Este vorba despre o formă de muncă socială, în care femeile joacă un rol central. Ele sunt responsabile de organizarea recepțiilor, a ceremoniilor, a activităților
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
poată fi mereu recunoscut ca mare burghez. Pentru asta, trebuie mereu să plătească cu propria persoană, să fie prezent la cocteilurile care contează, în tribunele hipodromurilor la marile premii hipice, periodice în viața mondenă, la premierele de operă sau la vernisajele expozițiilor. Codurile și ritualurile legate de ținuta corporală, vestimentație, modul de a mânca au ca efect diferențierea indivizilor și derutarea intrusului. Sărutatul mânii, un anumit fel de limbaj, academic și liber în același timp, un accent specific cartierelor de lux
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
o prezență vie și marcantă în viața culturală a cetății. Prin expozițiile permanente și cele temporare organizate de-a lungul timpului am încercat să punem la dispoziția publicului vizitator valoroasele colecții pe care instituția le deține, iar prin manifestările organizate (vernisaje, simpozioane, dezbateri, sesiuni științifice etc. să contribuim la educarea tinerei generații prin cultivarea sentimentului patriotic și dezvoltarea simțului estetic. O răsplată a strădaniilor noastre o reprezintă și faptul că numărul vizitatorilor a crescut an de an și că ne-am
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
ambianța originară a producțiilor artistice și le măsoară estetic semnificațiile. Interpretarea estetică presupune adoptarea unei poziții plurivalente întrucât profunzimea expresiei artistice provoacă emoție și cere o certă limpezime a minții și a sufletului. O asemenea ținută e comparabilă cu un vernisaj ce poate fi vizitat fără părăsirea textului. Mare consumator de artă, de frumos, Monica Lovinescu dedică Jurnalului date care nu fac obiectul emisiunilor, pentru că nu aparțin sferei de interes a publicului românesc: spectacole, expoziții, muzee, impresii de călătorie. Pe 14
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Ciubotaru din Iași, a doctorului Lurențiu Chiriac, a muzeografului Marian Antoniu și a numeroaselor personalități în domeniul culturii, prezente la Vaslui cu ocazia celei de-a XXIXa ediții a Sesiunii naționale de comunicări științifice ,,Acta Moldaviae Meridionalis“, a avut loc vernisajul expoziției de arheologie și etnografie ,,Colecții și colecționari“. Cu acest prilej, au fost aduse în prim plan numele vasluienilor Costache și Eugenia Buraga din Dănești și Nicolae Ciubotaru din Vulturești. Aceștia și-au dedicat viața cercetărilor și conservării elementelor care
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
admise” din momentul În care comanda Îi era transmisă. În aceste condiții, Palade nu a avut motive să se considere persecutat de aceste jurii (așa cum spune că s-au simțit unii dintre colegii săi pe atunci). Cu câteva zile Înainte de vernisajul unei asemenea expoziții, instituțiile responsabile organizau o vizită privată, supervizată de unul dintre personajele „grele” ale ierarhiei partidului. Odată („În 1986 sau 1987”), Emil Bobu comentase defavorabil un tablou al lui Palade dedicat Elenei Ceaușescu, spunând că „fața este prea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
multe rânduri: „Acesta e cel mai bun tablou pe care l-ați pictat până acum!”. Altădată, la Începutul anilor ’80, a primit un telefon de la unul dintre șefii Uniunii Artiștilor Plastici (un anume Dobrescu), care i-a spus că, În timpul vernisajului unei expoziții-omagiu, cei doi Ceaușești au Întârziat În fața unei pânze a lui Palade, privind-o cu interes și admirație. (Palade nu poate concepe că acest tip de mesaje puteau avea rolul de a-l mobiliza mai mult și de a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
porumbel; nu prea; preocupat; profesie; proiect; provocare; sclipitor; scop; seminar; semnificativ; sexy; sofisticat; sport; sticlă; străin; studiu; sunt; super; surprins; știre; de știut; știutor; tare; teamă; tentant; trebuie să îl iau; cu tolc; tot timpul; totul; urît; valoros; variabil; vedere; vernisaj; veste; video; zi; zîmbet; zvon (1); 761/252/79/173/0 iute: ardei (170); rapid (127); repede (78); ager (41); iepure (23); picant (22); piper (16); aprig (9); viteză (9); fugă (8); încet (8); arde (7); fulger (7); harnic (7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, universitatea în care mi-am făcut și eu studiile, a fost deschisă o expoziție cu mărturii despre atrocitățile regimului comunist denumită „ Printre rânduri: ecoul evenimentelor din 1956 în România”. Am participat și eu la vernisajul acestei expoziții. Expoziția conținea documente extrase din arhivele fostei poliții politice, care prezentau modul în care a lucrat securitatea timp de 50 de ani. Organizatorii expoziției au dorit să tragă un semnal de alarmă asupra faptului că cei care au
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
venit în România să cercetez arhivele românești, mi se pare penibil să punem pe niște batrâni să-și caute dreptatea singuri, când în altă parte vine acasă plicul - să cerem iertare pentru că am greșit” Fiind printre puținii ieșeni, participanți la vernisaj care au trăit în acele vremuri, mi s-a luat un mic interviu de către postul TeleM. Din acest interviu au fost redate următoarele cuvinte:”Tatăl meu a fost preot lângă Tecuci, județul Galați, a fost arestat pentru că era preot și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mijlocul narațiunii ca fiind Maria T. Mănescu. Mult timp, cititorul are motive să creadă că D. și Ladima sunt una și aceeași persoană, destinul implacabil situându-i în aceeași tipologie a individului ratat. Ambiguitatea e rezolvată ceva mai târziu, la vernisajul unei expoziții unde Fred, gelos, constată că relațiile lui Ladima cu fosta lui amantă sunt pur amicale: "Doamna Mănescu stăruie de două zile ca să primesc la gazetă pe un anume D. Știi ce buget de sărăcie avem și m-a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
deși locuitor al unui spațiu bine conturat de către autor (Bucureștiul sau, la un moment dat, Techirghiolul), este și el cam peste tot. Bântuie noaptea străzile orașului, e când la redacție, când în vizită la Emilia sau Tănase Vasilescu, când la vernisajul unei expoziții, când principalul arbitru al unui concurs canin (sic!). Propensiunea aceasta spre apodemie (Dochia din Memento mori e un alt argument suplimentar în legătură cu intima conjuncție dintre biografie și operă), ușurința, aproape ubicuă a triadei Quijote-Eminescu-Ladima, este tragic contrabalansată de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cum trebuie să plângă, să-și smulgă părul (avea consilieri de la trupele de teatru studențești). Urmau Cutrelez, modelul pentru pescuit era ideal (îl prefera la serile de film organizate de lectori veniți de aiurea cu misiuni de spionaj, la gale, vernisaje. Dar de era cazul se recurgea la versiunea sportivă (potrivit pentru Ciric, de escapadele la mare ale Obiectivului se ocupau colegii de acolo el primea doar notițe scurte, ce mocofani cu mofturi). Corvetele le-ar fi evitat desigur ("ce nume
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Ballester) / 218 Cupluri și triunghiuri adulterine (Javier Marías) / 223 Colecție la purtător (Péter Esterházy) / 228 VII. ÎN BĂTAIA ISTORIEI, GRANDOARE ȘI DECADENȚĂ / 233 Agonia și moartea ultimei Rome (Mika Waltari) / 235 Sufletul polonez, grandoare și decadență (Olga Tokarczuk) / 244 Ultimul vernisaj (Ludmila Ulițkaia) / 249 Viața și viziunile pastorului Cederblom (Göran Tunström) / 254 VIII. TRAVESTI, AVENTURI ÎN PROVINCIA UNIVERSALĂ / 259 Statut special în Sodoma (Alexandru Ecovoiu) / 261 Aventuri în provincia universală (Petru Cimpoeșu) / 266 Thanatos Carnaval (Florin Șlapac) / 275 Ultimul Papă (Dan
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
frig și tristețe, de grotesc și animalitate. Omniprezentul filon spiritualist al Olgăi Tokarczuk insuflă romanului o aură rapsodică, din lumina căreia provine vraja epică și eficiența corală a personajelor, memorabile prin eternul uman convertit în istorie, vocație și destin. Ultimul vernisaj Ludmila Ulițkaia (n. 1943, după mamă, ascendență evreiască) este considerată cea mai importantă prozatoare din literatura rusă actuală. Licențiată în genetică și apoi în științe sociale la Universitatea din Moscova (unde locuiește din 1945), scriitoarea a fost distinsă cu Premiul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
party, onorată de un public ecumenic, multirasial, și multiconfesional, venit să-i aducă ultimul omagiu. Parastasul, căci de așa ceva este vorba, conturat la început ca o idee doar în mintea soției creștine Nina, devine o realitate, un fel de ultim vernisaj, la care ia parte însuși Alik, prin intermediul unei casete audio, pregătite din timp și difuzate post-mortem. Alik va fi chiar și la propria înmormântare regizorul reacțiilor publicului, un fel de comper detașat și lucid al spectacolului, inclusiv muzical. O ultimă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
acrobată la circul din Moscova, odată ajunsă cu trupa la Boston, se decide să rămână în SUA, în ciuda inițialei promiscuități logistice și economice. Din care o scoate, evident, providențialul Alik, întâlnit (cu totul întâmplător?), după ani și ani la un vernisaj. Irina renunțase la acrobație și devenise jurist la Los Angeles. În schimb, Valentina sosise în America în baza unui certificat de căsătorie fictivă. Își cunoscuse viitorul soț american când acesta, după un an petrecut la Moscova, se îmbolnăvise de nervi
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Iași (1975-1978) și București (1977-1978). Medic intern (1963-1965), medic specialist la Institutul Cantacuzino și la Spitalul Fundeni, medic primar Specialitatea Laborator Clinic Microbiologie, Virusologie (din 1979). Șef laborator la Direcția de Sănătate Publică Iași (până în 1998). Debutează editorial cu După vernisaj, prefața de Ion Hurjui, postfață de Constantin Dram, Universitas XXI, Iași, 2001. Colaborează cu versuri la "Cronica", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Luceafărul", "Porto Franco", "Dor de Dor", "Acasă", "Baadul literar", "Lumina" (Pancevo). Tipărește următoarele volume de versuri: După vernisaj (prefață
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
După vernisaj, prefața de Ion Hurjui, postfață de Constantin Dram, Universitas XXI, Iași, 2001. Colaborează cu versuri la "Cronica", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Luceafărul", "Porto Franco", "Dor de Dor", "Acasă", "Baadul literar", "Lumina" (Pancevo). Tipărește următoarele volume de versuri: După vernisaj (prefață Ion Hurjui, postfață Constantin Dram, Universitas XXI, Iași, 2001), Acuarele vulnerabile (Universitas XXI, Iași, 2003, Orizontul continuu (Universitas XXI, Iași, 2004), Joc cu așteptarea (Junimea, Iași, 2005), Venezia profundis (ediție bilingvă, traducere în italiană de Mirabela Popa; Princeps Edit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
relativ târziu, și numai după ce și-au validat prima formă de identitate artistică (a se vedea, bunăoară, talentata pictoriță de icoane și poetă Maria Olteanu), Maria Mănucă este nevoită să suporte și acum, la ani buni de la apariția volumului După vernisaj (Universitas XXI, Iași, 2001), consecința "vinovatei" sale duble îndeletniciri: situarea fără drept de apel a operei sale pe teritoriul poietic delimitat exclusiv de maniera reducționistă ut pictura poesis. Ce-i drept, încă de la început, poeta însăși nu a părut a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
drept, încă de la început, poeta însăși nu a părut a-și refuza capriciul asumării și afirmării! constante, uneori orgolioase, a dublei sale vocații. A se vedea titlurile și cea mai mare parte a textelor incluse în primele două volume, După vernisaj (Universitas XXI, Iași, 2001) și Acuarele vulnerabile (Universitas XXI, Iași, 2003), dar și titlurile de poeme din celelalte cărți: Ascult peisaje, Șevalet între două pânze, Nuanțe de roșu în flori de ciulin, Marea roșie, marea albastră din Orizontul continuu (Universitas
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
puțin câte o artă poetică articulată pe principiul complementarității dintre cele două arte. Deloc întâmplător, poemul cu funcția de uvertură a cărții care urmărește, programatic, nașterea acestei noi alterități creatoare (cu pași rezumați în textul care se numește chiar După vernisaj: "Tablourile s-au tras în umbră./ Au intrat zeii./ Cineva jubilează în lumina împlinirii./ Altcineva cunoaște tristețea îndoielii./ Cineva a venit pentru tunica albastră./ Altcineva ridică o cupă de vin...// Artistul,/ singur,/ așteaptă...") lasă impresia că între cele două ipostaze
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vreodată vreun conflict, din moment ce întâlnirea lor este plasată sub semnul dialogului, fertil estetic: "Mă câștigă-un pendul/ nefilosofic, simplu:/ tic culoarea/ tac cuvântul/ Cei doi nu se-nfruntă./ Narcisul cuvântului aprinde culoarea/ narcisul culorii descântă cuvântul". În special volumele După vernisaj și Acuarele vulnerabile conțin apoi numeroase referiri la o funcție esențială a poetului, aceea pe care Paul Claudel o numea reproducerea "totalității Firii". Nu altceva decât descrierea luminoasă, plină de armonii calde, a ordinii pur vizibile a lumii, printr-un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]