1,930 matches
-
femeii (distribuită aici în rolul comic al păcălitorului păcălit) astfel încât, de unde la început tremura de frică să nu fie descoperită, adulterina se trădează mai abitir la sfârșit prin mânia de a se ști, la rândul ei, înșelată. Edificat asupra doveditei viclenii a femeii, bănuitorul soț își previne mincinoasa consoartă de inutilitatea dezvinovățirilor tardive: "Să nu-ți închipui c-o să mă faci să cred ceea ce spui tu și nu ceea ce am văzut eu". Avertismentul constituie de fapt un răspuns în cheie masculină
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
al clondirului cu mastică. Tot în notă comică (mai exact: parodică) dramatizează Lovinescu, în lipsa altor surse de inspirație, episodul mitologic al răzbunării încornoratului Vulcan (în Homer travestit), episod focalizat așadar pe același pattern al triunghiului conjugal, cu motivul adiacent al vicleniei feminine. E drept, prozatorul nu prea a izbutit să ne facă să râdem și a rescris povestea după gustul său, modernizând "decorul" și, deopotrivă, psihologia zeilor din Olimp, pe care i-a obligat într-un final să se comporte civilizat
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
trădarea consoartei. Afrodita se arată surprinsă la aflarea veștii, lăsând soțului impresia unui regret amarnic, după o strategie (lacrimi, suspine) la care bărbatul e mereu vulnerabil. Deși avertizat, lui Vulcan nu-i vine, totuși, să ia în seamă avertismentele privind viclenia femeii ("O femeie, când plânge, caută un nou mijloc de înșelăciune, și cu cât e mai dulce și mai drăgăstoasă, cu atât să știi că a păcătuit mai mult, sau că are de gând să păcătuiască"). Și rău face, pentru că
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
fi voit ca Mab să-i poată spune: Și eu iubesc ca tine, dar pe altcineva"), încearcă să-și păstreze demnitatea chiar și în postura încornoratului, considerat (într-o "răstălmăcire" tipic lovinesciană, ne-am convins deja) o victimă inocentă a vicleniilor muierești. Pe Mab se răzbună numai cu gândul, ticluind pentru proxima întâlnire niște replici "ucigătoare" de tipul: "Pe tine te plâng. Ți-am dat patru ani de fericire. Nu sunt cuceritor. E mai frumoasă soarta mea de învins decât trofeele
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
prilejul de a se privi în oglindă (obiectiv, ca la teatru!) în postura ridicolă de încornorat. Chiar dacă în soarta lui Boubouroche Andrei tinde să recunoască "una din înfățișările tragice ale sufletului omenesc: bunătatea și slăbiciunea bărbatului călcate în picioare de viclenia femeii; încrederea revărsată peste hotarele îngăduite; orbirea dragostei izvorâtă din nevoia de a iubi"; chiar dacă se consolează cu gândul că în fiecare bărbat zace un încornorat care se ignoră oricum, imaginea nu-i convine deloc și, jignit în amorul propriu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
fi un fenomen anormal, patologic, fiindcă nu se naște din suferință, ci dintr-un "spirit de dominație și de distrugere". Nici Diomo nu se lasă rugat să-și spună părerea: pentru aventurierul cu sânge fanariot, femeia e numai "răutate și viclenie", viclenia fiind "una din funcțiile sexului", care nu ține cont de cultură; ea "înșeală din instinct", chiar și atunci când "nutrește pentru bărbat un sentiment total, absolut, ca pentru o divinitate binefăcătoare și indulgentă". Așa să fie, oare? Rămâne de văzut
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
un fenomen anormal, patologic, fiindcă nu se naște din suferință, ci dintr-un "spirit de dominație și de distrugere". Nici Diomo nu se lasă rugat să-și spună părerea: pentru aventurierul cu sânge fanariot, femeia e numai "răutate și viclenie", viclenia fiind "una din funcțiile sexului", care nu ține cont de cultură; ea "înșeală din instinct", chiar și atunci când "nutrește pentru bărbat un sentiment total, absolut, ca pentru o divinitate binefăcătoare și indulgentă". Așa să fie, oare? Rămâne de văzut. Și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
op. cit., p.260). Românii ar fi urmat să viețuiască doar în "granițele vechii Țări Românești..." (Ibidem). Însuși termenul de "terorist" străin mentalului social românesc de dinainte de '89 în sensul că nu avea nici o acoperire practică ar fi fost indus cu viclenie în scopul vînării oamenilor în uniformă și amplificării "stării de panică și teroare a populației civile" (Mihai Ungheanu, op. cit., p.42). Din fericire, susțin adepții acestei interpretări, planurile teroriștilor au fost eficient dejucate de revolta spontană a miilor de români
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
criminalilor de drept comun. François Claudius Koeningstein, zis Ravachol, reluase aceleași critici privitoare la societate; dar și Emile Henry: "Mi se spusese că instituțiile sociale erau fondate pe dreptate și egalitate, dar eu nu vedeam în jurul meu decît minciuni și viclenii, în care doar cinicii și lingușitorii puteau ocupa un loc bun la banchet" (Jean Maitron, op. cit., pag. 103). Callemin, în memoriile sale Pourquoi j'ai cambriolé, pourquoi j'ai tué, formulează o aceeași critică la adresa societății, dar mai întîi la adresa
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
a lui Machiavelli, încerc să subliniez concepțiile anumitor autori cu privire la noutatea pe care a adus-o Florentinul în acest domeniu. Precizez faptul că îmi propun să analizez arta machiavelliană de a guverna din perspectiva „noului principe” care cucerește puterea prin viclenie sau forță. N. Machiavelli, născut la Florența (1469-1527), în plină Renaștere, “reprezentant de seamă al științelor istorice și umaniste, este... un spirit inovator asemănător cu Leonardo da Vinci în domeniul unor astfel de științe.” În cultura europeană numele lui Machiavelli
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]
-
acțiunile politice. Autorul subliniază că există două feluri de a lupta, unul bazat pe legi, altul bazat pe forță. Primul este propriu oamenilor, ce de-al doilea animalelor. De la animale trebuie preluată forța specifică leilor, pentru a speria dușmanii, și viclenia specifică vulpilor, pentru a se apăra de cursele care i se întind. Așadar, unui principe îi este de folos să știe să fie atăt om, căt și animal. Principele trebuie sa pară că are calitățile cerute de popor: cinstea, onestitatea
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]
-
a lui Machiavelli, încerc să subliniez concepțiile anumitor autori cu privire la noutatea pe care a adus-o Florentinul în acest domeniu. Precizez faptul că îmi propun să analizez arta machiavelliană de a guverna din perspectiva „noului principe” care cucerește puterea prin viclenie sau forță. N. Machiavelli, născut la Florența (1469-1527), în plină Renaștere, “reprezentant de seamă al științelor istorice și umaniste, este... un spirit inovator asemănător cu Leonardo da Vinci în domeniul unor astfel de științe.” În cultura europeană numele lui Machiavelli
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
acțiunile politice. Autorul subliniază că există două feluri de a lupta, unul bazat pe legi, altul bazat pe forță. Primul este propriu oamenilor, ce de-al doilea animalelor. De la animale trebuie preluată forța specifică leilor, pentru a speria dușmanii, și viclenia specifică vulpilor, pentru a se apăra de cursele care i se întind. Așadar, unui principe îi este de folos să știe să fie atăt om, căt și animal. Principele trebuie sa pară că are calitățile cerute de popor: cinstea, onestitatea
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
a lui Machiavelli, încerc să subliniez concepțiile anumitor autori cu privire la noutatea pe care a adus-o Florentinul în acest domeniu. Precizez faptul că îmi propun să analizez arta machiavelliană de a guverna din perspectiva „noului principe” care cucerește puterea prin viclenie sau forță. N. Machiavelli, născut la Florența (1469-1527), în plină Renaștere, “reprezentant de seamă al științelor istorice și umaniste, este... un spirit inovator asemănător cu Leonardo da Vinci în domeniul unor astfel de științe.” În cultura europeană numele lui Machiavelli
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
acțiunile politice. Autorul subliniază că există două feluri de a lupta, unul bazat pe legi, altul bazat pe forță. Primul este propriu oamenilor, ce de-al doilea animalelor. De la animale trebuie preluată forța specifică leilor, pentru a speria dușmanii, și viclenia specifică vulpilor, pentru a se apăra de cursele care i se întind. Așadar, unui principe îi este de folos să știe să fie atăt om, căt și animal. Principele trebuie sa pară că are calitățile cerute de popor: cinstea, onestitatea
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
mele...”, așa le face pe toate, pe toate. Când scrisese pentru dânsul viața marelui împărat Constantin, a priceput că împăratul era doar un exemplu din trecut și că pentru el, Ștefan, marele Constantin este taica. Politica, ah, câtă murdărie și viclenie ascunde ea... Are dreptate taica. Să nu întinăm sărbătoarea. Cu pas elastic, vodă, având-o în stânga pe doamna Marica, se apropie. Sărută icoana prăznicar și se aplecă puțin înainte. Mitropolitul, surâzând, îi atinse fruntea cu mir. — Îți mulțumim, prea sfințite
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
schimb, Le Petit Robert menționează și sensul de "influență oculta exercitată asupra unui grup (sau a unui individ)". De asemenea, dicționarul Merriam-Webster online reține pentru "a manipula" și sensul de "a controla sau a se juca (cu cineva n.m.R.E.) cu viclenie, necinstit sau cu mijloace insidioase, în special spre propriul avantaj". Că ilustrare pentru nesiguranță conceptuală a termenului, ne oprim, pentru început, asupra uneia dintre cele mai cunoscute sintagme în care apare manipularea în sensurile "maligne" expuse mai sus: manipularea opiniei
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
fac legi bune. Or, unde sunt obiceiurile unei societăți pe ai cărei membri divorțul îi separă fără încetare, în care nu există spirit de familie, în care domină ambiția și setea de câștig, în care sinceritatea e o păcăleală, și viclenia, un merit; în care munca manuală e disprețuită și șomajul, prescris de calendarul religios? Până ce vor dispărea aceste cusururi, moldo-valahii se condamnă singuri să meargă în urma popoarelor civilizate. Toate aceste pretinse îmbunătățiri sunt tot atâtea trompe l'oeil oferite atenției
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fac legi bune. Or, unde sunt obiceiurile unei societăți pe ai cărei membri divorțul îi separă fără încetare, în care nu există spirit de familie, în care domină ambiția și setea de câștig, în care sinceritatea e o păcăleală, și viclenia, un merit; în care munca manuală e disprețuită și șomajul, prescris de calendarul religios? Până ce vor dispărea aceste cusururi, moldo-valahii se condamnă singuri să meargă în urma popoarelor civilizate. Când nu există nici sentimentul egalității, nici respectarea dreptului, cum să mai
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
procurându-i în același timp României susțineri puternice. În loc de asta, e de temut ca nu cumva creditul țării să nu fie compromis pentru multă vreme; creditul unui stat, oricare i-ar fi resursele, nu se întemeiază pe nerespectarea cuvântului, pe viclenie sau lipsă de loialitate; avem câteva motive pentru a afirma că un foarte mare bancher de la Paris nu vorbește despre acest ținut decât cu un dispreț profund, nedorind să se ocupe de el cu niciun preț și neputând uita că
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
mei, uitându-te prin prisma lor... Vis-a-vis de mine Gîndurile s-au amestecat cu sângele meu, curg prin vene lin, fără by-pass. Sunt conciliante, fără resentimente; construiesc cuvinte despre iubire și viață. La tine sângele este îngroșat de ispite și viclenii; curge atât de greu prin venele pline de incertitudini. Oricât de mult te-ai strădui să le schimbi sensul, niciodată nu vor cunoaște calea cea dreaptă pentru că, din păcate, nu știi să contruiești. Te-ncornorezi cu fel de fel de cuvinte
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
proasta dispoziție în care se aflau, în ziua sau la ora respectivă, bătăușii. Totdeauna cu efecte neașteptate, crâncene. Posibilitățile lor păreau însă, dintr-odată, îngrădite. Acum pedepsele se repetau, mereu aceleași, urmărite pe ceas ; nu mai îngăduiau vreo abatere sau viclenie. De trei zile schimbarea devenise pronunțată. Bătăile încetaseră cu desăvârșire. Deținuta fusese mutată într-o altă celulă, mai mare, la etaj. I se permitea o plimbare suplimentară de o oră, prin curte, singură, înainte de culcare. Seara, apăruse un gardian încruntat
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
fruntea limpede, sânii goi și albi, salbe de șerpi încercuind gâtul cald, decupat dintr-un peisaj întunecat și fantastic, de către florentinul acela. Mâna gazdei ștergând, apoi, dintr-o dată pata de praf de pe canapeaua roșie. Celula pușcăriei. Pregătirile, moleșeala captivei și viclenia fantomei, apoi, bucuria de a trăi, fie și în nenorocire, în singurătate. Toate se apropie, în cele din urmă, posibile, aievea, imediate. Casa fastuoasă, întâlnirile subversive, bărbatul stăpânind, din umbră, mișcările oaspeților, atât de ciudați și ei. Frigul celulei, apoi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
se întoarce spre aceea dintr-însa de care se despărțise. A păstrat, totuși, se susține, nu nostalgia, ci urmele bine ascunse a ceea ce se întâmplase. N-ar crede-o nimeni, n-ar fi crezut. Se uscase, necruțătoare cu neputința și viclenia oamenilor, cu jalnica lor goană după căldură : cuvinte calde, case calde, bani calzi, copii, căței, medici, profeți calzi, somnul tihnit. În încheierea ședinței, atunci, după ce fiecare găsise alte fapte care s-o acuze, tovarășul activist care prezida ședința murmurase, urmând
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
odată : un birou lung, lucios, luminat de chelia roșiatică a omulețului care se leagănă, agitat, ca lichidul din sticla gălbuie și plată pe care o tot înfige între buzele livide. Cristalul mesei perforat de privirea sa, aprinsă de patimă și viclenie. Mă scutur, să scap... încerc să deslușesc doar o scurtă întâmplare, cu zei capricioși, ușor de dezamăgit. De părinți m-am despărțit de prea multe ori, pierderea prietenilor mă găsește tot mai resemnat. Dar Poetul ? Pierderea acestui prieten e poate
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]