1,834 matches
-
la limpezirea înțelegerii propriului sine. Poate că, într-adevăr, oriunde, Cioran ar fi fost același; i-ar fi lipsit însă experiența care să-l facă să înțeleagă acest lucru. De la Sibiu, n-ar fi putut nicicând să spună că a viețui la Paris sau la Rășinari e același lucru. În fine, Parisul, nu doar ca loc al consacrării, ci și ca opțiune pătimașă. Îi scrie lui Noica: „Ar fi mai cinstit poate să spun că adevărata mea pasiune n-au fost
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în minte ideea sinuciderii. Își reproșează: „Nu știu de ce-o mai lungesc în mijlocul acestei gloate. // Din nou, tentația deșertului” (II, 43). În realitate, fără ceilalți, Cioran n-ar mai fi avut pe cine să incrimineze de vidul în care viețuiește. Pur și simplu, ceilalți Ă ca și celălalt, de altfel Ă îi dau lui Cioran un sens. Într-un fel, o recunoaște el însuși. Într-un loc, mărturisește că, abia când e ignorat de ceilalți, se simte fericit. Dar continuă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
este între o formă sau alta de existență, între cele două îndemnuri: al vieții obișnuite și al unei existențe purificate până la starea de imn divin " Căci îmi doresc de-a pururea să fiu/ zdrobit de tine cu iubire/ Decât să viețuiesc înmormântat/ în acest veac ucis de cimitire/ Paharul bucuriei l-am sorbit/ Beție sfântă pururi Slavă ție/ Eu nu mai sunt decât un Imn divin" ("Lumină necreată în Pustie"). Imnul năzuinței spre cer e contrapunctat de cântarea închinată vieții simple
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
păsările se umflă noaptea în cuiburi. Poetul însuși în acest context urcă în paradis sau coboară în infern. Evocarea spațiului natal se face într-un chip aparte, el nefiind pus neapărat în relație cu timpul. Spațiul este etern, iar oamenii viețuiesc în perspectiva veșniciei. Casa părintească este străjuită în chip simbolic de țintirim și de izvor; gesturile oamenilor sunt puse în relații cu cerul, de aceea evocarea se încarcă de un suflu tulburător: "Poarta străveche în satul părintesc/ Simbol curat fără
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
După ce simțiserăm pe "scenă" ceva din aerul venețian, Alina și Radu ne-au plimbat prin Veneția: proiecții de imagine și sunet care ne-au făcut să conștientizăm și să ne responsabilizăm atitudinea în fața măștii naturii, a naturii-mamă, în sânul căreia viețuim. Cauzele și efectele calamităților naturale, ecosistem, ecologie noi și rolurile noastre în fața măștilor naturii, dar și camuflajul, pe care l-am descoperit ghidați de Mariana F. Camuflați noi înșine sub diverse pălării gânditoare, am reflectat cu toții din mai multe unghiuri
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
fel... În ANA, erotismul este prezent în toată necuprinderea sa, se simte, se adulmecă... doare, cheamă, dar nu se vede, nu se făptuiește, e tentație, vocație...Personajul fetei e nou în familia eroinelor mele. Inocența și viciul, candoarea și prostia, viețuiesc în această fată care mai are doar spovedania ca identitate... Biserica este o structură sufletească și înălțarea ei o cuprinde. Am incercat un sens împătrit, o semnificare cvadruplă... Poate candva textualul și tropologicul, escathologicul și alegoricul, vor destăinui plenar și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
drum spre acest vis al meu. Menționez că nu e vorba despre o ecranizare a baladei, nici a unei piese de teatru. E o versiune ce încearcă să capteze în tema creației prin jertfă de sânge neliniștile, obsesiile, patima ce viețuiesc în mine. Din cele 265 de variante ale baladei existente în România, cât și din surse existente în străinătate am extras un drum nesigur atât pentru eroii filmului cât și pentru noi, cei care încercăm să-i împlinim nesiguranța. Nesiguranța
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cândva. În ANA, erotismul este prezent în toată necuprinderea sa, se simte, se adulmecă... doare, cheamă, dar nu se vede, nu se făptuiește, e tentație, vocație... Personajul fetei e nou în familia eroinelor mele. Inocența și viciul, candoarea și prostia, viețuiesc în această fată care mai are doar sufletul ca identitate... Ana singură spune în pridvorul bisericuței din Siliștea Snagovului, Ea, fata cucerită de trăirile Nastasiei Filipovna din Idiotul lui Dostoievski. Bântuită de amintiri întunecate și suferința diademă, împreună cu EL, începe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Poezia de la "Gândirea". Ediția a II-a revăzută ( Ideea Europeană, 2008, 192 pagini). "Gândirea" a fost o revistă lunară, apărută în mai 1921 la Cluj, transferată din 1922 la București, unde cu două scurte întreruperi (1925, 1933 - 1934) continuă să viețuiască pînă în 1944. Până în 1926 în fruntea ei se află Cezar Petrescu, secondat din februarie 1926 și până în 1928 de Nichifor Crainic, iar în continuare numai acesta di urmă. Prima echipă de colaboratori permanenți o alcătuiesc Lucian Blaga, Adrian Maniu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
încă o lună "bonulețul" de masă și plata "chilioarei"de la "lumpen-căminul" Athénée Palace. Intrînd în joacă, Vornic n-a mai găsit cale de întoarcere: trebuia să scrie reportaje, romane, piese cu tematică univocă. Trebuia să traducă din scriitorii maghiari care viețuiau la noi. Era obligat să conducă jurii ale teatrului sătesc el care habar n-avea de psihologia și nevoile țăranului! A arătat în lucrările lui nu puține! care-s binefacerile colectivizării. A fost premiat de multe ori și-a beneficiat
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Cheamă omul să-l dezgroape". Melcul simbolizează regenerarea naturii, "misterul increatului" (Mircea Martin). S-a vorbit despre caracterul ludic al textului, despre forma jocului, ca expresie a gratuității infantile, despre jocul aparent inofensiv, dar care provoacă "ceea ce este increat și viețuiește în somnul vegetativ". Săvârșind un sacrilegiu, prin apelul la magie și tulburarea ordinii firii, copilul vede cum pădurea se transformă într-un spațiu al fantasmelor înfricoșătoare și simte că este vinovat: "Ce e sigur e că micul protagonist a atins
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mare scofală faptul că el e italian sau ea e suedeză și te cuprinde un fel de nostalgie după ai tăi. Dar poate a venit momentul să luăm în considerație și varianta inversă: înstrăinarea celui care ți-e familiar. Con viețuind cu cineva cunoscut din copilărie, ajungi să simți nevoia să cunoști o nouă persoană, mai ales dacă ești băiat. Poate că cel mai bun lucru care ți se poate întâmpla într-o astfel de situație este să descoperi o latură
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
lume vie, constă caracterul nepieritor al operei lui: „Sprijinindu-se pe acest instrument simplu și atât de complex totodată - cuvântul - în a cărui mânuire a atins culmi ale desăvârșirii, Caragiale a creat personaje care au supraviețuit făuritorilor lor și vor viețui de-a pururi.“ Ion Vitner afirmă că scriitorul este un maestru al individualizării personajelor cu ajutorul cuvântului. Folosind în mod strălucit cuvântul, Caragiale profesează principiul de bază al artei realiste: adică unitatea organică desăvârșită și insolubilă dintre conținut și formă. 5
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
mănăstirea Dintrun lemn, considerându-se a fi cauza certurilor dintre soții Costandin și Maria; o altă femeie din Slănic, județul Saac, se vede obligată să-și vândă tot avutul și să pă ră sească pentru totdeauna satul și regiunea unde viețuiește amantul, pe seama căruia se îmbogățise, așa cum afirmă fiul. În București, spătăria și agia purtau numele celui care în momentul respectiv conducea această instituție. La 2 octombrie 1763, la „grosul dum nea lui Pantazi Câmpineanu“ este adusă Trandafira, soția lui Ioniță
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
națiunea noastră", conchidea vorbitorul, în acord cu o concepție larg răspândită în mediul junimist. Când îndemna ca "noi prin noi înșine să ne îndreptăm", Maiorescu gândea, evident, consensual. La fel de frecventă apare ideea că un popor e menit de natură a viețui până își revarsă în lume "cuprinsul său sufletesc" și că tensiunea dintre bine și rău timbrează împlinirea ei. O vom găsi și la Blaga, cu un accent special pe cultură, ale cărei posibilități spunea că se împlinesc la soroc, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
începute la 1900 și accentuate nepermis de mult în ultimele două decenii au modificat configurația floristică a zonei, având consecințe catastrofale. Dacă până în secolul al XVIII-lea în Munții Tarcăului și ai Ciucului trăiau zimbrii și cerbii, în zilele noastre viețuiesc în pădurile din această arie geografică: ursul, lupul, vulpea, mistrețul și jderul, iar în apele de munte cresc consistent păstrăvul, cleanul și mreana, existând azi și două păstrăvării cunoscute, la Slănic - Moldova și Scutaru. Bogăția și varietatea florei și a
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Buciumi, Buciumeni. Et.: ap. Bucium d.lat.bucinum. CAȘIN, sat, pârâu și mănăstire, situate în sud-vestul județului Bacău, fiind vecine cu Bogdănești (nord-vest), Onești (nord), Ștefan cel Mare (est). În 1865 sunt înregistrate 338 de case, iar la ultimul recensământ (2004) viețuiau 3903 locuitori. Cu timpul, s-a înființat și o nouă localitate foarte importantă, numită Mănăstirea Cașin (Cașinul, Cașinului ). La 1864, Cașin făcea parte din plasa Trotuș. În 1968, era alcătuit din satele Cașin și Curița. Comuna Cașin, aflată la 60
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
aparținut mult timp lui Ștefan Ruset și urmașilor săi (ultima a fost Smaranda Roset). Formele cu care apare numele localității în actele oficiale sunt următoarele: Stațcanii (1839), Stețcanii, Stețicanii, Stițcanii, Tescanii, Tețcanii, Tețcani Unguri, Teskany și Tetskany (germană). În 1774 viețuiau aici 535 de locuitori, iar la recensământul din 2002, un număr de 761. Școala primară a fost construită în 1848, iar biserica «Sfântul Gheorghe » a fost zidită în 1769. În localitate ființează conacul Rosetti - Tescanu, Centrul de Cultură «Rosetti - Tescanu
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
peisajului toponimic dintr-o regiune oarecare. Prin implicațiile de ordin istoric, geografic, social, demografic, cultural, religios și lingvistic, toponimia din Valea Trotușului este bogată, veche, are caracter românesc și reflectă, în ansamblul ei, istoria, geografia, mentalitatea și graiul celor ce viețuiesc (și au viețuit) pe aceste meleaguri. Ea confirmă, pe deplin (în trăsături generale sau în detalii), afirmația lui Iorgu Iordan din Toponimia românească: “...toponimia poate fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă... Tot felul de evenimente
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
o regiune oarecare. Prin implicațiile de ordin istoric, geografic, social, demografic, cultural, religios și lingvistic, toponimia din Valea Trotușului este bogată, veche, are caracter românesc și reflectă, în ansamblul ei, istoria, geografia, mentalitatea și graiul celor ce viețuiesc (și au viețuit) pe aceste meleaguri. Ea confirmă, pe deplin (în trăsături generale sau în detalii), afirmația lui Iorgu Iordan din Toponimia românească: “...toponimia poate fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă... Tot felul de evenimente din viața unei
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
contribui prin munca lor la înalțarea ei morală și propășirea ei economică; a îndeplini cu credință sarcinile obștești ce li se impun prin legi și a contribui de bună voie la împlinirea sarcinilor publice, fără de care ființa Statului nu poate viețui”. În baza următorului articol, toți cetățenii români erau egali în fața legii, căreia îi datorau supunere și respect: “Toți cetățenii români, fără deosebire de origine etnică și credință religioasă, sunt egali înaintea legii, datorându i respect și supunere. Nimeni nu se
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
contribui prin munca lor la înalțarea ei morală și propășirea ei economică; a îndeplini cu credință sarcinile obștești ce li se impun prin legi și a contribui de bună voie la împlinirea sarcinilor publice, fără de care ființa Statului nu poate viețui. ART. 5 Toți cetățenii români, fără deosebire de origine etnică și credință religioasă, sunt egali înaintea legii, datorându-i respect și supunere. Nimeni nu se poate socoti dezlegat de îndatoririle sale civile ori militare, publice ori particulare, pe temeiul credinței
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
în căutarea regelui lor. Pentru aceasta, înfruntă foarte multe obstacole, străbătând mai multe văi. Cea de a șasea vale în care ajung este cea a ,,mirării" unde ,,este și zi, și noapte, se vede și nu se vede nimic, se viețuiește și nu se viețuiește, lucrurile sunt pline, și goale"415. Finalul călătoriei este simbolic, găsirea oglinzii și implicit actul oglindirii echivalează, de fapt, cu momentul conștientizării și recunoașterii sinelui. Oglinda nu face decât să întărească ceea ce era evident dar uneori
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Pentru aceasta, înfruntă foarte multe obstacole, străbătând mai multe văi. Cea de a șasea vale în care ajung este cea a ,,mirării" unde ,,este și zi, și noapte, se vede și nu se vede nimic, se viețuiește și nu se viețuiește, lucrurile sunt pline, și goale"415. Finalul călătoriei este simbolic, găsirea oglinzii și implicit actul oglindirii echivalează, de fapt, cu momentul conștientizării și recunoașterii sinelui. Oglinda nu face decât să întărească ceea ce era evident dar uneori, din diferite motive, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
nici măcar demnitatea mioritică de a ne asuma destinul. De fapt, am pierdut sensul istoriei, pentru că nu mai avem ideile noastre, fălindu-ne cu fel de fel de formule de împrumut, iar "o societate fără idei nu are istorie, ea doar viețuiește" (Max Dimont). Societatea noastră a devenit informă, constrîngerile se multiplică, marile mize par să ne scape, iar jocurile se fac peste capul nostru. Capitalismul vestic trece peste noi, Rusia va deveni capitalistă înaintea noastră, în pofida unor greutăți mult mai mari
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]