1,712 matches
-
Cristian Teodorescu Românca Mădălina Diaconu conduce un grup de cercetători austrieci care fac harta mirosurilor Vienei. Ideea pare o excentricitate, fiindcă e de presupus că vienezii știu cum le miroase orașul. Scopul proiectului nu e simpla alcătuire a hărții. După finalizarea ei ar urma ca în zonele cu mirosuri neplăcute să se facă intervenții edilitare pentru eliminarea lor și pentru implantarea unor surse de miros agreabil
Harta mirosurilor Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8524_a_9849]
-
prin explozia elementelor care nu mai au putere de coeziune. Dacă în tinerețe Kazar descria obiecte și jubila mocnit în fața măreției lor, la senectute el reconstruiește simboluri, recuperează narații și se adîncește neîntrerupt în ordinea ascunsă a lumii. Spiritul curții vieneze și autoritarele mituri imperiale se întîlnesc în imagine cu viziunile lui Guenon și cu visul austerității franciscane. De altfel, ultimii ani, Vasile Kazar și i-a petrecut într-o rasă de călugăr franciscan, vorbind cu semnele sale explicite sau obscure
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]
-
ceva bătăi de cap directorului de la Staatsoper în tentativele sale de modernizare a instituției), perfect indiferent la presiunile politice de tot felul, stă misterul bunei conviețuiri dintre locuitorii de etnii diferite ai acestui oraș, model recomandabil la scară europeană. Cariera vieneză a lui Ioan Holender este o lungă poveste de succes. Cazul tipic al omului care, pornit de jos, dar crezînd cu tărie în steaua lui își urmează drumul în pofida tuturor obstacolelor și ajunge, în final, să-și vadă visul cu
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
ea este relatată într-o carte destinată, în principal, publicului austriac (actuala ediție românească este traducerea volumului publicat în anul 2001 la Viena), nu celui românesc. Prin publicarea acestui volum memorialistic, unul dintre cei mai cunoscuți oameni ai vieții culturale vieneze face, în fața publicului austriac, o neașteptată reverență spre țara copilăriei și tinereții sale, România. Un gest sublim menit să sugereze că România poate fi privită și altfel decît ca țara mîncătorilor de lebede.
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
sediul sucursalei (Bd. Iuliu Maniu nr. 75-71), unde se vor încheia contractele de furnizare a energiei electrice. ( N. I.) Teatru Sâmbătă, 8 martie, sala 149 de la Universitatea de Vest din Timișoara (Bd. Vasile Pârvan nr. 4) va fi gazda spectacolului „Pădurea vieneză“ susținut de trupa de teatru Mimosen din Viena și organizat de Biblioteca Austria în cadrul colaborării cu Teatrul German de Stat din Timișoara. Intrarea este liberă. ( I. B.) Parada coafurilor Sâmbătă, 8 martie, de la ora 19,30, clubul Tequila (Complexul Studențesc
Agenda2003-10-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280773_a_282102]
-
din date psihanalitic obiective. Aici abia, și nu în chestiunea canonului, se face simțit Harold Bloom. (Am în minte extraordinarul capitol al acestuia despre Freud, în care e sondată complicata relație de paternitate culturală resimțită, cu privire la Shakespeare, de faimosul medic vienez. Complexul lui Oedip ar fi, după Bloom, o deviere strategică, la rândul ei psihanalizabilă, a unui real complex al lui Hamlet.) O altă metodă de manifestare a stilului în lectură, complet contrastantă cu intențiile declarate ale lui Manolescu, e prezența
Câteva metode (III) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7448_a_8773]
-
este prezentă acum într-o formă aproape exacerbată. Expresionismul germanic, amestecul de elemente decorative, componente simboliste și explozii de vitalitate ca semnale sigure ale unei disoluții iminente, respiră cu o naturalețe imperturbabilă pe întreaga suprafață a pînzei și invocă spațiul vienez al sfîrșitului de secol XIX drept loc sigur și timp legitim pentru pictura Mirelei Trăistaru; acum cu un spor de cruzime cromatică și de exotic oriental. În condițiile acestei certe geografii stilistico-formale, părinții săi indicutabili sînt de găsit tot în
Memoria sfîrșitului de secol by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16304_a_17629]
-
înălțime de 352 m și construit pe parcursul a 20 de luni, din anul 2000, turnul este cel mai înalt din lume de pe care se poate practica bungee jumping. În timp ce admiră superba panoramă a orașului, turiștii pot gusta diverse specialități culinare vieneze la restaurantul sau cafeneaua din interiorul turnului, cafeneaua rotindu-se încet în jurul axei sale. De aceea, este bine ca popasul la acest obiectiv să fie mai lung, timp de o rotire completă, astfel încât să poată fi admirată întreaga panoramă. Un
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
și așa rarul Fach de soprană dramatică de coloratură - aceste imprimări o demonstrează cu claritate pătrunzând cu putere în lumea și mai exclusivă a absolutului în operă. De la baroc la belcanto, de la romantism la verism, de la opera franceză până la opereta vieneză, de la registrul de soprană lirică, spintă sau dramatică până la cel neașteptat de mezzosoprană, totul pare și este tangibil în arta Marianei Nicolesco. Porțile măiestriei se deschid larg și oferă unui timbru vocal de o culoare nobil înveșmântată în armonice, posibilități
“Mariana Nicolesco în România” by Costin Popa () [Corola-journal/Journalistic/13909_a_15234]
-
I. Cipariu, pe care poetul l-a amintit mai tîrziu în Curierul de Iași, subliniind printre scrierile acestuia și "dizertații istorice ținute la adunările generale ale Asociației Transilvane." "Un al doilea fapt de folclor, - scria Perpessicius - ce ține de toamna vieneză din 1869, e ambianța societăților studențești, cu ecourile, pe care adunările generale, anuale, ale Astrei, adevărate sărbători naționale ale poporenilor de pretutindeni, le transmit presei și cetitorilor săi. Adunarea generală a acestui an 1869 avusese loc la Șomcuta, cu discursul
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
la Universitatea din Viena; - regulamentul pentru modul de folosire a bibliotecii "Asociațiunii"; - proiectul înființării unei tipografii a "Asociațiunii"; - proiectul tipăririi unor cărți de instrucție publică cu spesele "Asociațiunii". Așa se explică însemnările de pe manuscrisul poetului din primul an de studenție vienez: Prelegeri pentru Maramureș, la care se gîndea să participe sub auspiciile "Astrei". Aceste însemnări n-ar fi luat naștere fără participarea directă, nemijlocită, din inima Țării Chioarului (Maramureș) din august 1969. Traseul lui M. Eminescu a fost așadar altul decît
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
telefon la o televiziune impulsionat de un anunț publicitar în care se făcea reclamă unui fier de călcat atât de multifuncțional, încât scotea pe loc petele din haine și cosea nasturii în timp ce fredona fragmente din valsurile straussiene "Povestiri din Pădurea vieneză" și "Dunărea albastră"; plus că, prin montarea unui simplu adaptor, obiectul în cauză pregătea cartofi-pai și o porție de cașcaval-pané, ca să nu mai spun că prețul produsului era pur și simplu batjocoritor de mic. Deci, în culmea entuziasmului, Haralampy a
FIERUL DE CĂLCAT ȘI DIPLOMA PENTRU PUBLICISTICĂ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12918_a_14243]
-
împietrită, mai trăgea câte un scotch, împovărat de gânduri, mireasa râgâia mortal, mai scotea din gură, mai punea pe masă dumicați nemestecați, Arthur socializa cu o prințesă dintr-un comitat îndepărtat, se pare o unguroaică de la Debrecen, cu sânge cald, vienez, care dorea și ea să intre în Europa. La 12 fără un minut noaptea, baba se ridică, își potrivi rochia Coco Chanel, mai râgâi o dată și-i aruncă peste umăr lui Andrew: “Te-aștept în dormitor, puiule...” Andrew își aprinse
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
are loc într-un magazin de instrumente muzicale: "Elena era o clientă deosebită și casa Stuart avea un cont curent la Banca Drăgănescu. Serviciile aduse erau felurite: comandă de note sau tratative cu artiștii: furnituri de instrumente sau vreun acordor vienez special (...) Producțiile, aparent așa de spontane, erau riguros organizate, de aceea chiar reușeau așa de bine și decurgeau așa de agreabil, în casa Halippa". în locuința Drăgăneștilor de pe bulevardul Catargi se află un salon special amenajat pentru muzică și echipat
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
lumea înseamnă a te schimba tu însuți, a te educa pentru ea și a o potrivi după tine. e un program de igienă personală. Care, cu folositoare note ale editorilor, se vede în jurnal. Primele însemnări sînt extrase de cultură vieneză, la mijloc de secol. Pe lîngă ele, evidențe ale progresului școlar, date - nimic de mirare, pentru cineva care va susține un doctorat despre relație - comparativ. Notițele, în stilul așa-numitelor efemeride, colecții de întîmplări mărunte pe care perfecta lor ordine
Facerea lumii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9532_a_10857]
-
familia, implicată în marile evenimente ale influențelor transilvane, în contra lui Șaguna, rămîne în cărți, iar pe fundalul întîmplărilor din casă sînt mici tablouri de țară. De pildă, pensionarea tatei e pusă în legătură cu uneltirile mitropolitului, și cu relațiile lui la curtea vieneză. De asemenea, performanțele școlare scrise pe hîrtie - nesemnificative, declarativ, pentru ambițiosul, dar și dezamăgitul Maiorescu - sînt rîvnite, în primul rînd, pentru cei de-acasă. Starea lui de spirit, a celui pe care obiectivele atacate punct cu punct par să nu
Facerea lumii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9532_a_10857]
-
Mă În vara aceasta, editura vieneza Holzhausen a propus cititorilor de limba germană volumul autobiografic Opernwahrheiten (Adevărurile operei) semnat de compatrioata noastră, renumită soprana Ileana Cotrubas. În aceeași perioadă, casa de discuri Sony a reeditat în colecția Clasical un cunoscut CD cu Arii celebre de operă
Ileana Cotrubas despre Adevărurile Operei by Ma () [Corola-journal/Journalistic/17592_a_18917]
-
Festivalul Internațional „Johann Strauss“ l Săptămâna muzicii vieneze Festivalul Internațional „Johann Strauss“ va aduce acorduri vieneze unei Timișoare mistuite de dorul muzicii culte și de nostalgia unei atmosfere devenite mit. După cum ne-a informat în această săptămână concertmaestrul Ioan Fernbach, directorul Filarmonicii „Banatul“, evenimentele celei de-a doua
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
Festivalul Internațional „Johann Strauss“ l Săptămâna muzicii vieneze Festivalul Internațional „Johann Strauss“ va aduce acorduri vieneze unei Timișoare mistuite de dorul muzicii culte și de nostalgia unei atmosfere devenite mit. După cum ne-a informat în această săptămână concertmaestrul Ioan Fernbach, directorul Filarmonicii „Banatul“, evenimentele celei de-a doua ediții a festivalului se vor derula după următorul
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
executiv al Congresului, profesorul Erich Schenk, care considera peste ani, participarea muzicologului „ca un aport științific de preț la problema legăturilor cultural istorice între Apus și Răsărit, a întrepătrunderii unor elemente populare și a circulației lor în operele marilor compozitori vienezi, care au iubit cu pasiune și au folosit în creația lor tot ce a fost mai bun în muzica popoarelor”<footnote Tomescu, Vasile - George Breazul; în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. I, ...p. 65; footnote> . Cartea închinată bicentenarului genialului
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
dori din tot sufletul ca lucrurile acestea să se știe acolo. Mi’aduc aminte de veșnicele reclamații ale orchestrei Radio, care de bine de rău - nu știu - dacă făcea mai mult de 3-4 servicii pe săptămână, de Dl Schenck, fagotist vienez, care era „victima” eternă a unei munci de „sclav”, de tragerea chiulului la lucru de către Filarmonici etc.! De pretențiile de a nu repeta în ziua premierei, nici a doua zi și atâtea altele! De învoiri de la repetiții sau spectacole! Lucru
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
și nocturnă în grafica ei "serioasă", pe care a prezentat-o în expoziții prin toată lumea. Un neliniștitor, faustic Inorog erudit, o chagalliană Bunică și o Trăsurică amintind de Jugenstil și Viena, o Fată cu ceas (chipul - un orologiu baroc din vienezul "Muzeu al ceasurilor") și o Bufniță nepăsătoare de trecut și viitor (deși bufnița similară din grafica O altă Atenă se uită, totuși, către trecut...), câteva desene cu aer asiat (Fata cu sfera albastră, Vânătorul) sau venețian (ciclul Măștilor), precum și numeroasele
Diurna și nocturna by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9347_a_10672]
-
solist de operă, dar, neîncrezător în posibilitățile sale, abandonează această carieră spre a lucra într-o agenție de impresariat artistic, căreia îi dă o largă rezonanță internațională. în 1988 i se propune postul de secretar general al celor două Opere vieneze (Staatsoper și Volksoper). Devenit, curînd după aceea, director, este atît de apreciat, încît i se prelungește contractul la Staatsoper în mai multe rînduri. Este și în prezent director, cel mai longeviv dintre toți conducătorii operei vieneze (printre care s-a
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
al celor două Opere vieneze (Staatsoper și Volksoper). Devenit, curînd după aceea, director, este atît de apreciat, încît i se prelungește contractul la Staatsoper în mai multe rînduri. Este și în prezent director, cel mai longeviv dintre toți conducătorii operei vieneze (printre care s-a numărat și Gustav Mahler). Departe de a-și fi uitat patria ingrată, Ioan Holender a rămas un prieten devotat al României ceea ce cartea lui de memorii Der Lebensweg des Wiener Staatsoperndirektors (Viața unui director al Operei
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
la Ambasada României, organizatoarea Serii de poezie tînără românească din cadrul Institutului Cultural Român la Viena, ca să stabilim programul. Timpul trece, nervii ne sînt întinși la maxim. în sfîrșit, stabilim un contact. Aflăm că textele noastre nu au ajuns la actorii vienezi. Mîine avem lectura și constatăm amuzați că sîntem șase personaje în căutarea unui actor. Programul serii noastre se intitulează , Noi nu sîntem geniali, noi sîntem trimbulinzi" (Wir sind nicht genial, wir sind trimbulind). Le explic spectatorilor că ,trimbulind" e un
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]