3,798 matches
-
-n țara mea! zise Soare-Împărat. Dacă va fi nesăbuită, pe veci o voi strivi. Dar tu să nu porți grija asta! Tu să stai liniștită în palatul din grădina ta, să te joci și să ne bucuri pe toți cu veselia ta. Primăvara se uită mirată la împărat: - Acesta e ultimul tău cuvânt? Se uită nedumerită și la căpitanul Zefir: - Căpitane, te știu un înțelept! Tu ce părere ai? - Prințesă, eu sunt un slujitor credincios și... - Aha! îl întrerupse Primăvara. De ce
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
că cei trei au ales moartea. În câteva clipe se dezmetici și realiză grozăvia că minunata și mult iubita sa fiică va muri. Adică... nu va mai fi... N-o să-i mai vadă niciodată chipul zâmbitor? Vor rămâne doar amintire veselia și jocurile sale din Grădina Fericirii Veșnice? De-acum singura lui mângâiere vor fi fălcile lui Uragan de Foc sau prostia imbecilă a lui Foc Nestins? Sau bulbucații ochi ai căpcăunilor Cap Pătrat? Cum de-a ajuns aici? Dacă Mărțișor
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
enegie de speriat copiii. Ce să spun de voi, nu mai puteți de tunătura și fulgerătura mea. Pe o ureche va intra și pe alta va iese, sări și Mamy cu explicațiile ei drăgălașe aruncându-ne pe toți într-o veselie plină de zmotoceli și ciupituri că m-au făcut să -mi pierd echilibrul și să cad din pat drept peste Kim. Că și ea, deșteaptă pisicoaselor, stătea în funduleț și se uită la noi miorlâind ,geloasa probabil, ca pe ea
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
armată. Dacă două zile nu ieșea din curte să vină în grupul nostrum, noi considerându-l ca pe un frate mai mare, stăteam tăcuți și cu privirile întrebătoare iar zilele curgeau în jurul nostrum pline de melancolie. Când își făcea apariția, veselia se împrăștia pe chipul nostrum, precum razele de soare primăvara. Peste un an mai târziu după ce a terminat cele 8 clase, a dat examen la liceu dar și la Școala de Pictură, cum ne spunea bucuros. Reușise la amundouă. În
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
aprind lumânări încă de la-nceputul lunii decembrie, punctând perioada de dinainte de Crăciun cu bucuria anticipației, într-o succesiune de tradiții bine dozate și calculate din strămoși. Spre deosebire de celelalte anotimpuri, care excelează fie la capitolul exuberanței primăvăratice, fie la cel al veseliei solare estivale sau al bogăției materiale, acumulate prin recoltele toamnei, iarna-săraca rămâne cumva condamnată tradițional să ne spele de păcate, atingându-ne cu jordița pe latura rațiunii și obligându-ne la reflecție și curățire interioară. Inevitabilul bilanț, pe care ni
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
citește creația dânsei care este apreciată de colegi. " Vară unei sentimentale" este proza doamnei președinta Băințan. Domnul Milian Oros da citire câtevor relatări despre un profesor al Domniei sale care scria și epigrame dar și proza, care au stâtnit momente de veselie. Poeziile de asemenea au fost bine alese și reprezentative omului, Atanasiu Oros, fost profesor a lui Milian Oros. Apoi ne citește o proza proprie deosebită. Domnul Ion Meteș Morar Chelințeanu ne desfată cu un mănunchi poezii, creație proprie, poezii de
LIGA SCRIITORILOR, FILIALA MARAMUREŞ S-A REÎNTÂLNIT DE VALENTINE’S DAY de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362716_a_364045]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > GHEORGHE ANDREI NEAGU - BALUL TINERETULUI Autor: Gheorghe Neagu Publicat în: Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Astă seară mergem la balul tineretului! Tinerețe, veselie, dar mai ales muzică. Din când în când câte o sticlă de bere. Micii sfârâie undeva în spatele căminului cultural comunal. Patefonul înlocuit de curând cu un pick-up cehoslovac adus în dar de la regiune, legat la niște boxe zdrențuite, face să
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
Vor să le-asculte. De Crăciun ne-mbracă zâmbetul privirea. Vise ce-alungă dezamăgirea, Își regăsec strălucirea. De Crăciun ne regăsim printre semeni; Popas de iubire, asemeni Obrajilor rumeni. De Crăciun ne strigăm existența-n colinde; Muzica Nașterii ne reaprinde Veselii șovăinde. De Crăciun ne-mpodobim clipele terne; Viața amară de lacrimi eterne Se vrea a se cerne. De Crăciun ne-mplinim gândul cu soare; Pentru generațiile succesoare, Respirăm candoare... 25.12.2015 Referință Bibliografică: De Crăciun / Mirela Stancu : Confluențe Literare
DE CRĂCIUN de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370124_a_371453]
-
pornită din străvechimi (îmi permit să subliniez că nu de etimologia numelui sărbătorii vorbesc, ci de vechimea acesteia ca materializare a unei stări de fapt foarte vechi), materializată prin trainica conservare a dorinței de iubire. Biserica, vatra satului, poiana înverzită, veselia tinerilor doritori de apropiere unul de celălalt, după o iarnă geroasă care i-a îndepărtat, însă nu le-a amorțit dorința iubirii, sunt elementele străvechi, specifice unui neam comun civilizațiilor lumii. Sărbători ale iubirii au existat și încă dăinuie ca
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
da naștere numelui zeului iubirii la traci. Să nu neglijăm că terminația ”- ete”, sufix augmentativ, are și sensul, în limbajul românesc, de ironie, nu jignitoare, mai degrabă o atenționare jovială: băiete, de exemplu, este semnificativ în a demonstra aprecierea zburdălniciei, veseliei cuiva tânăr. Lăsând la o parte numele zeului iubirii la daci nu putem ignora faptul că obiceiul nuntirii, în perioada menționată, nu ar fi existat la străbunii noștri traci. Că au fost evenimente în istoria evoluției și dezvoltării acestui popor
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
de aceea, zeul a mai fost numit și Logodnicul Păsărilor. În această zi, fetele și flăcăii, îmbrăcați de sărbătoare, se întâlneau fie în mijlocul satului, fie în fața bisericii, ca loc sacru de săvârșire a unei împliniri, iar de acolo, în tinereasca veselie porneau pe dealuri să caute, prin păduri și lunci, flori de primăvară. Florile de început ale primăverii constituiau, în credința oamenilor de la sate, mijlocirea înfăptuirii iubirii dorite. Dacă fragii erau înfloriți erau adunați de fete în buchete pe care le
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
acestor regiuni. El era un zeu temut de fecioarele și femeile locului, pe care strămoșii noștri îl considerau naș cosmic, oficiatorul tuturor nuntirilor de la începutul fiecărei primăveri, atât la oameni cât și animale. Dragobetele era considerat zeul bunei-dispoziții, celebrată prin veselie și petreceri de la care se porneau de multe ori discuțiile viitoarelor căsătorii. Față de consemnările etnologilor și filologilor noștri, care au studiat și fixat anumite teorii sub o influență nefastă câteodată, contrară firii lucrurilor ce puteau fi cu adevărat demne de
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
acolo doar o cameră, având acces la dependințe potrivit unui orar stabilit de o tovarașă cu inițiativă, devenită locatară după naționalizare în vila Nanei. Ce mai?! Era pauperă acum Nana! Rămăsese, însă, la fel de bogată sufletește. Ducea peste tot cu ea veselia, avea mulți prieteni și un loc în inima fiecăruia dintre ei. Așa stând lucrurile cu sufletul Nanei, se nedumirea Mira, de ce a fost atât de puțin afectată de moartea subită a mamă-sii? Să nu fi nutrit aproape nimic pentru
CAPITOLUL 14 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370110_a_371439]
-
cuvinte.. O lumină caldă aveai în priviri Și-ai păstrat-o și azi neschimbată, Ca taina din frumoasele amintiri, Ce sufletul tău prin ochi ți-arată. Tu mereu ai fost alături de surori Cu vorba-ți încărcată de umor, Ce aducea veselia deseori, Peste tristețea clipelor de dor.. Azi, copila mea,cu mândrie te privesc, Și-ți dăruiesc iubirea mea toată! Din suflet, eu fată dragă îți doresc, Ca să fi iubită,adorată! Să fi mereu admirată,să iubești, Tot ce e frumos
COPILĂ DRAGĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353275_a_354604]
-
Liniștea e un atribut controversat (și ca să subliniez titlul blogului, e o controversă plăpândă). Cel puțin al sufletului meu. Nu suport zgomotele, dar nici să-mi aud tristețea din gând nu-mi place... Paradox? Poate. Dar e simplu: iubesc gălăgia veseliei, a pasiunii maxime, a învolburării nerutinoase, urăsc plictiseala, "day by day"-ul care ucide viata, oricum dinainte sortită mortii! Dar într-o lume în care ai de ales între siguranța zilei și schimbare, ce mai poți face? Duci o luptă
RĂBDĂRI ÎMBLÂNZITE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353277_a_354606]
-
chinurile ștreangului are dreptul la o gură de vin, sângele Domnului, mai ales că a salvat pe cea mai inimoasă fată a obștii noastre.” Scena are farmecul ei ca la priveghiurile din vremea dacilor. Suferința e potențată de momente de veselie. Astfel începe și o idilă ce culminează cu nunta lui Ioaniș Gorun și a Mariei, alt prilej pentru autor de a realiza descrierea unui ceremonial cu parfum de epocă. „Cavaleri viteji, cu platoșe și armuri strălucitoare urmau cortegiul care avea
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
și ne trimite , să tinem minte, ploi atipice, inundații catastrofale, alunecări de teren, cutremure peste scările inventate de oameni. Mâine, poimâine își schimbă și circulația sarcinilor electrice transportate de vântul solar la nivelul viului...., și să te ții atunci ...., ce veselie va fi în spțiul nostru cosmic pe care omul și a pus amprenta lui....., inteligentă. Și pentru ce toate acestea ? În numele Evoluției ,sau pentru că omul s-a crezut FIUL lui DUMNEZEU ? Nici eu nu cred că trebuia să rămânem în
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR ( MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353271_a_354600]
-
bine ca Ghiocel să rămână floare și să-i bucure pe cei din jur cu frumusețea lui, în veci să rămână simbolul sosirii mele. Iar salvatorii tăi... Dacă vrei, voi transforma și sufletele lor în gingașe flori ale speranței și veseliei, în brebenei, toporași și viorele. - Așa să faci, iubita mea! Sacrificiul lor să nu fi fost zadarnic, iar visele lor să aducă bucurie și fericire în sufletele celor care le vor vedea! Se îmbrățișară și se sărutară fericiți. Apoi alergară
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
cântec și de dans. Pe unde trecea, prin câmpii, păduri și lunci, prin sate și orașe, alaiul era întâmpinat cu urale și aplauze: -A sosit Primăvara! A sosit Primăvara cu Mărțișor! - Trăiască Mărțișor cu Primăvara! Amețiți de atâta entuziasm și veselie, tot mai mulți copii, flăcăi și fete mari, dar și păsări și turme de oi cu mieluții lor, se alăturau alaiului, cântând și jucând fiecare în felul său. Un bătrân uimit, dar curios, îi întrebă: - Unde mergeți, măi zănaticilor? - La
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
zambile. În căruțe, flăcăi și fete mari chiuiau și dansau în cântec de vioară și țambal. Întreba câte un bătrân mirat: - Încotro, măi nebunaticilor? - La nunta lui Mărțișor! Hai cu noi, tăicuță! Și râdeau cu toții în hohote. Uite așa alaiul veseliei ajunse în sătucul uitat, revărsându-se în curtea Speranței, care se dovedi neîncăpătoare. Majoritatea rămase pe ulițele satului, cu toată larma și chiuiturile. Mulți continuară drumul pe valea unui pârâu, până pe malul lacului, la marginea pădurii, într-o poiană, unde
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
facem dacă nu ne primește? Că ne-așteaptă Mărțișor să-i ducem mireasa. - Până mă întorc eu cu aprobarea, voi cântați și vă bucurați. Că plosca mai are... - Țuică! Spuseră flăcăii într-un glas, râzând în hohote. Îi lăsă în veselia lor și alergă spre casa Speranței. În curte, sub cireșii înfloriți, pe un covor cu iarbă moale, smălțuit cu viorele, brebenei și micșunele, Soare-Împărat se legăna într-un fotoliu de trandafiri cu o cupă de cristal în mână, în care
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
Acest tablou idilic îl descumpăni pe căpitanul Zefir. Cum să spună el întâmplările de pe uliță? Însă, împăratul, văzându-l, cum era în bună dispoziție, îl invită: - Apropie-te, căpitane, și ia o cupă de nectar! Ia, spune, ce-i cu veselia de pe uliță? Bietul Zefir nu putea să spună că a băut țuică. Așa că îngăimă: - Iertare, Majestate, dar trebuie să vă aduc o veste! - Ce veste? întrebă împăratul. - Oamenii de prin aceste locuri vor să facă nunta lui Mărțișor cu Primăvara
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
a bunei primiri în casa lor, în sufletul lor. Trecerea pragului caselor maramureșenilor se bucură de o primire omenoasă și fraternă ce se leagă pe viață. Artistul Gheorghe Turda este cel mai boier țăran al muzicii populare, mare râvnitor de veselie și prieteni, dar deopotrivă zgârcit în vorbe cu cei caracterizabili după talent fără omenie. Este aproape dușman cu cei și fără una, și fără alta! Ce cuvinte ar fi acelea scrise degeaba despre acest interpret, dacă nu vorbesc în primul
GHEORGHE TURDA. CÂNTECELE, PĂSĂRI FĂRĂ TRUP de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353524_a_354853]
-
de iute sau dulce. Deschizând „ușa” și urmându-i „Calea”, vei reuși să te relaxezi, să-ți creezi o bună dispoziție, simțind senzația plăcută de a fi. Această plăcută senzație acționează ca un balsam asupra sufletului, risipind norii tristeții, aducând veselia între prieteni sau somnul liniștitor. Când sake este servit într-un bar, bărbatul este dispus să flirteze cu o gheișă, o doamnă șic, care știe să-i creeze momente de destindere totală: ochii îi sclipesc, cântă, se lasă mângâiat de
BĂUTURA TRADIŢIONALĂ A JAPONEZILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353537_a_354866]
-
întoarcerea în București s-a internat la Spitalul studențesc. G. a vizitat-o , dar tușea și ceva febră. Totuși a condus fata la o plimbare în Herăstrău, ceea ce a avut ca urmare o internare de urgență la același spital. O veselie, atunci când ai de a face cu studenți. Fiecare cu altă boală și alte obiceiuri. L-a cunoscut pe fiul preotului Mihai Avramescu, evreu convertit, cunoscut în literatura absurdă, ca și pe nepotul lui Ionel Perlea. S-a tratat de plămâni
BLESTEM ŞI IZBĂVIRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352815_a_354144]