3,277 matches
-
nu reprezintă o noutate pentru această stațiune: pentru secolele VI-VII, a fost descoperit în L4 un bogat inventar (tipare, o lingură de lut pentru turnat metal) ce indică posibilitatea timpurie a membrilor comunității respective de a-și produce obiecte vestimentare și de podoabă, chiar dacă nu s-a depistat și un cuptor specializat în acest sens. Astfel de cuptoare, de redus minereu și fragmente de zgură din fier, s-au găsit și la Fedești sau la Horga (jud. Vaslui); ele reprezintă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1-1,90 m adâncime. Cele trei schelete de la Stoicani erau îngropate diferit, două înfășurate în rogojini de papură, iar ultimul într-un sicriu de lemn (resturile de împletituri de papură și de scândură putrezită susțin afirmația). Inventarul funerar conținea piese vestimentare și de podoabă, din metale prețioase (aur și argint), uneori ornamentate cu simboluri creștine, precum și unele obiecte de uz casnic. Pozițiile și orientările defuncților indică, alături de conținutul inventarului, caracterul creștin al celor înhumați. Însă, cercetările nefinalizate nu au permis autorilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
trei situri din regiunea Odessa - Ucraina (pentru zăbală), Bâtca Doamnei (Neamț), Vatra Moldoviței-Hurghișca (Suceava), Breaza - Făgăraș, Lencăuți - Cernăuți, Dobrynovcy (Dobronăuți) - Cernăuți și Revno - Cernăuți, ultimele din Ucraina (pentru pintenul din fier). Gama de obiecte de tip Dridu mai cuprinde piese vestimentare (catarame, aplice, verigi, nasturi), unelte meșteșugărești din fier (cuțite, cuțitașe, dornuri, dălți, unelte de lemnărit, câte un ciocan, cui, ac, pilă, pensetă și un cârlig de pescuit), agricole (seceri, cosoare, un otic), unelte de os (străpungătoare, o fusaiolă, plăsele și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și la roată, decorate cu linii orizontale sau vălurite, arme (cuțite, pumnale, vârfuri de săgeți), obiecte de podoabă (cercei, inele de metal sau din os, brățări, pandantive din bronz, aramă și argint, mărgele din piatră ori din sticlă multicoloră) și vestimentare (catarame și nasturi globulari). Obiectele casnice (amnare, cute, ace, cârlige, fusaiole) încheie gama diversității inventarului funerar din cimitirul de la Brănești. Potrivit trăsăturilor antropologice și a similitudinilor cu alte necropole medievale românești sau din aria carpato-dunăreană acest cimitir a fost atribuit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prezent în numai 22 de morminte, conținea ceramică, modelată la roată (ornamentată cu linii incizate orizontale și vălurite, unele cu ștampile în relief pe fund, ca niște mărci de olar), obiecte de podoabă (cercei de tâmplă, inele, brățări, pandantive), accesorii vestimentare (catarame, nasturi, aplice, verigi) și unelte casnice (cuțite, amnare), care a determinat o încadrare cronologică a necropolei în intervalul secolelor X-XII. Dispoziția planimetrică a mormintelor de înhumație, grupate în latura nordică, față de cele cenotaf, delimitate în zona nord-estică, a sugerat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
creștine îi revine un singur obiect (cosorul de vie) în timp ce pentru călăreții nomazi sunt caracteristice piesele de harnașament (șase zăbale, trei potcoave și o șa), armele (șapte vârfuri de săgeți, trei cuțite și un vârf de lance), dar și accesoriile vestimentare (patru catarame, o limbă de curea și patru aplice) sau de podoabă (cinci pandantive globulare și patru verigi de la cercei de tâmplă). Pe lângă aceste piese s-au mai găsit și obiecte diverse, necesare efectuării diferitelor operațiuni zilnice: un amnar, un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
creștinat. La Dănești, inventarul funerar conținea o cataramă, care, prin caracteristici (placa ornamentată cu cruce și semilună ajurate), denotă categoria convențională din care face parte, fiind de tip „Sucidava”, specifică secolului VI. Spre deosebire de mormântul precedent, acesta dispune de un accesoriu vestimentar cu motiv cruciform, ce indică cel puțin înclinația creștină a celui înhumat, care putea fi băștinaș. Pentru secolele VIII-IX se păstrează numărul redus de morminte de pe teritoriul Moldovei, poate și datorită unor cercetări care nu au acoperit o suprafață prea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
orientați V-E, asemănător creștinilor și aveau în inventar (Anexa 1, tabelele 4-5), pe lângă ofrande (cranii sau părți din corpul cailor), multe obiecte de harnașament (șa, zăbale, potcoave) și arme (vârfuri de săgeți, de lance, cuțite, arcuri), mai rar piese vestimentare (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari). Din punct de vedere etnic, cei îngropați au fost atribuiți pecenegilor și uzilor. În ansamblu, fenomenul generalizării înhumării nu s-a petrecut brusc, forțat, ci treptat, impus de influența civilizației romane și de adoptarea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Brănești (37 din 95 de morminte aveau inventar), Hansca-Limbari (24 din 96 cu piese de inventar) și Hansca-Căprăria (22 din 75 aveau obiecte funerare), descoperirile funerare autohtone sunt foarte puține și nesemnificative. Mormintele turanice includ îndeosebi arme, piese de harnașament, vestimentare sau de podoabă: vârfuri de săgeți (7), cuțite (3), un vârf de lance, zăbale (6), potcoave (3), șa (1), catarame (5), aplice (4), verigi-cercei tâmplă (4) și pandantive-clopoței (5). În ciuda controversatelor raporturi dintre autohtoni și alogeni, ultimii au jucat un
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
69% din totalul emisiunilor izolate. În cazul tezaurelor, cele șase de pe teritoriul pruto-nistrean însumează aproximativ 600 de emisiuni și sunt de circa patru ori mai multe decât cele două tezaure din bazin. Alături de monede, amintim prezența obiectelor de port, atât vestimentare (fibule), cât și de podoabă (un pandantiv), precum și unelte de uz casnic/arme, unele dintre ele având dublu rol (amnar, brăzdar de plug, cosor, cuțit, topoare și vârfuri de săgeți) - Anexa 1, tabelele 6-7. Cantitativ, cele trei categorii de piese
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Negrești, Oncești), iar pentru secolele X-XI, 41 de obiecte în opt situri (Bârlad-Prodana, Dănești, Dodești, Drăgești, Gara-Banca, Gârbovăț-Ghidigeni, Negrești, Simila-Zorleni). Importurilor descoperite în inventarele așezărilor (79 în 16 așezări) le putem adăuga piesele de aceeași origine, găsite izolat, precum obiecte vestimentare și de podoabă (fibule, pandantivul foliform), unelte-arme (topoare, săgeți) și monede, care se ridică la un total de 25, dintre care 10 sunt din secolele VI-VII, trei din secolele VIII-IX și 12 din secolele X-XI (două din cele 27
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și de comparație pentru regiunile nord-dunărene. Membrii comunităților autohtone au preluat unele elemente bizantine, pe care încercau să le adapteze spațiului românesc, de la modul de construcție și unelte, moneda bizantină din bronz (cunoscută datorită intensei circulații), până la utilizarea unor accesorii vestimentare, care reprezentau „moda timpului”. Din punctul de vedere al răspândirii teritorial-geografice a așezărilor, s-a remarcat preferința locuitorilor pentru anumite zone, prielnice ocupațiilor, dar în cazul pericolului extern comunitățile bazinului bârlădean au fost nevoite să caute alte locuri, favorabile traiului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și conținea un războinic alogen, așezat decubit dorsal, orientat SV-NE. La capul defunctului era depus ca ofrandă, pe un pat de pământ cruțat, craniul unui cal ce păstra între dinți o zăbală. În inventarul funerar s-au găsit obiecte vestimentare (trei catarame, dintre care una în formă de liră), arme (două vârfuri de săgeți, un cuțit), piese de harnașament (o zăbală și o șa fragmentară) și câteva obiecte cu funcții diferite (fragmente din fier de la un cui, o tortiță și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
discuții cu musafirii, indiferent de rangul acestora. Însă câteva priviri fugare, aruncate seara, la sosirea, și În dimineața următoare, la plecarea musafirilor, mi au fost deajuns ca să-l rețin pe bărbatul mai impozant. Distincția i-o acorda nu atât eleganța vestimentară, egală, de altminteri, cu a celuilalt bărbat (probabil șofer sau secretar), cât barba. Vedeam o barbă ce mă fascina. Deși nu Întâlnisem până atunci o barbă atât de lungă și de stufoasă, totuși nu mi-l puteam Închipui pe purtătorul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
vor afla că autorul le consideră cele mai frumoase dintre câte femei a văzut În cele 27 de țări din trei continente, pe care le-a vizitat de când, fugind de teroarea comunistă, s-a stabilit În Germania. Numai că ținuta vestimentară a concetățenelor noastre și de la sate, nu numai din orașe este atât de impudică și de caraghioasă că și curcile râd În hohote. Prin scrierile sale, toate pline de idei moralizatoare, Constantin Brin se afirmă viguros ca un umanist profund
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ochi, un fel de curent simpatetic a circulat între noi. Și lui, și mie, Capitala ni se părea copleșitoare, deși ne fascina. Și el, și eu eram ușor decalați față de majoritatea colegilor noștri, ceea ce se putea observa la nivelul detaliilor vestimentare și al unor reflexe banale. nici eu, nici el nu îndrăzneam să ne apropiem de colegele noastre, să intervenim la seminarii, să cerem explicații suplimentare profesorilor... Iar în primele săptămîni de cursuri pășeam pe culoarele Universității cu un fel de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
îmbrăcați lejer, în cămași și tricouri, iar femeile în rochițe de in. Dacă oamenii ar fi avut sacouri pe ei, poate că și le-ar fi scos în grabă și ar fi încercat să stingă flăcările, dar în acea situație vestimentară sumară se simțiră dezarmați. Un singur scriitor își scoase totuși cămașa și încercă să înăbușe cu ea flăcările care îl carbonizau pe colegul lor sinucigaș, dar inițiativa sa curajoasă nu duse la niciun rezultat, dimpotrivă cămașa luă foc și hrăni
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
care într( sau ies (ntr-o zi a s(pt(minii, (n jurul orei treisprezece, (ntr-un mare magazin pe malul stîng al Parisului, studen(îi claseaz( destul de sistematic persoanele în categoria "claselor de mijloc" (n virtutea criteriilor implicite, precum o (inut( vestimentar( corect(. Le-am precizat indicii utiliza(i (i aten(ia lor s-a (ndreptat asupra (nc(l((mintei (i calit((îi impermeabilelor, deoarece (n acea zi plouase. Ei excludeau bineînțeles, angaja(îi sau personalul de serviciu, dac( ace(tia ieșeau
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
cîte pu(în, Liebow merge peste tot (i ajunge la unii sau la al(îi f(r( s( se anun(e. Prezen(a permanent( a observatorului impune o relativ( adaptare la mediu. El adopt( un mod de via((, o (inut( vestimentar( (i un orar compatibile cu cele ale grupului. Din primele zile, Liebow a observat vestimenta(ia noilor lui tovarăși. La fel ca ei, el adopt( tricourile sau c(mă(a sport (i pantalon kaki, de(i (n mediul s(u
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
sau în afara cîmpului sau de observație. De obicei, participanții se repartizează între personajele principale și cele secundare. Dispozitivele materiale presupun fixarea și localizarea locului, tipul de decor și de instalații, instrumentele și obiectele utilizate sau produse și, în sfîrșit, ținutele vestimentare de lucru sau de prezentare purtate de participanți. Punctul de vedere al participanților cuprinde declarații ale acestora în diverse situații observate, felul cum ei se adresează unuia sau altuia dintre participanți sau observatorului, în special în cursul întrevederilor. Acest punct
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
defini variația de flux și pentru a stabili un eșantion de momente și de persoane reprezentative pentru fluxurile obișnuite (sînt pregătite tabele pe linie și pe coloane, pentru a efectua calculele). Să se noteze sexul persoanelor, vîrsta lor aparentă, ținută vestimentară, originea lor geografică, orice indiciu de apartenență socială, dacă sînt singure sau însoțite. Cîți fac semnul crucii cînd intră? Cîți în mod corect? Cîți îngenunchează? 6. Diferite folosințe date locului: atenție la perioada în care se realizează observația (exemplu: Crăciunul
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
excelentă calitate, cu cataramă aurita. Una purta taior, alta vestă și fustă, meticulos alese într-un contrast de culori sportive și, în fine, a treia purta pantaloni". Persoanele sînt mai curînd categorisite în termeni cunoscuți generațiilor care au o experiență vestimentară directă (încercată de ei înșiși) sau indirectă (văzută și etichetata de altii la sfîrșitul anilor '70). Observatoarea deduce, după această descriere destul de fină, ca aceste persoane puteau să locuiască în cartierele bugheze și bogate din capitală, deci apartenența lor la
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
toate notele privind acest aspect al vînzării și îmi formulez întrebarea următoare: aceasta ținută este un element semnificativ de interactiune? Foarte repede fac o selecție în cadrul notelor mele între cele luate în magazinele unde personalul nu este supus nici unei constrîngeri vestimentare și cele luate în instituții necesitînd o uniformă specifică a casei. Redactez un text rezumînd aceste diverse elemente și diferențiez modul de lucru și interacțiune cu clienții în aceste două contexte. Vor constitui aceste elemente scheletul interpretării mele? Fac o
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
multe moduri de restituire a datelor prin prisma schemei reținute: îndepărtez definitiv modelul narativ din povestirea tuturor etapelor unei vînzări. Mut accentul pe analiza momentului decisiv, al încercării, pe întîlnirea între cultură profesională a angajatului cu statut inferior și competența vestimentară a unui client de apartenență socială elevata într-un raport cvasi-intim. Vreau deci să desprind între notele mele pe toate cele ce ilustrează acest moment de interacțiune. Înțeleg foarte repede că aceste note fac să apară diferențe semnificative, provenind din
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
scurți, deși nu își permiteau să cumpere alții. De asemenea nu trebuia săși uite șapca acasă. Niciodată nu i se îngăduia intrarea în școală fără chipiu. Fetele își țineau matricola cusută deasupra pieptului la rochițele albăstrii. Matricola era un articol vestimentar indispensabil și obligatoriu pentru fiecare elev. Conducerea școlii urmărea cu scrupulozitate în fiecare zi dacă nu și le-au desprins cumva de la uniformă, de asemenea nu li se permitea intrarea în școală fără matricolă. Liceul mărginea într-o parte marea
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]