KorAP: Find »[drukola/base=vestimentație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...79 >

1,974 matches

Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392

4. Vestimentația și competența profesională / 127 3.1.5. Codul vestimentar în organizații / 131 3.1.6. Uniformele și efectele asupra comportamentului / 134 3.2. Orientarea socio-culturalistă / 140 3.2.1. Vestimentația și identitatea de sine / 141 3.2.2. Vestimentația și normele religioase / 148 3.2.3. Vestimentația și stima de sine / 151 3.2.4. Erving Goffman: semnalele vestimentare în ordinea interacțiunii / 152 3.2.5. Managementul impresiei înfățișării și interesul vestimentar / 156 3.2.6. Vestimentația și atracția

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
5. Codul vestimentar în organizații / 131 3.1.6. Uniformele și efectele asupra comportamentului / 134 3.2. Orientarea socio-culturalistă / 140 3.2.1. Vestimentația și identitatea de sine / 141 3.2.2. Vestimentația și normele religioase / 148 3.2.3. Vestimentația și stima de sine / 151 3.2.4. Erving Goffman: semnalele vestimentare în ordinea interacțiunii / 152 3.2.5. Managementul impresiei înfățișării și interesul vestimentar / 156 3.2.6. Vestimentația și atracția interpersonală / 159 Concluzii / 163 Anexe / 167 Bibliografie / 171

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
2.2. Vestimentația și normele religioase / 148 3.2.3. Vestimentația și stima de sine / 151 3.2.4. Erving Goffman: semnalele vestimentare în ordinea interacțiunii / 152 3.2.5. Managementul impresiei înfățișării și interesul vestimentar / 156 3.2.6. Vestimentația și atracția interpersonală / 159 Concluzii / 163 Anexe / 167 Bibliografie / 171 Abstract / 195 Résumé / 199 Cuvânt-înainte Despre moda vestimentară, la nivel teoretic și concret " Haina îl face pe om" sau "Omul face haina"? Îmi vin în minte Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
la abordarea științifică a modei. Autoarea apreciază că lucrarea The Principles of Sociology de Herbert Spencer inițiază teoria imitației și conceptualizarea naturii modei ca imitație. Cu subtilitate și totdeauna bine documentat, autoarea analizează contribuțiile lui Wilhelm M. Wundt (pudoarea și vestimentația), Ernest Grosse (înclinația naturală a oamenilor spre înfrumusețare), Edward Westermarck (motivația sexuală a îmbrăcămintei), Knight Dunlap (funcția vestimentației de protejare a corpului). În Sociologia modei. Stil vestimentar și dezrabilitate socială de Alina Duduciuc se regăsesc informații științifice de primă mână

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
imitației și conceptualizarea naturii modei ca imitație. Cu subtilitate și totdeauna bine documentat, autoarea analizează contribuțiile lui Wilhelm M. Wundt (pudoarea și vestimentația), Ernest Grosse (înclinația naturală a oamenilor spre înfrumusețare), Edward Westermarck (motivația sexuală a îmbrăcămintei), Knight Dunlap (funcția vestimentației de protejare a corpului). În Sociologia modei. Stil vestimentar și dezrabilitate socială de Alina Duduciuc se regăsesc informații științifice de primă mână, observații subtile privind originile teoriilor contemporane despre modă, precum și o viziune de ansamblu asupra fenomenului modei. Toate acestea

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
și atractivitate lucrării Consider că disponibilitatea autoarei pentru analiza teoretică este probată în chip exemplar în discursul despre psihosociologia modei vestimentare, care premerge analizei concrete ce leagă moda vestimentară de dezirabilitatea socială. Este remarcabil subcapitolul consacrat istoricului preocupărilor pentru studiul vestimentației din perspectivă psihosociologică, care în opinia mea poate fi inclus în orice tratat de psihosociologie. Bibliografia, de "primă mână", este atent valorificată fie că se fac referiri la fondatorii și clasicii psihosociologiei, fie că se au în vedere autori contemporani

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
nu numai diferitele teorii, ci și cercetările concrete (de teren sau experimentale) care susțin aceste teorii. Autoarea oferă un ghid de cercetare util nu numai studenților, dar și tinerilor cercetători, sugerând teme ce ar merita reluate în contextul socio-cultural românesc: vestimentația și formarea primei impresii, semnificația hainelor în context social concret, relația dintre vestimentație și competența profesională, codul vestimentar în organizații, uniformele, dar și efectele lor asupra comportamentului social. Ne place sau nu, psihosociologia românească (subdomeniu al sociologiei) este mai mult

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
susțin aceste teorii. Autoarea oferă un ghid de cercetare util nu numai studenților, dar și tinerilor cercetători, sugerând teme ce ar merita reluate în contextul socio-cultural românesc: vestimentația și formarea primei impresii, semnificația hainelor în context social concret, relația dintre vestimentație și competența profesională, codul vestimentar în organizații, uniformele, dar și efectele lor asupra comportamentului social. Ne place sau nu, psihosociologia românească (subdomeniu al sociologiei) este mai mult "consumatoare" decât "producătoare" de cunoștințe științifice. Sociologia modei. Stil vestimentar și dezrabilitate socială

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
social mai mult sau mai puțin echitabil. Da, hainele pun în valoare personalitatea celui care le poartă: nu în zadar au fost inventate uniformele militare, monahale, profesionale, școlare. Citind cartea pe care o prefațez vom înțelege mai bine raportul dintre vestimentație, personalitate și societate; ne vom pronunța mai avizat în legătură cu afișarea ostentativă a hainelor de firmă de către "alesele" și "aleșii" din Parlamentul României sau despre propunerea de reintroducere a uniformelor în școli, despre influența pe care o are vestimentația candidaților asupra

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
raportul dintre vestimentație, personalitate și societate; ne vom pronunța mai avizat în legătură cu afișarea ostentativă a hainelor de firmă de către "alesele" și "aleșii" din Parlamentul României sau despre propunerea de reintroducere a uniformelor în școli, despre influența pe care o are vestimentația candidaților asupra evaluatorilor, fie ei profesori sau specialiști în domeniul resurselor umane. Septimiu CHELCEA 29 iulie 2012 Introducere La ora actuală putem vorbi deja de o tradiție sociologică a studiilor modei care descinde de la Herbert Spencer, Gabriel Tarde, Georg Simmel

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
Tocmai de aceea, din rațiuni metodologice, în primul capitol propun o periodizare a istoriei sociologiei modei. Am evidențiat astfel etapele de studiu, principalele direcții de cercetare (antropologică, istorică, sociologică, psihosociologică, semiotică), publicații, lucrări semnificative. Am subliniat distincția dintre "modă" și "vestimentație" și am argumentat necesitatea integrării unor concepte, precum "gust", "înfățișare" și "manieră", în sfera explicativă a fenomenelor modei. Am prezentat în ordine cronologică principalele direcții de studiu și am stabilit, pornind de la bibliografia consultată, paternitatea unor teorii. Capitolul al doilea

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
gust", "înfățișare" și "manieră", în sfera explicativă a fenomenelor modei. Am prezentat în ordine cronologică principalele direcții de studiu și am stabilit, pornind de la bibliografia consultată, paternitatea unor teorii. Capitolul al doilea este dedicat analizei sociologice a modei, în special vestimentației ca fapt social, și a urmărit traseul conceptului de "modă" în cele două direcții de studiu care s-au conturat: prima, corelativă evenimentelor social-politice și culturale ale începutului de secol XX, denumite prin termenul generic de "modernitate" și cea de-

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
asupra adoptării ținutei la locul de muncă, subiect intens mediatizat în presa tabloidă și în cărțile de largă informare despre comunicarea nonverbală. Inițial, ideea de a prezenta un corp unitar de cunoștințe interdisciplinare referitoare la fenomenul modei și la funcțiile vestimentației în spațiul public s-a născut dintr-un interes asupra domeniului comunicării nonverbale, exprimat în articolul "Vestimentația și valorile sociale", publicat în volumul coordonat de Septimiu Chelcea, Comunicarea nonverbală în spațiul public (2004). Ulterior, apariția în România a unor lucrări

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
largă informare despre comunicarea nonverbală. Inițial, ideea de a prezenta un corp unitar de cunoștințe interdisciplinare referitoare la fenomenul modei și la funcțiile vestimentației în spațiul public s-a născut dintr-un interes asupra domeniului comunicării nonverbale, exprimat în articolul "Vestimentația și valorile sociale", publicat în volumul coordonat de Septimiu Chelcea, Comunicarea nonverbală în spațiul public (2004). Ulterior, apariția în România a unor lucrări dedicate comunicării nonverbale (S. Chelcea, L. Ivan și A. Chelcea, 2005; L. Ivan, 2009) și rolului vestimentație

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
Vestimentația și valorile sociale", publicat în volumul coordonat de Septimiu Chelcea, Comunicarea nonverbală în spațiul public (2004). Ulterior, apariția în România a unor lucrări dedicate comunicării nonverbale (S. Chelcea, L. Ivan și A. Chelcea, 2005; L. Ivan, 2009) și rolului vestimentație în viața socială (A.-S. Ionescu, 2006; A. Bălășescu, 2007/2008), precum și proiectul cercetătorilor de la Fashion Institute of Technology (New York), concretizat prin editarea unei enciclopedii în trei volume, Encyclopedia of clothing and fashion (2005), au încurajat abordarea acestui subiect în cadrul

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
ale "civilizării", exprimând consensul asupra manierelor considerate dezirabile în mediul în care trăiește. În același timp, adoptarea unui stil vestimentar este o acțiune socială. Epoca modernă a creat condiții favorabile dinamizării rolurilor socio-culturale și, în consecință, în multiplele interacțiuni sociale, vestimentația a devenit o resursă comunicațională în străduința indivizilor de a se prezenta celorlalți într-o manieră pozitivă. Asupra acestei funcții de semnificare pe care vestimentația o îndeplinește la nivelul relațiilor sociale s-au pronunțat unii semioticieni și reprezentați ai interacționismului

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
modernă a creat condiții favorabile dinamizării rolurilor socio-culturale și, în consecință, în multiplele interacțiuni sociale, vestimentația a devenit o resursă comunicațională în străduința indivizilor de a se prezenta celorlalți într-o manieră pozitivă. Asupra acestei funcții de semnificare pe care vestimentația o îndeplinește la nivelul relațiilor sociale s-au pronunțat unii semioticieni și reprezentați ai interacționismului simbolic: Georg Simmel, Erving Goffman, Gregory Stone, Roland Barthes, Umberto Eco. De asemenea, consensul cu privire la utilizarea "metalimbajului" modei vestimentare, precum și determinanții socioculturali ai opțiunilor indivizilor

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
societate. Aprofundarea teoretică a acestui subiect a însemnat și confruntarea cu anumite dificultăți, inerente unor "ramuri" sociologice în "expansiune": insuficenta clarificare a unor concepte, de unde și confuziile terminologice vehiculate în unele articole sau lucrări (de exemplu, echivalența dintre "modă" și "vestimentație"); încadrarea unor autori proveniți din direcții teoretice diferite (de exemplu, Georg Simmel și Thorstein B. Veblen) în aceeași paradigmă explicativă; numărul redus al lucrărilor care recurg la metodologii de cercetare; ignorarea unor direcții de cercetare care au fundamentat științific fenomenului

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
analiza fenomenului modei vestimentare, precum și numărul redus al unor lucrări interesate de clarificarea acestei teme în sociologia românească au motivat alegerea fenomenului modei ca subiect pentru prezenta carte. Capitolul 1 Preliminarii pentru o sociologie a modei 1.1. Moda și vestimentația În discuțiile formale sau informale, obișnuim să încadrăm aprecierile noastre asupra unor obiecte sociale sau asupra aspectului fizic al oamenilor, utilizând termenul de "modă" în cele două ipostaze lingvistice: de locuțiune (la modă) sau de adjectiv (modern). Tendința este de

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
sau asupra aspectului fizic al oamenilor, utilizând termenul de "modă" în cele două ipostaze lingvistice: de locuțiune (la modă) sau de adjectiv (modern). Tendința este de a vehicula un singur sens al cuvântului modă, anume cel sinonim cu "practicile de vestimentație". O analiză mai atentă a termenului indică faptul că moda nu se referă doar la vestimentație, ci și la predilecția către anumite idei, obiecte, creații, texte sau artefacte precum picturile, clădirile, mașinile, telefoanele, mobila etc. Așadar este mai corect sa

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
locuțiune (la modă) sau de adjectiv (modern). Tendința este de a vehicula un singur sens al cuvântului modă, anume cel sinonim cu "practicile de vestimentație". O analiză mai atentă a termenului indică faptul că moda nu se referă doar la vestimentație, ci și la predilecția către anumite idei, obiecte, creații, texte sau artefacte precum picturile, clădirile, mașinile, telefoanele, mobila etc. Așadar este mai corect sa vorbim despre mode decât despre modă, deoarece putem inventaria o modă a practicilor corporale de vestimentație

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
vestimentație, ci și la predilecția către anumite idei, obiecte, creații, texte sau artefacte precum picturile, clădirile, mașinile, telefoanele, mobila etc. Așadar este mai corect sa vorbim despre mode decât despre modă, deoarece putem inventaria o modă a practicilor corporale de vestimentație, de dezgolire, de înfrumusețare, de îngrijire; o modă în aranjarea ambianței (locuință, mașină); o modă culinară, o modă în alegerea prenumelor copiilor etc. Chiar și orientarea către anumite subiecte în activitatea academică poate fi considerată tot o modă (U. Șchiopu

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
academică poate fi considerată tot o modă (U. Șchiopu, 1997, 459). În încercările de teoretizare și de cercetare a fenomenului modei, sociologii, psihosociologii, antropologii și istoricii recurg deopotrivă la exemplul modei vestimentare. Rațiunea acestui fapt provine din simpla observație că vestimentația reprezintă un fapt comun în toate societățile și în toate epocile. Desigur, în toate societățile, indiferent de gradul lor de dezvoltare, îmbrăcămintea este un fapt pregnant și universal, dar aceasta nu atrage după sine nicidecum exclusivitatea manifestărilor modei. Astfel, putem

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
Este felul de a mânca [...]. Moda înseamnă și felul de a merge și, nu mai puțin, acela de a saluta [...]. Moda mai înseamnă îngrijirea corpului, a feței, a părului (F. Braudel, 1979/1984, 77-78). Se pare că identificarea modei cu vestimentația provine nu numai din vorbirea curentă sau din literatura de specialitate, dar este și o consecință a evoluției cuvântului și a semnificației acestuia. Derivat de la latinescul modus care înseamnă măsură, moderație, termenul de "modă" a intrat în circulație la sfârșitul

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
și cvasiantonimele prezentărilor de modă ale sfârșitului de mileniu II, ca acomodabil (înțelegător), modest, a modera, modicitate, meditație și multe altele. Prin urmare, care din aceste aspecte se cuvine a fi privilegiat dintre sensurile acestui concept multiform: maniera, curentul sau vestimentația? (D. Waquet și M. Laporte, 1999/2003, 6) De-a lungul timpului, ideea de modă în istorie, literatură și filozofie a cuprins, în principal, două sensuri. Primul, generic, de fenomen cultural care reflectă modernitatea sau aculturația, iar cel de-al

Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]