9,864 matches
-
miros proaspăt. Stătusem mult la Georgie. Trecuse deja de ora zece. În hol și pe palierul din capul scărilor lumina era aprinsă. Am ascultat. Nu se auzeau glasuri. M-am apropiat de ușa salonului și am deschis-o. Focul ardea vesel, dar nu era nimeni acolo. Am aprins luminile. Camera prinse viață sub ochii mei, liniștită și totuși pulsând de o viață a ei proprie, sinistră. Am închis ușa în urma mea și am rămas pe loc un timp. Ceva din Antonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
țin de mână aproape mi s-a făcut rău. Cât de diferită era această dragoste de cea pe care o simțisem pentru Antonia - o dragoste caldă, strălucind de demnitate omenească - ca și de cea pe care o simțisem pentru Georgie - veselă, tandră, senzuală. Și totuși, cât de superficiale mi se păreau acum aceste sentimente prin comparație. Puterea care mă stăpânea acum nu avea nimic în comun cu ceea ce simțisem înainte; și îmi reveni în minte imaginea Iubirii înfățișate de Dante. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
expoziția. O mai privi o dată pe Georgie, cu profundă tristețe, îi strânse cu ambele mâini labele picioarelor acoperite de cearșafuri și ieși în urma Antoniei. Soarele strălucea, un soare puternic și rece de sfârșit de ianuarie ce dădea salonului un aer vesel. M-am întrebat dacă n-ar fi bine să plec și să o las pe Georgie cu Palmer și Honor. În după-amiaza aceea trebuia să degust un vin german. Încă aș mai fi avut timp să o fac. Numai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
și să-mi pun ordine în viață. Îi sunt chiar foarte recunoscătoare lui Anderson. — Nu-l pierzi pe Alexander, la mine oricum nu aveai de gând să renunți, am spus. Ce fată norocoasă ești! Ce fată norocoasă sunt! repetă ea veselă, făcând un pas înapoi și luându-mi din nou mâinile. Cineva bătu la ușa salonului. Ne-am depărtat ca doi îndrăgostiți surprinși și am spus: — Intră! Era Rosemary. Era cochetă, purta o pălărie nouă și avea o umbrelă subțire ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
multe trăsături la Dora pe care le consideram definitorii pentru ea. Era felul În care evita să mă privească În ochi și uitându-se În schimb la buzele mele de câte ori spunea ceva important; era râsul Înăbușit care răsărea de nicăieri, vesel și rebel; felul În care-și mușca buza inferioară, gânditoare, pe punctul de a se hotărî, astfel că dintele ciobit ieșea la iveală; și În care-și prindea brațul cu o mână răsucită la spate. După un timp am descoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
lui Fischl a Încercat să se liniștească luptându-se cu cepurile de la butoaiele de bere. Anton a recunoscut că orașul nostru nu era cea mai cultivată capitală din lume. Dar studiile sale cinematografice despre „fete zburdalnice“, educate de țărani francezi veseli, se bucurau de succes În rândul celor nobili și educați. În ultima vreme Însă, afacerile mergeau prost. Spre exemplu, investise Întregul său venit anual Într-un film promițător despre o fermă de armăsari din afara orașului. Dar nimeni nu dorea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de prisos să mai adaug că a dat cu aspiratorul; a strâns masa și a spălat vasele după prânz și (cu ajutorul meu modest și drăgălaș) le-a pus la loc în bufetul milhiks din cămară - toate astea fluierând întreaga dimineață, veselă ca un canar, un cântecel fără melodie, plin de vigoare și bucurie, de inimă ușoară și mulțumire de sine. În timp ce eu îi desenez ceva cu creionul, ea face un duș - iar acum, în dormitorul scăldat de razele soarelui, se îmbracă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
o stare vecină cu supliciul - în cazul de față, din cauza unei chestii monumentale cum e o unealtă de bucătărie. Of, ce conflict lăuntric din cauza unei spatule, mămico. Închipuie-ți cam ce simt eu pentru tine! Apropo de-acest mic moment vesel, îmi vin în minte vremurile când încă eram, în mare măsură, puradelul lui mămica, amușinătorul miresmelor răspândite de trupul ei și sclavul absolut al bunătăților ei, al kugelului 1 și grivenilor 2 și kihelehelor 3 - la noi în bloc a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pentru care o aleseserăm pe ea după ce ne plimbaserăm de colo-colo pe Via Veneto, studiind marfa afișată la vedere. Curva, pe numele ei Lina, și-a scos rochia stând în picioare în mijlocul camerei; sub ea avea un corset de „văduvă veselă“, din care, la un capăt, îi țâșneau sânii uriași, iar din celălalt îi porneau coapsele mai mult decât ample. Vestimentația de-a dreptul teatrală m-a lăsat tablou - dar, la drept vorbind, eram uluit de tot ce se-ntâmpla în jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ar putea fi? A fost redactor la revista literară, la literatura engleză a cules de fiecare dată laurii; împreună cu mine și cu prietenii mei indignați a pichetat frizeria Yellow Springs, unde negrii nu erau primiți la tuns - o fată robustă, veselă și prietenoasă, cu suflet și cur mare, cu o fețișoară dulce de bebeluș, cu păr galben, fără țâțe, din păcate (tipele nețâțoase par a-mi fi eminamente predestinate, apropo, de ce o fi așa? Există vreun eseu pe tema asta pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
piepteni părul, adăugă ea. Domnișoara Warren nu purta pălărie și părul ei negru, tuns scurt, ca al unui bărbat, era iremediabil ciufulit. — Pe Savory, spuse ea. — Cine-i ăsta? — A vândut o sută de mii de exemplare. Hora mare și veselă. Cinci sute de mii de cuvinte. Două sute de personaje. Geniul ridicat din mahala. Își dublează ș-urile când Își amintește s-o facă. — Ce caută În tren? — Merge În Răsărit la vânătoare de subiecte. Nu era treaba mea, dar cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
când era pus cu spatele la fotografia de nuntă și ceasul moarat, aproape că putea să-și iubească victima și-i punea mici Întrebări personale, abia ascultând răspunsurile. Deci așa, se gândi ea, Între domnul Savory, autor al cărții Hora mare și veselă, și un astfel de eșec nu se Întindea un gol atât de mare. Se agăță de fraza lui. — Sănătatea, spuse ea. Aceasta-i misiunea dumneavoastră? Nu chestia cu „numai pentru adulți“. Cărțile dumneavoastră sunt acordate ca premiu În școli. Ironia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
dar nu reușiră să-l scoată din concentrare. Mi-e teamă, Își spuse el triumfător, mi-e teamă. 2. — Nu cumva sunteți Însuși Quin Savory? Întrebă Janet Pardoe. — Mă rog, spuse domnul Savory, eu nu cunosc altul. — Nora mare și veselă. — Hora, o corectă domnul Savory scurt. Hora mare și veselă. O prinse cu mâna de cot și Începu s-o conducă de-a lungul culoarului. — E momentul pentru un sherry. Dar ce chestie - să fii rudă tocmai cu femeia care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
teamă, Își spuse el triumfător, mi-e teamă. 2. — Nu cumva sunteți Însuși Quin Savory? Întrebă Janet Pardoe. — Mă rog, spuse domnul Savory, eu nu cunosc altul. — Nora mare și veselă. — Hora, o corectă domnul Savory scurt. Hora mare și veselă. O prinse cu mâna de cot și Începu s-o conducă de-a lungul culoarului. — E momentul pentru un sherry. Dar ce chestie - să fii rudă tocmai cu femeia care mi-a luat mie interviul! Fiică? Nepoată? — De fapt, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
catifea subțire? Roz. Îmi decorez iarăși apartamentul câtă vreme Janet e plecată. Ea se află În același tren, dar ne despărțim la Viena. Sunt de fapt cu treabă, urmărind o scârbă de bătrânel o jumătate de Europă. Hora mare și veselă este și el În tren, dar desigur că tu nu citești cărți. Și mai e o dansatoare mică și destul de drăguță, pe care o cheamă Coral și cred c-o voi lua de companioană. Nu mă pot hotărî dacă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Nu fugi Încă. Aici ai bromura cu Savory. Trebuie să te grăbești să-ți notezi chestia asta. Au cerut o jumătate de coloană, dar n-am avut timp. Îți dau câteva elemente. Domnul Quin Savory, autorul romanului Hora mare și veselă, se află În drum spre Orientul Îndepărtat, În căutare de material pentru noul său roman, Călătorind În străinătate. Deși acțiunea va fi plasată În Orient, marele romancier nu va părăsi de tot Londra pe care o iubește atât de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
dedicat sexului“, a spus el, parafrazând În mod amuzant celebra frază a lui Burke, „ceea ce era menit umanității“. Corespondentul nostru a semnalat calda admirație pe care nenumărați cititori au simțit-o pentru Emmy Tod, micuța menajeră din Horă mare și veselă (din care, pentru că veni vorba, tocmai s-a tras al unsprezecelea tiraj). „Dovediți o minunată cunoaștere a sufletului feminin, domnule Savory“, i-a spus acesta. Domnul Savory, care e burlac, a urcat Înapoi În vagon cu un zâmbet binevoitor. „Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Dovediți o minunată cunoaștere a sufletului feminin, domnule Savory“, i-a spus acesta. Domnul Savory, care e burlac, a urcat Înapoi În vagon cu un zâmbet binevoitor. „Un romancier“, a spus el, „este un fel de spion“, și a fluturat vesel din mână În timp ce trenul pornea din gară. Nu mai este de mult un secret, dacă tot veni vorba, că distinsa Coral Delaine, fiica lordului Gathaway, va interpreta rolul lui Emma Tod, menajera, În producția cinematografică britanică Horă mare și veselă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
vesel din mână În timp ce trenul pornea din gară. Nu mai este de mult un secret, dacă tot veni vorba, că distinsa Coral Delaine, fiica lordului Gathaway, va interpreta rolul lui Emma Tod, menajera, În producția cinematografică britanică Horă mare și veselă. Ai scris? Sigur că-i o leșie. Ce altceva se poate scrie despre porcușorul ăsta? Domnișoara Warren trânti receptorul În furcă. Dr. Czinner nu apăruse. Era furioasă, dar satisfăcută. Se gândise să se descotorosească de ea În gara din Viena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
șase partide În sezonul trecut. — Nici berea asta nu e bună. Mi-aș dori o sticlă de Guinness. Sunt convins că stafidele acestea... — Te iubesc. — Agentul nostru... Ce-ai spus? Am spus că te iubesc. Îngerul plecase, și gălăgios, și vesel. Cu huruitul lui de roți, zăngănit de farfurii, sunet de voci și clinchet de oglinzi, expresul trecea pe lângă un șir lung de brazi și pe lângă lucirile Dunării. În cazane, presiunea aburului creștea. Mecanicul deschise regulatorul și viteza trenului crescu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și vreau să cânți acolo. Îți dau cincizeci de parale. — Șaptezeci și cinci, excelența voastră. Myatt se grăbea. Voia s-o găsească pe Coral. — Șaptezeci și cinci să fie. — Ceva visător, melancolic, să stoarcă lacrimi, excelența voastră? — Nici pe departe. Vreau ceva sprinten și vesel. Ah, sigur că da! Asta-i ceva mai scump. — Ce vrei să spui? De ce-i mai scump? — Excelența sa e, evident, străin. N-are cum Înțelege. E un obicei În țara noastră - cântecele vesele costă mai mult decât cele triste. Oh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Nici pe departe. Vreau ceva sprinten și vesel. Ah, sigur că da! Asta-i ceva mai scump. — Ce vrei să spui? De ce-i mai scump? — Excelența sa e, evident, străin. N-are cum Înțelege. E un obicei În țara noastră - cântecele vesele costă mai mult decât cele triste. Oh, un obicei din bătrâni. Un dinar și jumătate? Brusc, nerăbdarea și graba Îi dispărură lui Myatt, dar Îl prinse plăcerea târguielii. Nu banii erau problema; nu era În joc mai mult de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
aceia drăguți cu care se săruta și-și ziceau pe numele mic și nu-i cunoștea deloc. Intimitatea cu o persoană putea face așa ceva - să golească lumea de prietenie, să dea gust searbăd sărutărilor date de femei și flecărelii lor vesele, să facă lumea concretă puțin ireală și foarte neinteresantă. Nici doctorul nu conta pentru ea, căci mergeau alături, Însă el era Într-o altă lume. Își aminti totuși să-l Întrebe când ajunseră la ușa sălii de așteptare: — Și dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și știa până unde mergea brutalitatea acestora, până unde le mergea blândețea, viclenia și simplitatea minții lor. Știa care le sunt plăcerile - rakia, jocul de cărți și femeile - sau ambițiile, deși acestea puteau să Însemne doar o poveste palpitantă sau veselă pe care s-o Împărtășească nevestei. Cel mai bine știa cum să ajusteze pedepsele la caracterul omului și cum să Înfrângă voința. Își pierduse răbdarea când soldatul manevrase cu atâta Încetineală sacii, dar acum avea răbdare. Rămase cu revolverul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Dar Încă nu-și va da cărțile pe față; Stein ar putea să se șifoneze. — Mai gândiți-vă. Vorbim mâine. Un somn bun face minuni, domnule Stein. — Ei, dar mă tem că tocmai asta nu-mi voi putea permite, izbucni vesel domnul Stein. Dacă stau să mă gândesc cum sunt fetele din ziua de astăzi, nu cred. În după-amiaza aceasta trebuie să sosească o nepoată de-a mea. A călătorit cu trenul dumneavoastră de la Köln. Fiica sărmanului Pardoe. Myatt Își scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]