12,519 matches
-
E târziu și... este toamnă; Dar mai toți fiind aburiți Din chimir scot doi arginți Și... citesc, să nu adoarmă. I-a domolit băutura Mai aoleu decât munca - Răsplata plăcerii lor! Sărbătoare-i La terasă Cu licoare tămâioasă De Cârstovul viilor. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: Cârstovul viilor / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1799, Anul V, 04 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CÂRSTOVUL VIILOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1449238833.html [Corola-blog/BlogPost/343031_a_344360]
-
de pe birou și, curățându‑și noroiul de pe cizmele de cauciuc pe covorul aproape nou, au început să mă înjure și să mă amenințe cu moartea. - Te‑am prins, primărițo! Ai încurcat‑o, javră comunistă! Acum ești pe mâna noastră și vie nu vei scăpa. Dacă ai armă scoate‑o și pune‑o pe masă, că altfel distrugem tot pe aici. - Când ai venit în comună, acum cinci ani, erai cât o surcică, iar acum ești cât o purcică, a strigat unul
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bietul_om_sub_vremi_capitolu_dorina_stoica_1387727598.html [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
care nu știai când ai venit care‑i diferența între o vacă și un cal? Nici jumătate dintre săteni nu te‑au votat. N‑ai nici un drept să ne fii primăriță! - Ce‑ți pasă ție dacă furăm? Sunt pământurile noastre, via e pusă de noi, copacii sunt puși de noi. Noi avem voie să paștem oile oriunde vrem și să luăm ce vrem și de unde vrem, că totul este al nostru și tot noi muncim. - Du‑te în p... m.. în
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bietul_om_sub_vremi_capitolu_dorina_stoica_1387727598.html [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]
-
folosință, peste 33 de ani profesor la școală și 17 ani, director la Căminul Cultural. Am vrut să stau acasă, la ,,coada vacii”, am crescut porci, viței, oi, capre, iepuri sau în grădină am plantat meri, vișini, cireși, viță de vie și am înființat un solar. Ceilalți, fratele și surorile care locuiau la oraș, veneau din când în când în vizită, la petreceri sau de sărbători iar eu le mai duceam câte ceva de la mămuca și de la mine, când mergeam la Suceava
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ionel_Davidiuc.html [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
Toate Articolele Autorului Cântecul Crișanei e însemn de stemă, vechi și sfânt, slăvit în țara celor trei Crișuri - slăvită la rându-i de cântec, mai mult decât de oricare dintre izvoarele documentare, istorice și culturale. Spicul grâului, frunza viței de vie, turnurile crenelate ale cetății lui Menumorut, Crișurile și peștii reprezintă simbolurile Crișanei cântate de peste patruzeci de ani de interpreta de muzică folclorică Viorica Flintașu. De aceea, cântecul e un simbol spiritual subsumat celorlalte. Cu Viorica Flintașu, Crișana cântă, Crișana visează
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1453902742.html [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
PROVINO, unde sunt comercializate preparate tradiționale și vinuri din toate zonele geografice. Festivalul PROVINO organizat de ABplus Events, este realizat sub patronajul Universității de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară «Ion Ionescu de la Brad» din Iași, cu sprijinul Patronatului Național al Viei și Vinului din România, Asociației Degustătorilor Autorizați din România, Organizației Somelierilor din România 2011. Partener Oficial : Bilbor Partener Media Principal : TVR Parteneri de Comunicare : Good Food și Ziarul de Iași Parteneri Media : Esquire, Playboy, Vinul.ro, Bucătăria pentru toți, Food
Festivalul PROVINO by http://www.zilesinopti.ro/articole/946/festivalul-provino [Corola-blog/BlogPost/99884_a_101176]
-
Acasa > Poezie > Imagini > AMURG Autor: Emilian Oniciuc Publicat în: Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Amurg Emilian Oniciuc- 19.08.2016 Vântul mângâie stupine Iar în vie boabe curg; Zumzăitul de albine, Lin, se pierde în amurg... Prin pădure se răsfir Printre cetinile reci, Umbre pe-un patrafir De pe sfintele poteci... Marea spre plajă se-ndreaptă Aducând din larg visări, Vălurindu-și înțeleaptă Valuri din albastre zări... Într-
AMURG de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/emilian_oniciuc_1479454325.html [Corola-blog/BlogPost/371320_a_372649]
-
Acasa > Poezie > Imagini > NOAPTEA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1703 din 30 august 2015 Toate Articolele Autorului Cu o mână scuturi cerul și cad stelele în vie Se proptesc ușor pe struguri și primesc din măreție, Șapte greierii dau concert și din strune curge seara, Unul chiar a adormit când își acorda chitara. Luna galbenă mirată se privește într-un lac, De o vreme se întreabă: - Cât
NOAPTEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1440961847.html [Corola-blog/BlogPost/372197_a_373526]
-
Doina Sălăjan... A colaborat cu mulți artiști de certă valoare: Adrian Ordean, Eugen Mihăescu, Mircea Drăgan, Victor Socaciu, Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Vlady Cnejevici, Ștefan Hrușcă, Zoia Alecu, Mugurel Vrăbete, Raul Cusak (Vama), Nicu Patoi, Sorin „Pupe” Tănase (Vița de Vie), Victor „Solo” Solomon, A.G.Weinberger, Cezar Zavate, Cristian Alivej (chitară clasică)... ș.a. Însoțit deseori în perioada mai recentă, de instrumentiștii Victor Hoaja și Nicolae „Nae” Matei, „clăpari foarte buni, ardeleni din Brașov!”, așa cum îi recomandă însuși, artistul Vasile Șeicaru colaborează
VASILE ŞEICARU. A FOST CÂNDVA, „FLACĂRA”... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429163099.html [Corola-blog/BlogPost/357770_a_359099]
-
născut la sat!” Iată-ne porniți la drum! Undeva, în partea de est a țării și sud-estul Podișului Central Moldovenesc, în partea de nord-est a județului Vaslui, se află Depresiunea Huși. Părăsind această depresiune prin partea de sud, urcăm printre viile ce sunt parte integrantă din minunatele Podgorii ale Hușului, renumite în întreaga lume pentru vinurile din diferite soiuri (Zghihară, Busuioacă, Aligotte, Cabernet și altele). Pe serpentinele înguste, într-o caldă-mbrățișare cu adierea ușoară a vântului, înaintăm spre pădurea de
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
așezați ! Și-a plecat bradul haihui Până-n vârful muntelui, Chiar în coasta soarelui. S-a oprit stejaru-n cale, Dincolo de munți, la poale, Pe o înverzită vale. Iar salcâmul, măi să fie ! Între-un deal și o câmpie, Lângă tufele de vie. Când furtuna se stârnește, Pe cine aprig izbește Și de moarte îl rănește ? Pe cel ce mai jos s-a pus ? Nuuu ! Pe-acela ce s-a dus De-a ajuns la stele, sus ! Referință Bibliografică: Salcâmul, stejarul și bradul
SALCÂMUL, STEJARUL ŞI BRADUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1428733982.html [Corola-blog/BlogPost/362321_a_363650]
-
și Domeniilor în schimbul expropierii unor propietăți aparținând Coroanei pentru a fi demolate și a se construi Palatul regal din București, care era folosit tot de suveran. După o serie de manevre, Carol al II-lea a obținut 15 ha. de vie de Cotnari (“donate” de cooperativa din localitate) pe care au fost construite pivnița și instalația de vinificare, plătite din fondurile Ministerului Agriculturii și Domeniilor (14.713.907 de lei). Un mod important de sporire a averii l-a reprezentat acordarea
Aia hoti…astia hoti…Cât a furat Carol al II-lea? by http://uzp.org.ro/aia-hoti-astia-hoti-cat-a-furat-carol-al-ii-lea/ [Corola-blog/BlogPost/92625_a_93917]
-
spune o dată...! -Ți-am tot povestit, draga mea.... -Ce dacă!...Mai spune o dată... -Bine... îți spun...doar ca să ții minte... -O să țin minte,eu o să țin minte... Vorbele astea se spuneau mai mereu, la ceas de seară ,sub bolta de vie, în casa directorului Popescu, după ce soneria anunță terminarea orelor,iar zarva din curtea școlii înceta că prin farmec. Se poate spune că directorul Popescu locuia la scoala, asta pentru că avea casă lipită de gardul școlii din Titu dar și pentru că
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mirela_penu/canal [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
spune o dată...! -Ți-am tot povestit, draga mea.... -Ce dacă!...Mai spune o dată...-Bine... îți spun...doar ca să ții minte...-O să țin minte,eu o să țin minte...Vorbele astea se spuneau mai mereu, la ceas de seară ,sub bolta de vie, în casa directorului Popescu, după ce soneria anunță terminarea orelor,iar zarva din curtea școlii înceta că prin farmec. Se poate spune că directorul Popescu locuia la scoala, asta pentru că avea casă lipită de gardul școlii din Titu dar și pentru că
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mirela_penu/canal [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
noi cu ce te ține pe la oraș, pe la școli... -Și cu goegrafia mea cum rămîne? Știi că-mi place !? -De !... mama, de! Ți-o fi plăcînd ! -O să muncesc la ferma, în vacanțe ...și o să merg și la cules de vie...și nu o să cer nimic , nimic...... Nu sunt decît 30 de kilometri pînă la Tulcea...și o să stau la Internat , cu Maria lu Culea, o știi... Citește mai mult AȘTEPTAREA-Măicuța mea!....maica bună!... dă-mă maica și pe mine la
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mirela_penu/canal [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
noi cu ce te ține pe la oraș, pe la școli...-Și cu goegrafia mea cum rămîne? Știi că-mi place !? -De !... mama, de! Ți-o fi plăcînd !-O să muncesc la ferma, în vacanțe ...și o să merg și la cules de vie...și nu o să cer nimic , nimic...... Nu sunt decît 30 de kilometri pînă la Tulcea...și o să stau la Internat , cu Maria lu Culea, o știi...... XVIII. DOR, de Mirela Penu , publicat în Ediția nr. 1396 din 27 octombrie 2014
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mirela_penu/canal [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
nr. 1580 din 29 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Să recapitulăm. După retragerea romanilor, peste teritoriul de la poale de Carpați au început să apară migratorii. Știți cum e? Tata avea în curte pomi fructiferi și vreo 200 de butuci de vie. După ce muncea primăvara să o cotorască, să o lege, să o sape, vara să o prășească, să o stropească de două-trei ori, toamna când strugurii dolofani de conderă, nohan, țârțără, 1001, 100... și nu mai ce soiuri se coceau apăreau
TABLETA DE WEEKEND (112): MIGRATORII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1430289521.html [Corola-blog/BlogPost/348945_a_350274]
-
grijă părinților, a educatoarelor și mai cu seamă prin grijă și dragostea lui Dumnezeu. Am iubit de mic copil pădurea, frunză, iarbă verde care ne aduce oxigenul atât de necesar întreținerii vieții pe pământ. Iubesc copacii, pomii fructiferi, vită de vie și mai cu seamă plantele legumicole. Această dragoste față de natură s-a nascut odată cu mine acolo lângă pădure în satul Dumuslău unde și părinții mei aveau o grădină frumoasă. Grădină părinților mei se deosebea de grădină mea prin aceia că
IN GRĂDINA LUI IONEL de IONEL CADAR în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_gradina_lui_ionel.html [Corola-blog/BlogPost/355345_a_356674]
-
Am făcut acolo în acel sat bihorean, în acel colț de răi cum îi spuneam noi- o grădină frumoasă. Am plantat acolo în jur de 30 de pomi fructiferi din toate speciile care intrase pe rod când am vândut gospodăria. Via cu struguri de masă și pentru vin erau o frumusețe. Parcă văd și azi cum sătenii care treceau prin preajmă, se opreau-admirau iar uni chiar invidioși spuneau: "uite ce face Cadăr asta". Toate locurile din România sunt frumoase dar pentru
IN GRĂDINA LUI IONEL de IONEL CADAR în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_gradina_lui_ionel.html [Corola-blog/BlogPost/355345_a_356674]
-
zile de târg, de la 18:00 la 20:00, cei mari pot învăța cum să realizeze bijuterii din materiale reciclabile. În cele două zile de târg, expozanții vă așteaptă cu bunătăți și delicatese bio (Chez Maman, Pukka Food, Vin de Vie, Verde Aromat, leș saveurs d’Yveline, Romelia David, Bernschutz & Co, Cârmită Classic, Bazarul cu Mirodenii), cosmetice organice (BioTibet, Avalon SkinCare, Cosul-Bio, Delly Savon, 100% Pure, Raftul cu miresme, BioVivo, Julie Homemade Cosmetic, Sophyto, Atelierul Senia Studio, MioBio, Olivo&BioBunătăți), colecții
Târgul V for Verde îşi deschide porţile în weekend by http://www.zilesinopti.ro/articole/6058/targul-v-for-verde-isi-deschide-portile-in-weekend [Corola-blog/BlogPost/97846_a_99138]
-
în sară, Sub cumpăna-nvelită cu șindrilă. Mi-e dor de-a mea livadă mare Cu rod mănos sub cușmă și în sân, Ce nu-i lipsea un soi din fiecare Nici flori, nici umbră și nici veșnic fân. O seculară vie, cu butuci deadura Stârnea un iz la margine de drum, Un soare scopt cocea ciorchini ca mura Plini de mireasmă în a lor parfum. Mi-e dor de-al meu bordei, în modestie rară Cu - obloane mari în largile ferestre
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
ce apunea în sară,Sub cumpăna-nvelită cu șindrilă.Mi-e dor de-a mea livadă mareCu rod mănos sub cușmă și în sân,Ce nu-i lipsea un soi din fiecareNici flori, nici umbră și nici veșnic fân.O seculară vie, cu butuci deaduraStârnea un iz la margine de drum,Un soare scopt cocea ciorchini ca muraPlini de mireasmă în a lor parfum.Mi-e dor de-al meu bordei, în modestie rarăCu - obloane mari în largile ferestre,Cu - odăi zidite
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Publicat în: Ediția nr. 1691 din 18 august 2015 Toate Articolele Autorului Unde fierbe apa-n stâncă Clocotind în roi la vale, Unde-n liniștea adâncă Cerbii-și fac la pas cărare, Unde râde-n soare glia, Unde brațul sapă via Și vibrează ciocârlia - Acolo este România! Unde dealu-și culcă poala Peste câmpii ninse cu maci, Unde cheamă-n dor vioara Doina codrilor de fagi, Unde arde-n lan câmpia, Unde plânge bucuria Si începe omenia - Acolo este România! Unde
ACOLO ESTE ROMÂNIA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1439877827.html [Corola-blog/BlogPost/372122_a_373451]
-
cânt duios, Unde doarme-n tihnă glia, Unde rodește hărnicia Și răsună Rapsodia - Acolo este România! Unde-albastru intră-n mare În zbucium de albatros, Și ecouri duc în soare Cântecul păcii sfios, Unde arde-n maci câmpia, Unde brațul sapă via Și așteaptă veșnicia - Acolo este România! Referință Bibliografică: Acolo este România / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1691, Anul V, 18 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elisabeta Silvia Gângu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ACOLO ESTE ROMÂNIA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1439877827.html [Corola-blog/BlogPost/372122_a_373451]
-
luptă împotriva lui Maxențiu, instalat la Roma după ce l-a înlăturat pe Severus (adjunctul în calitate de cezar a lui Constantiu Chlor, în Occident). La 28 octombrie 312 Maxențiu este înfrânt la Pons Milvius (Podul Vulturului) sau Saxa Rubra (Stâncile roșii) pe Via Flaminia la aprox. 10-12 km. N-E de Roma. În acest loc Constantin are celebra viziune, relatată de istoricul Eusebiu de Cezareea in lucrarea sa „Vita Constantini”, precum și de apologetul creștin Lactanțiu - tutorele lui Crispus, fiul lui Constantin (De mortibus
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/Despre_importanta_si_semnificatia_sf_stelian_gombos_1357902659.html [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]