1,223 matches
-
Academiei de Stiinte a Moldovei din 1993. s-a născut la 30 august 1937 în satul Cuhureștii de Sus, județul Soroca (astăzi, raionul Florești). După absolvirea școlii primare din sat, pleacă la Chișinău unde în 1956 termină cursurile "Școlii de Vinificație și Viticultura". Apoi continua studiile la Facultatea de Tehnologie a "Institutului Tehnologic al Industriei alimentare și frigorifice" din Odesa, Ucraina, și sub patronajul profesorului Aleksandr A. Preobrajenski susține teza de doctorat "Studierea instalațiilor de producere a vinului Xeres în flux
Gheorghe Cozub () [Corola-website/Science/311110_a_312439]
-
cu cea de producere . Astfel între 1961-1963 a lucrat în calitate de inginer-tehnolog la fabrica de vinuri din satul Cazaclia, raionul Ceadâr-Lunga, iar în perioada 1963-1966 a îndeplinit funcția de șef adjunct al secției de producere a Direcției generale pentru viticultura și vinificație a "Ministerului Industriei Alimentare a Moldovei". Perioada când Gheorghe Cozub a absolvit instituția din Odesa a coincis cu o inițiativă, lansată pe-atunci în URSS, care a constat în trecerea treptată de la consumul de băuturi țări (rachiul) la niște băuturi
Gheorghe Cozub () [Corola-website/Science/311110_a_312439]
-
ani de privațiune de libertate. Execută 2 din cei 10 ani de închisoare, fiind eliberat și reabilitat în 1988. Gheorghe Cozub a ocupat mai multe funcții, printre care vicepreședinte al "Asociației "Moldvinprom"" între 1978-1983 și 1989-1990, viceministru al "Viticulturii și Vinificației a Ministerului Agriculturii" între 1983-1986 și 1990-1998. În perioada de 1986-1989 a fost conferențiar la "Universitatea Tehnică a Moldovei" . Gheorghe Cozub a fost autor al tehnologiei de producere a 50 de vinuri și coniacuri, inclusiv vinurile ""Heres"" (sec, tare și
Gheorghe Cozub () [Corola-website/Science/311110_a_312439]
-
a expoziției internaționale "ExpoVin Moldova", a concursurilor internaționale de vinuri și distilate "Wines & Spirituș Contest Winners", a Conferinței internaționale "În wine". Gheorghe Cozub a fost membru al colegiilor de redacție ale revistelor "Виноделие и виноградарство СССР" (1980-1986), "Pomicultura, viticultura și vinificația Moldovei" (1981-1986) și "Viticultura și vinificația în Moldova" (2006), al Enciclopediei "Виноградарство"(vol. 1, 1986). A încetat din viață la 17 aprilie 2009, în Chișinău, fiind înmormântat în Cimitirul Ortodox Central. Autor a peste 200 de lucrări științifice, inclusiv 12
Gheorghe Cozub () [Corola-website/Science/311110_a_312439]
-
concursurilor internaționale de vinuri și distilate "Wines & Spirituș Contest Winners", a Conferinței internaționale "În wine". Gheorghe Cozub a fost membru al colegiilor de redacție ale revistelor "Виноделие и виноградарство СССР" (1980-1986), "Pomicultura, viticultura și vinificația Moldovei" (1981-1986) și "Viticultura și vinificația în Moldova" (2006), al Enciclopediei "Виноградарство"(vol. 1, 1986). A încetat din viață la 17 aprilie 2009, în Chișinău, fiind înmormântat în Cimitirul Ortodox Central. Autor a peste 200 de lucrări științifice, inclusiv 12 monografii. Deținător a 70 de brevete
Gheorghe Cozub () [Corola-website/Science/311110_a_312439]
-
care traversau gubernia, cu o lungime totală de peste 786 de verste (839 km). ocupa primul loc în imperiu la producerea vinului și era, de asemenea, remarcată pentru dezvoltarea horticulturii și cultivării tutunului (în special soiuri turcești). Pe lânga regiunea deluroasă-centrală, vinificația și horticultura erau în special dezvoltate în valea și pe malurile Nistrului și de-a lungul limanului acestuia. Spre guberniile interioare și ambele capitale (St. Petersburg și Moscova) din Basarabia, se exportau mere, pere, prune uscate și caise. La sfârșitul
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
despre munca organizată și creatoare a populației din Albania în a doua jumătate a mileniului I î.,e.n. și primele secole ale e.n. Cel mai ridicat nivel de dezvoltare în Albania acelor vremi l-au cunoscut pomicultura, legumicultura, viticultura și vinificația, precum și culturile tehnice. În izvoarele scrise s-au păstrat date despre dezvoltarea în antichitate, la triburile de pe țărmul Caspicei, a creșterii a cailor și a pescuitului. Un loc important în economia populației din Albania îl ocupa creșterea păsărilor. Raioanele cu
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
2015. Componentă Consiliului Local Nisporeni (23 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: Condițiile climaterice și specificul localității a determinat specializarea orașului în sectorul agroalimentar (agricultură și prelucrarea producției agricole). Potențialul economic se bazează pe activitatea întreprinderilor de vinificație, "Prundiș" SRL(prelucrarea fructelor), "Pascua" SRL (salamuri și prelucrarea cărnii), "Codreanca" Ș.A.(confecții). Creșterea transferurilor de peste hotare a condus la lansarea de noi afaceri și diversificarea activității economice. Astfel în oraș au fost lansate trei întreprinderi de construcții, iar nu
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
tone de zahăr. Aici muncesc circa 670 angajați. După privatizare fabrica a devenit societate cu răspundere limitată „Ghindești-Cristal”. Asigurarea materială a fabricii este efectuată de furnizorii din Moldova și Ucraina. Pe piața internă consumatorii de bază sunt întreprinderile de conserve, vinificație, produse de cofetărie, etc. Pe piața externă producția de zahăr este exportată în România și Rusia. În anul 2003 au fost prelucrate 937,9 mii tone de sfeclă de zahăr și s-au produs 11,5 mii tone de zahăr
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
au pierdut viața 64 de bărbați din Corjeuți. Imediat după reocuparea Basarabiei în |, sovieticii au reluat deportările „dușmanilor poporului”: În perioada sovietică în Corjeuți se afla sediul colhozului „Congresul XIX al PCUS”. Sectorul agroindustrial era reprezentat de un punct de vinificație primară, o fabrică de nutrețuri combinate, un centru de colectare și uscare a fructelor, o moară. Producția globală în 1970 a fost de 2,6 mil. ruble, producția realizată - 2,0 mil. ruble, inclusiv: cultura plantelor tehnice - 664 mii ruble
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
situate și satul Tartaul, este bogată și destul de variată, benefică pentru dezvoltarea agriculturii.De aceea locuitorii satului preferă în special muncile de camp,și-au înconjurat satul cu lanuri bogate, cu vii și livezi, specializăndu-se mai ales în viticultură și vinificație.Solul fertil, bogat în humus, clima blind-temperată, caldă vara le permit,în anii buni,să obțină recolte frumoase de cereale, struguri, fructe, legume. Însă relieful satului este neuniform,câmpiile alterînd cu dealuri înalte.Datorită valorificării intensive a terenurilor vegetația naturală
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
șoseaua Hîncești - Leova o lungă ghirlandă de iazuri. Piscul împădurit dintre Mereșeni și Hîncești atinge altitudinea de 322 m, dând peisajului un aspect de regiune premontană. Localitatea e înconjurata cu mari plantații de vii, iar între sat și fabrica de vinificație se așterne un mare iaz cu pește. Mai la vale încântă privirea satul podgorean Sărata-Galbenă. Savantul Ion Hâncu, în lucrarea sa "Vetre strămoșești din republica Moldova", scrie că „Arheologii au identificat la Mereșeni urmele unui sat întemeiat după cucerirea Daciei
Mereșeni, Hîncești () [Corola-website/Science/305181_a_306510]
-
reședință raionala. La recensământul din 2004, sătul avea o populație de 2,507 locuitori. Prima mențiune a satului datează cu anul 1632. O biserică de lemn a fost contruită aici în anul 1793 și reconstruită mai tarziu, în 1819. Agricultură, vinificația, apicultură și creșterea porcilor vietnamezi reprezintă sectoarele de bază în dezvoltare comunei. Prima atestare documentara a satului datează cu anul 1632, arheologii însă au descoperit în localitate urmele unei vetre umane cu o vechime de 6000 de ani. Tot aici
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
04% - ucraineni, 0.48% - ruși, 0.08% - bulgari, 0.12% - polonezi. La acelasi recensămînt au fost înregistrate 794 de gospodării casnice, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.2 persoane. În prezent economia localității se bazează pe agricultură, vinificație, apicultură și creșterea porcilor vietnamezi, dar în mare parte și pe transferurile bancare făcute de rudele celor plecați la muncă în străinătate. Biserică ortodoxă contruită în 1903, îmreuna cu parcul școlii reprezintă atracțiile antropice cheie ale localității, la care se
Fundul Galbenei, Hîncești () [Corola-website/Science/305180_a_306509]
-
teritoriul Moldovei nu mai puțin de patru arealuri: zona de Nord, zona Codrilor (Centrală), de Sud-Est (Nistreană), de Sud. Zona Nistreană se extinde în formă de fâșie îngustă de-a lungul malului nistrean. În limitele ei se înscrie centrul de vinificație Purcari. Condițiile climaterice sunt favorabile cultivării soiurilor roșii de struguri - Merlot, Cabernet-Sauvignon și Rara Neagră, în baza cărora se produc vinuri maturate cu gust armonios, complet și buchet bogat în tonalități de marochin, coacază neagră, viorele și stejar nobil. Accesul
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
și băuturile în Polonia medievală" se spune "cunoaștem din documentele scrise, care au ajuns până la noi, ca vinurle erau aduse din Ungaria (probabil Tocai) ... Franța, Austria, Spania, România estul Mediteraniei". Răspânditea creștinizmului a favorizat (cât nu-i de ciudat) dezvoltarea vinificației - vinul era utilizat în serviciile bisericești. „Trebnicul” alcătuit de Petru Movilă, în Tratatul despre tainele Trupului și Sângele lui Hristos, enumără o listă de vinuri care se folosec la Liturgie printre care se numește și vinul de Valahia. La rândul
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
волоские белые и красные разных сортов ” ("vinuri din Valahia albe și roșii de diferite sortimente"). Mănăstirea Novodevichy (Ru:Новодевичий монастырь, Богородице-Смоленский монастырь)a fost unul din comanditarii vinurilor din Purcari. Anul 1812 a constituit următorul pas în dezvoltarea viticulturii și vinificației din "microzona Purcari". Conform Decretului Special din 1827 al țarului rus Nicolae I al Rusiei, la Purcari este înființată prima gospodărie vinicolă specializată, numită în cinstea unuia dintre fondatori, originar din Rusia - "germanul Ghermanson (Harmizone)". Acum, pământurile din Purcari erau
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
urmă. Începutul secolulului al XX-lea se va dovedi încă mai dificil, deoarece aveau sa urmeze cele două războaie mondiale distrugătoare... Istoria modernă a vinurilor de Purcari debutează în anii '50. Atunci au reapărut adevărații vinificatori care au restabilit tehnologia vinificației clasice, împiedicând dispariția vinului extraordinar de Purcari. Printre aceștia se număra Pimen Cupcea (1896-1964), care a reușit să restabilească cupajul Negru de Purcari și a descoperit un sortiment nou - Purpuriu de Purcari, și, de asemenea, Ion Ungureanu care a creat
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
Creșterea datoriilor, învechirea utilajelor au determinat în scurt timp sistarea producției vinurilor de Purcari, atât de cunoscute peste hotarele Moldovei. În anul 2003 se demarează reconstrucția completă și retehnologizarea fabricii. În anul 2004 este reconstruit în totalitate sistemul primar de vinificație și de prelucrare a strugurilor. În anul 2007 au fost relansate vinurile exclusive "Negru de Purcari" și "Roșu de Purcari".
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
element al fostului conac boieresc și al parcului aferent. Nicolae Casso a fost o personalitate de o cultură vastă și o înțelepciune excepțională. I se spunea ""filozoful din Chișcăreni"". Pe locul unde se află clădirile liceului, gimnaziului și punctul de vinificație se afla grădina boierească a boierului "Cașu" (cum îi ziceau localnicii). Fiind mare bibliofil, colecționar de carte, a întemeiat o bibliotecă bogată și o galerie de picturi de valoare deosebită. Potrivit unei legende, boierul Casso i-a reproșat odată soției
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
1949 populația satului s-a redus la 581 de persoane. În anul 1974 populația satului alcătuia 737 locuitori. La Otac se afla o brigadă a colhozului "Viața Nouă" cu sediul la Cuizăuca. Mai târziu aici a existat un punct de vinificație primară, la care se prelucrau într-o cantitate mare prunele din livezile din brigadă. Exista școală de 8 ani (actualmente gimnaziu), club, bibliotecă, oficiu poștal, creșă, monument celor căzuți în cel de-al doilea război mondial ca ostași ai Armatei
Otac, Rezina () [Corola-website/Science/305238_a_306567]
-
Arbore nu descrie satul Bocovăț, ci numai Valea Bucovățului și râul Bucovăț, limitându-se doar la satele de pe malul drept al acestuia. În anul 1952 Bucovăț devine orășel. În acea perioadă se dezvoltă activ industria orașului, se deschid întreprinderi de vinificație, fabrica de conserve, combinatul avicol, etc. Din anul 2002 Bucovăț este în relații de înfrățire cu orașul Appenino din Provincia Montefalcone, Italia, cu care efectuează schimburi socio-culturale și menține relații de colaborare. Suprafața totală a fondului funciar este de 789
Bucovăț () [Corola-website/Science/305247_a_306576]
-
capacitatea de producție a combinatului este de 4.500 tone/zi. O altă întreprindere este „Gips-Biruința” care se ocupă cu producerea gipsului pentru construcție și cu destinație medicală. Întreprinderea „Multival” S.R.L. se ocupă cu prelucrarea melasei și obținerea spirtului pentru vinificație și ultima întreprindere din grupul celor mari este „RemTehService” S.A. care se ocupă cu repararea curentă și capitală a tehnicii agricole și a autovehiculelor. Cele 13 întreprinderi individuale activează în mare parte în domeniul comerțului produselor alimentare, mărfurilor de larg
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
din Turcia, condusă de către ministrul turc al comerțului extern Kurșat Truzmen, propunându-le să investească în mai multe întreprinderi locale de producere a materialelor de construcții, a sticlei și foilor de ardezii, a conservelor, a fainii, precum și în tutungerie și vinificație. Adjunctul bașcanului, Gheorghi Mollo, le-a declarat oamenilor de afaceri turci că în UTA Găgăuz Yeri sunt create condiții pentru investitorii străini și că autoritățile găgăuze vor acorda sprijinul necesar în realizarea proiectelor propuse.
Gheorghe Mollo () [Corola-website/Science/305599_a_306928]
-
C a art. I din HOTĂRÂREA nr. 213 din 28 februarie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 2 martie 2007. 59. Toate gospodăriile individuale, producătoare de țuică, rachiuri de fructe, rachiu de vin și rachiuri din subproduse de vinificație, care la data de 1 ianuarie 2007 dețin stocuri de astfel de produse destinate consumului propriu, vor declara aceste stocuri la autoritatea fiscală teritorială prin administrația finanțelor publice în raza căreia își au domiciliul, odată cu înregistrarea instalațiilor deținute pentru producerea
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]