KorAP: Find »[drukola/base=viral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...394 >

9,837 matches

Corola-publishinghouse/Science/403_a_932

Sindrom infecțios general cu febră discretă, astenie, cefalee  Sindrom digestiv nespecific cu inapetență, grețuri, vărsături, dureri abdominale, pierderea gustului pentru fumat  Sindrom pseudogripal cu catar nazo-faringian și febră  Sindrom pseudo-reumatismal cu artralgii, mialgii  Sindrom pseudoalergic cu erupții nespecifice Hepatitele acute virale 123  Sindrom neuropsihic cu astenie, iritabilitate, somnolență sau insomnie  Sindrom pseudo chirurgical (mimează apendicita acută, colecistita) Perioada de stare (icterică) durează 13 săptămâni și se manifestă prin:  Sindrom icteric insidios, instalat pe măsură ce simptomele de debut se atenuează, manifestat prin icter

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
citolizei. Formele complicate asociază anemie aplastică, pancreatită, insuficiență renală, crioglobulinemie. Forma severă sau fulminantă de hepatită acută este consecința necrozei hepatice masive și a creșterii nivelului de aminoacizi în sânge, în asociere cu intoxicația endogenă a sistemului nervos Hepatitele acute virale 124 central. Evoluția fulminantă este mai frecventă în hepatitele acute cu VHB la tineri și cu VHE la gravide. Semnele de alarmă ale hepatitei fulminante sunt: menținerea sau agravarea simptomelor de debut, hemoragiile, scăderea bruscă a dimensiunilor ficatului, semnele neuro-psihice

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
fulminantă se manifestă ca insuficiență hepatică cu evoluție rapidă: confuzie, flapping tremor, agitație, foetor hepatic, comă. Prognosticul este sever cu 75-85% decese prin edem cerebral, hemoragii, insuficiență respiratorie sau renală. 7.3 Diagnostic Prima etapă în diagnosticul de hepatită acută virală se bazează pe criterii clinice și biologice, după excluderea altor afecțiuni. Modificările biologice din hepatita acută virală sunt consecința leziunilor morfo-funcționale hepatice. Aceste modificări pot fi grupate în cinci sindroame: sindromul citolitic, de retenție biliară, hepatopriv, inflamator-imun, hematologic (Tabel 7

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
este sever cu 75-85% decese prin edem cerebral, hemoragii, insuficiență respiratorie sau renală. 7.3 Diagnostic Prima etapă în diagnosticul de hepatită acută virală se bazează pe criterii clinice și biologice, după excluderea altor afecțiuni. Modificările biologice din hepatita acută virală sunt consecința leziunilor morfo-funcționale hepatice. Aceste modificări pot fi grupate în cinci sindroame: sindromul citolitic, de retenție biliară, hepatopriv, inflamator-imun, hematologic (Tabel 7.2). A doua etapă a diagnosticului precizează etiologia și urmează să fie prezentată în secțiunea „Particularități etiologice

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Particularități etiologice ale HVA”. Diagnosticul diferențial este orientat în funcție de stadiul bolii. În perioada de debut sunt luate în considerare: gripa și virozele respiratorii, gastroduodenita, toxiinfecția alimentară, puseul de reumatism articular acut, dischinezia biliară, alergodermiile, nevroza astenică, apendicita acută. Hepatitele acute virale 125 Tabel 7.2 Sindroamele biologice ale hepatitei virale acute Sindroame biologice Manifestări biologice 1 Sindromul citolitic ↑ ALAT ↑ASAT +/-↑ FAlc 2 Sindromul retenție biliară ↑ Bilirubina totală si indirectă (scade capacitatea de conjugare și secreție) 3 Sindromul hepatopriv ↓ sinteza proteică: protrombina

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
stadiul bolii. În perioada de debut sunt luate în considerare: gripa și virozele respiratorii, gastroduodenita, toxiinfecția alimentară, puseul de reumatism articular acut, dischinezia biliară, alergodermiile, nevroza astenică, apendicita acută. Hepatitele acute virale 125 Tabel 7.2 Sindroamele biologice ale hepatitei virale acute Sindroame biologice Manifestări biologice 1 Sindromul citolitic ↑ ALAT ↑ASAT +/-↑ FAlc 2 Sindromul retenție biliară ↑ Bilirubina totală si indirectă (scade capacitatea de conjugare și secreție) 3 Sindromul hepatopriv ↓ sinteza proteică: protrombina , proaccelerina, proconvertina ↓protrombinei < 50% are prognostic sever 4 Sindromul

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
perioada icterică 5 Sindromul hematologic leucopenie cu limfomonocitoză leucocitoza anunță o formă severă sau suprainfecție bacteriană În perioada de stare, forma icterică a HVA se diferențiază de:  Modificările culorii tegumentelor: carotenemie, anemie  Icterul prehepatic (hemolitic)  Icterul hepatocelular  Infecțios: hepatite secundare virale sau bacteriene  Toxic: CCl4, ciuperci, alcool, medicamente  Genetic: B. Gilbert, sindromul Dubin-Johnson, sindromul Criegler-Najar  Icterul obstructiv: tumoral, litiazic  Colestaza de sarcină. Hepatitele acute virale 126 Forma fulminantă de HVA se diferențiază de alte cauze de comă și insuficiențe hepatice (ciroze

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
se diferențiază de:  Modificările culorii tegumentelor: carotenemie, anemie  Icterul prehepatic (hemolitic)  Icterul hepatocelular  Infecțios: hepatite secundare virale sau bacteriene  Toxic: CCl4, ciuperci, alcool, medicamente  Genetic: B. Gilbert, sindromul Dubin-Johnson, sindromul Criegler-Najar  Icterul obstructiv: tumoral, litiazic  Colestaza de sarcină. Hepatitele acute virale 126 Forma fulminantă de HVA se diferențiază de alte cauze de comă și insuficiențe hepatice (ciroze decompensate, intoxicații, MSOF). 7.4 Tratament Nu există tratament specific sau etiologic pentru hepatitele acute virale. Orice caz de HVA trebuie considerat potențial sever

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
obstructiv: tumoral, litiazic  Colestaza de sarcină. Hepatitele acute virale 126 Forma fulminantă de HVA se diferențiază de alte cauze de comă și insuficiențe hepatice (ciroze decompensate, intoxicații, MSOF). 7.4 Tratament Nu există tratament specific sau etiologic pentru hepatitele acute virale. Orice caz de HVA trebuie considerat potențial sever și necesită supraveghere atentă. Măsurile terapeutice generale sunt repausul la pat în perioada de stare, dieta echilibrată în formele ușoare și medii sau suplimentată cu glucoză 10% perfuzabilă în formele cu intoleranță

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Menținerea normală a glicemiei  Combaterea edemului cerebral cu manitol 3040mg/kg.  Combaterea hemoragiilor prin substituția factorilor de coagulare deficitari cu plasmă proaspătă, masă trombocitară, antiH 2  Combaterea insuficienței respiratorii cu oxigen administrat pe mască, prin intubație sau ventilație Hepatitele acute virale 127  Combaterea insuficienței renale cu albumină hiposodată, hemodializă. Alte măsuri “eroice” care se pot aplica în HVA fulminantă sunt exsanguino transfuzia, plasmafereza sau transplantul hepatic. 7.5 Particularități etiologice ale hepatitelor acute virale 7.5.1 Hepatita acută cu virus

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
mască, prin intubație sau ventilație Hepatitele acute virale 127  Combaterea insuficienței renale cu albumină hiposodată, hemodializă. Alte măsuri “eroice” care se pot aplica în HVA fulminantă sunt exsanguino transfuzia, plasmafereza sau transplantul hepatic. 7.5 Particularități etiologice ale hepatitelor acute virale 7.5.1 Hepatita acută cu virus hepatitic A Virusul hepatitic A este un virus ARN stabil antigenic (cu un singur determinant), care aparține familiei Picornaviridae, genul Hepatovirus. Virusul ingerat ajunge la ficat pe calea venei porte și se elimină

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
sărace, copii se imunizează natural în primii 10 ani de viață. Virusul este inactivat de căldură (5’X1000C), raze ultraviolete și clorinare. Diagnosticul de hepatită acută stabilit clinic și biologic, poate fi susținut de datele epidemiologice relevante (receptivitate, Hepatitele acute virale 128 contact cu risc de infecție). Confirmarea etiologică este dată de prezența în sânge a anticorpilor IgM anti-VHA. (Figura 7.1). Fig. 7.1 Evoluția hepatitei acute cu VHA Prevenirea hepatitei acute cu VHA se face prin respectarea măsurilor generale

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
în două etape (o doza urmată de rapel după 6 luni). Profilaxia postexpunere sau înaintea unei călătorii neprevăzute în zone endemice se poate face pasiv cu IG 0,02 ml/kg im, concomitent cu prima doză de vaccin. Hepatitele acute virale 129 7.5.2 Hepatita acută cu virus hepatitic B Virusul hepatitei B (VHB) este un virus ADN, din familia Hepadnavidae, întâlnită în patologia aviarelor, mamiferelor și omului. Virusul este rezistent în mediul exterior, persistând după expunerea la radiațiile ultraviolete

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
ultraviolete, alcool etilic, fenol. Inactivarea poate fi realizată prin autoclavare timp de 20 de minute la 120șC, expunerea la hipoclorit 1%, βpropiolactonă și de oxid de etilen. Structura virionului complet, cu diametrul de 42nm, cuprinde un înveliș, o capsidă, genom viral ADN parțial dublu catenar, o enzimă cu rol în replicarea virală denumită ADN-polimeraza și mai multe antigene. Genomul viral conține patru gene codante ale proteinelor structurale: S, C, P, X. AgHBs este situat în înveliș și este primul marker viral

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
de 20 de minute la 120șC, expunerea la hipoclorit 1%, βpropiolactonă și de oxid de etilen. Structura virionului complet, cu diametrul de 42nm, cuprinde un înveliș, o capsidă, genom viral ADN parțial dublu catenar, o enzimă cu rol în replicarea virală denumită ADN-polimeraza și mai multe antigene. Genomul viral conține patru gene codante ale proteinelor structurale: S, C, P, X. AgHBs este situat în înveliș și este primul marker viral care apare în sânge după infecție. Identificarea AgHBs poate semnifica infecție

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
hipoclorit 1%, βpropiolactonă și de oxid de etilen. Structura virionului complet, cu diametrul de 42nm, cuprinde un înveliș, o capsidă, genom viral ADN parțial dublu catenar, o enzimă cu rol în replicarea virală denumită ADN-polimeraza și mai multe antigene. Genomul viral conține patru gene codante ale proteinelor structurale: S, C, P, X. AgHBs este situat în înveliș și este primul marker viral care apare în sânge după infecție. Identificarea AgHBs poate semnifica infecție acută, cronică sau portaj. Multiplicarea VHB are loc

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
viral ADN parțial dublu catenar, o enzimă cu rol în replicarea virală denumită ADN-polimeraza și mai multe antigene. Genomul viral conține patru gene codante ale proteinelor structurale: S, C, P, X. AgHBs este situat în înveliș și este primul marker viral care apare în sânge după infecție. Identificarea AgHBs poate semnifica infecție acută, cronică sau portaj. Multiplicarea VHB are loc în nucleul și în citoplasma hepatocitelor dar și în alte celule pe care le infectează (limfocite, monocite). Efectul citopatic direct este

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
milion de decese, adică 2 decese în fiecare minut! Prevalența estimată a infecției cu VHB în România este de 3-5%. Receptivitatea pentru VHB este generală, surse de infecție fiind bolnavul acut sau cronic, dar și purtătorul de VHB. Hepatitele acute virale 130 Transmiterea are loc interuman, pe mai multe căi:  Parenterală, prin administrare de sânge și derivate, hemodializă, droguri intravenoase, expunere profesională a personalului medical, favorizată de viremia prelungită  Sexuală, prin contactul cu spermă și secreții vaginale  Verticală, de la mama cu

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
hepatita cu VHA. Perioada de stare este lungă (peste 30 de zile), deseori însoțită de manifestări extrahepatice: cutanate, articulare, renale, neurologice. Formele subclinice și anicterice sunt mai frecvente la copii. Vindecarea infecției acute cu VHB se produce în 85Hepatitele acute virale 131 90% dintre cazuri și se caracterizează prin dispariția AgHBs și apariția AcHBs protectori (Figura 7.2). Fig. 7.2 Evoluția serologică a VHA cu VHB forma limitată 10-15% dintre infecțiile acute persistă sub forma de portaj cronic sau hepatită

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Evoluția serologică a VHA cu VHB forma limitată 10-15% dintre infecțiile acute persistă sub forma de portaj cronic sau hepatită cronică (figura 7.2). Starea de purtător cronic de VHB este definită de prezența AgHBs, în absența AgHBe, ADN-ului viral în sânge (viremiei) și a modificărilor biochimice (ALAT normale). Seroconversia spontană a purtătorilor de VHB este posibilă, cu o rată de 3-5% /an. Starea de purtător nu este definitivă, în anumite condiții fiind posibile reactivări. Hepatitele acute virale 132 Hepatita

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
ADN-ului viral în sânge (viremiei) și a modificărilor biochimice (ALAT normale). Seroconversia spontană a purtătorilor de VHB este posibilă, cu o rată de 3-5% /an. Starea de purtător nu este definitivă, în anumite condiții fiind posibile reactivări. Hepatitele acute virale 132 Hepatita cronică este caracterizată prin prezența AgHBs, replicarea virală evidențiată prin prezența ADN seric și persistența citolizei (creșterea ALAT) mai mult de 6 luni. Diagnosticul clinic și biologic este urmat de diagnosticul etiologic, sugerat epidemiologic și confirmat prin teste

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
ALAT normale). Seroconversia spontană a purtătorilor de VHB este posibilă, cu o rată de 3-5% /an. Starea de purtător nu este definitivă, în anumite condiții fiind posibile reactivări. Hepatitele acute virale 132 Hepatita cronică este caracterizată prin prezența AgHBs, replicarea virală evidențiată prin prezența ADN seric și persistența citolizei (creșterea ALAT) mai mult de 6 luni. Diagnosticul clinic și biologic este urmat de diagnosticul etiologic, sugerat epidemiologic și confirmat prin teste virusologice. Fig. 7.3 Evoluția serologică a hepatitei acute cu

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
cu VHB forma progresivă Investigațiile serologice necesare sunt:  AgHBs, marker pentru infecția cu VHB, care apare cu 2-7 săptămâni anterior debutului și dispare în convalescență  AcHBc-IgM, marker pentru infecția acută, care apare precoce și dispare în 6-12 luni. Hepatitele acute virale 133 Tratamentul antiviral nu aduce niciun beneficiu pentru infecția cu VHB, 90% dintre cazuri vindecându-se spontan. Riscurile de transmitere a VHB pot fi limitate prin respectarea precauțiunilor universale, securizarea transfuziilor, educație (sanitară, sexuală, etc.). Imunoprofilaxia pasivă este indicată la

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
fulminantă (Figura 7.4.) Suprainfecția cu VHD apare la un pacient deja infectat cu VHB, și se poate manifesta uneori printro formă fulminantă de hepatită sau prin accelerarea evoluției hepatite cronice cu VHB anterior inactive (figura 7.5). Hepatitele acute virale 134 Fig. 7.4 Coinfecția VHB-VHD Patogenia VHD constă în multiplicarea exclusiv în ficat, utilizând polimeraza ARN din hepatocitul gazdă. Durata replicării VHD depinde de durata replicării VHB și nu o poate depăși. Leziunile hepatice sunt determinate atât prin mecanism

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
și prin mecanism mediat imunologic (indirect). Diagnosticul coinfecției și suprainfecției VHD-VHB se bazează pe markerii serologici. (tabel 7.4). Profilaxia infecției cu VHD este asigurată indirect de profilaxia VHB, prin imunizare vaccinală și prin măsuri universale de prevenție. Hepatitele acute virale 135 Fig. 7.5 Suprainfecția VHD-VHD Tabel 7.1 Diagnosticul serologic al hepatitei cu VHD Co-infecție VHB-VHD Supra-infecție VHD-VHB VHB AgHBs AcHBcIgM + + + VHD AgVHD AcHD-IgM ARN-VHD Tranzitor + (seroconversie) + Tranzitor + (seroconversie) + Hepatitele acute virale 136 7.5.4 Hepatita acută cu

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]