2,034 matches
-
al cașecticului odată cu dispariția țesutului adipos și diminuarea masei musculare, bolnavii încep să devină astenici, le scade rezistență la efort, la frig, sunt somnolenți, indiferenți față de mediul înconjurător, au voce lentă și monotona topirea depozitelor adipoase poate duce la ptoze viscerale și la hernii prin pierderea tonicității musculare pielea este uscată, palida, fără elasticitate, uneori infiltrata, prezentând edem carențial părul este friabil apar tulburări digestive: limba depapilata,mucoasa bucala subțiata, uscată tulburări cardiovasculare-dispnee de efort, hipotnsiune arterială tulburări genito-urinare: polakiurie, poliurie
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
celulelor endocardice specifice. Gelatina cardiacă este înconjurată de un strat de celule mezenchimale ce formează teaca mioepicardică. Geneza progresivă a diferitelor structuri cardiace determină edificarea endocardului din tubul endocardic, a peretelui muscular cardiac (miocardul) din teaca miocardică și a pericardului visceral sau epicardul din teaca miocardică. Peretele cardiac este format dinăuntru în afară din endocard, miocard și epicard. Epicardul este uneori inclus în descrierea miocardului ca epimiocard, stratul epicardic propriu dezvoltându-se mai târziu din celulele mezenchimale ale septum transversum dispersate
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
embrionar primitiv, numită pericard seros. Cele două foițe sunt contigue la nivelul emergenței vaselor mari din sacul pericardic, stratul fibros fiind continuu cu adventicea vasculară și fascia pretraheală. Foița seroasă se reflectă pe suprafața cardiacă și poartă numele de pericard visceral sau epicard. Din punct de vedere clinic, pericardul trebuie considerat ca o entitate unică conținută în sacul fibroseros. Pericardul fibros are forma de trunchi de piramidă patrulateră, turtit anteroposterior, cu baza mare situată inferior. Pericardul fibros este menținut în poziție
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
inferior * diafragm; * peritoneu; * vena cavă inferioară. Pericardul seros este format din porțiunea pericardului seros care tapetează fața internă a pericardului fibros și poartă denumirea de lamina parietală, și porțiunea ce acoperă cordul și porțiunea intrapericardică a vaselor mari, numită lamina viscerală sau epicard. * Cavitatea pericardică astfel formată, este o structură virtuală cuprinsă între foițele pericardului seros (parietală și viscerală) și conține o cantitate minimă de lichid ce favorizează mișcările inimii. * Sinusurile pericardice Răsfrângerea foiței (laminei) parietale în foița viscerală se face
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a pericardului fibros și poartă denumirea de lamina parietală, și porțiunea ce acoperă cordul și porțiunea intrapericardică a vaselor mari, numită lamina viscerală sau epicard. * Cavitatea pericardică astfel formată, este o structură virtuală cuprinsă între foițele pericardului seros (parietală și viscerală) și conține o cantitate minimă de lichid ce favorizează mișcările inimii. * Sinusurile pericardice Răsfrângerea foiței (laminei) parietale în foița viscerală se face în doua zone: în jurul arterelor mari; în jurul crucii venoase a inimii. Din aceasta cauză, cavitatea pericardică prezintă o
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
numită lamina viscerală sau epicard. * Cavitatea pericardică astfel formată, este o structură virtuală cuprinsă între foițele pericardului seros (parietală și viscerală) și conține o cantitate minimă de lichid ce favorizează mișcările inimii. * Sinusurile pericardice Răsfrângerea foiței (laminei) parietale în foița viscerală se face în doua zone: în jurul arterelor mari; în jurul crucii venoase a inimii. Din aceasta cauză, cavitatea pericardică prezintă o serie de diverticuli și fosete numite sinusuri pericardice. Sinusul transvers Theile are forma literei „L” culcate, ramura mai mică fiind
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sistemul ventricular a lui Purkinje. Inervația extrinsecă a cordului provine din ramurile cardiace a nervilor vagi (parasimpatică) și din fibrele trunchiului simpatic. Inervația simpatică provine din sistemul simpatic care include ramurile cardiace cervicale, ramurile cervicotoracice ale ganglionului stelat și ramurile viscerale toracice din primii 4 ganglioni toracici simpatici. Fibrele acestor nervi sunt cardioacceleratoare, vasodilatatoare și nociceptive. Fibrele preganglionare simpatice fac sinapsă cu ganglionii cervicali și toracici iar fibrele postganglionare însoțesc ramurile cardiace ale trunchiului simpatic. Inervația parasimpatică include un ram cervical
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ușoară (câteva zeci de celule), cu formulă limfocitară sau mixtă, proteinorahie moderat crescută și glicorahie normală. Meningita leptospirotică are evoluție benignă. Complicațiile imunalergice tardive sunt uveita, iridociclita, nevrita, mielita, encefalita. b. Forma icterică pluriviscerală, denumită și sindromul Weil, asociază manifestări viscerale diverse, de intensitate variabilă: hepatice: icter colestatic, creștere moderată a transaminazelor și trigliceridelor renale: insuficiența renală acută (frecvent cu diureza conservată, uneori cu oligoanurie) neurologice: meningita, encefalita, mielita, nevrita periferică cardiovasculare: miocardite, pericardite, șoc cardiovascular (poate fi cauzat de reacția
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
uneori cu oligoanurie) neurologice: meningita, encefalita, mielita, nevrita periferică cardiovasculare: miocardite, pericardite, șoc cardiovascular (poate fi cauzat de reacția Herxheimer indusă de doze mari de antibiotic) pulmonare: dureri toracice, hemoptizii, pneumonie interstițială, insuficiență respiratorie acută hemoragice: trombocitopenie, hemoragii cutaneo-mucoase și viscerale, coagulare intravasculară diseminată, hemoliză. Diagnostic Criteriul epidemiologic are o mare valoare orientativă pentru diagnosticul leptospirozei, la un pacient cu manifestări clinice și biologice compatibile. Modificările biologice nespecifice sunt: sindromul inflamator: creșterea vitezei de sedimentare a sângelui, fibrinogenului și a proteinei
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
poliadenopatii persistente câteva săptămâni, erupții, corioretinită (5-10%), sindrom mononucleozic sanguin. Toxoplasmoza la imunodeprimat este dominată de formele cerebrale, manifestate cu febră, cefalee, somnolență, crize comițiale, semne de focar neurologic. Toxoplasmoza congenitală este urmată de avort, moarte fetală, encefalomielită congenitală, infecții viscerale simptomatice (anasarcă fetoplacentară, hepatită) sau infecții paucisimptomatice (retard mental, corioretinite). Diagnostic Contactul cu pisici NU este esențial pentru diagnosticul toxoplasmozei. Manifestările clinice compatibile cu toxolasmoza necesită confirmarea etiologică, precum și excluderea altor etiologii, cu manifestări similare. Diagnosticul serologic se poate realiza
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și formarea edemului. Factorul letal induce citoliza celulelor de tip macrofagic și constituirea leziunilor endoteliale severe. Tablou clinic Manifestările clinice pot fi cutanate sau visceralizate. Incubația este de 3-10 zile în forma cutanată și până la 60 de zile în formele viscerale. Antraxul cutanat se prezintă sub două forme: a. Pustula malignă se însoțește de simptome generale reduse: febră, frisoane, cefalee, mialgii, artralgii. Leziunea caracteristică evoluează de la maculo-papulă pruriginoasă, nedureroasă la veziculă hemoragică și apoi la escară neagră înconjurată de vezicule sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu evoluție septicemică, asociind febră mare, frisoane, tahicardie, tahipnee, stare toxică. Leziunea de la poarta de intrare este discretă sau absentă. Domină edemul enorm, gelatinos, deformant. Antraxul bulos se caracterizează prin flictene și bule sero-hemoragice pe fond de edem întins. Antraxul visceral poate fi localizat pulmonar, digestiv sau cerebral și este grevat de mortalitate foarte ridicată (100% în absența tratamentului). Antraxul pulmonar evoluează ca mediastinită necrozantă hemoragică cu insuficiență respiratorie acută, șoc și deces în 24 - 36 ore. Meningoencefalita cărbunoasă este de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
predominant este miliar, cu infiltrat reticulonodular difuz sau bazal bilateral, sufuziuni pleurale și adenopatii hilare și/sau mediastinale. Localizările extrapulmonare sunt prezente în oase, creier, meninge, tract gastrointestinal, ganglioni limfatici (în special cervicali) și viscere, raportânduse și cazuri de abcese viscerale, hepatice, tiroidiene sau prostatice. După localizare, coinfecția HIV-tuberculoză prezintă 60-80% forme pulmonare și 30-40% forme extrapulmonare. Diagnosticul prezumtiv clinic al TB pulmonare este confirmat de examenul microbiologic prin microscopie și cultură sau identificarea My.tuberculosis prin PCR din produsele biologice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Lumii." Gheorghe Grigurcu " Cezar Ivănescu este poetul stărilor primordiale, al lumii ce se naște murind și moare născând, al spaimei biologice de dispariție, al metamorfozei. Un extraordinar simț al efemerului și al inconsistenței, o pătrunzătoare intuiție a materiei, o trăire viscerală, instinctuală se întrevăd în fluxul continuu de senzații, în furia dezordonată a imaginilor, în gâlgâirea impresiilor primare. Este o poezie grea, zguduitoare până la teroare, de o cumplită acuitate și de o brutalitate a verbului vecină cu cinismul, apăsător de concretă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
trident; toracele cu aspect de scut larg, cu mameloane hipoplazice și îndepărtate; extremități: scurtarea metacarpienelor IV, V și a metatarsienelor IV, V, cubitus valgus, anomalii ale genunchiului, hipoplazie ungveală, edem al feței dorsale a mâinilor; piele: nevi pigmentari multipli. Anomaliile viscerale afectează: cordul: coarctație de aortă și diferite alte malformații ale cordului stâng; rinichiul: rinichi în potcoavă. Există episoade frecvente de otită în copilărie soldate cu hipoacuzie de percepție. Nu apare puseul de creștere prepubertar. Organele genitale externe și interne sunt
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
în tubul contort proximal. Glomerulul este format dintr-o rețea de capilare. La acest nivel se realizează filtrarea glomerulară. Bariera de filtrare este asigurată de peretele capilar (format din endoteliul fenestrat și membrana bazală glomerulară) și de epiteliul podocitar (foița viscerală a capsulei Bowman). Bariera este permeabilă pentru apă și molecule mici. Din acest motiv filtratul glomerular nu conține în mod normal proteine sau elemente figurate ale sângelui. Capilarele glomerulare sunt susținute de o structură numită mezangiu glomerular, formată din celule
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Din acest motiv filtratul glomerular nu conține în mod normal proteine sau elemente figurate ale sângelui. Capilarele glomerulare sunt susținute de o structură numită mezangiu glomerular, formată din celule mezangiale și matrice mezangială. Capsula Bowman are două foițe - parietală și viscerală care delimitează camera urinară. Foița viscerală (epiteliul podocitar) învelește capilarele glomerulare. Epiteliul podocitar este format din celule numite podocite, care prezintă prelungiri care se sprijină pe membrana bazală. Prelungirile se numesc procese podocitare (pedicele) (Fig.40, Planșa II). Aparatul juxtaglomerular
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
conține în mod normal proteine sau elemente figurate ale sângelui. Capilarele glomerulare sunt susținute de o structură numită mezangiu glomerular, formată din celule mezangiale și matrice mezangială. Capsula Bowman are două foițe - parietală și viscerală care delimitează camera urinară. Foița viscerală (epiteliul podocitar) învelește capilarele glomerulare. Epiteliul podocitar este format din celule numite podocite, care prezintă prelungiri care se sprijină pe membrana bazală. Prelungirile se numesc procese podocitare (pedicele) (Fig.40, Planșa II). Aparatul juxtaglomerular este o structură complexă situată la
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Aspergilus etcvirale: hepatitice B și C, HIV - substanțe toxice și alergii: - medicamente: captopril, AINS, penicilamina, litiu, săruri de aur, Rifampicină, Hidralazină, Allopurinol - săruri ale metalelor grele - alte substanțe: droguri (heroina), vaccinuri, veninuri, seruri, solvenți organici, intoxicații alimentare - neoplazii: în neoplasme viscerale sau hemopatii maligne (limfoame, leucemie limfatică cronică, mielom multiplu) - disproteinemii: mielom multiplu, macroglobulinemia Waldenström, amiloidoza - boli metabolice: diabet zaharat, amiloidoză colagenoze și vasculite: lupus eritematos sistemic (LES), sclerodermie, poliartrita reumatoidă, polimiozita, panarterita nodoasă, purpura HenochSchönlein, crioglobulinemie, granulomatoza Wegener, boala Goodpasture
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
PROGRESIVE) Definiție GN caracterizate histologic prin proliferare extracapilară, cu formare de semilune epiteliale, iar clinic prin evoluție rapidă spre IRC terminală. Etiologie GN rapid progresive pot fi primitive (idiopatice) și secundare. Etiologia este diversă: infecțioasă, autoimună (vasculite și colagenoze), neoplazii viscerale (plămân, vezică urinară, prostată) și limfoame, medicamentoasă (ex. Alopurinol, Rifampicină, Penicilină, Hidralazină). Patogenie Mecanismele patogenice implicate sunt complexe și determină 3 tipuri principale: cu Ac anti MBG, cu complexe imune circulante și forma pauciimună (în anumite vasculite). Anatomie patologică Leziunea
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
a intoleranței digestive. Pielea are o colorație caracteristică pământie, este uscată, cu leziuni de grataj, echimoze și necroze în fazele avansate. Afectarea osoasă este frecventă și se manifestă prin: dureri osoase, musculare, fracturi spontane, prurit, calcificări subcutanate, vasculare, articulare și viscerale, nanism la copii. Manifestările sunt incluse în noțiunea de osteodistrofie renală și sunt cauzate de anomalii în metabolismul calciului și fosforului. În 40% din cazuri sunt evidențiate modificări radiologice (Fig. 69). Afectarea cardiovasculară este cea mai frecventă și redutabilă complicație
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
pareze și chiar paralizii. Neuropatia autonomă este afectarea sistemului nervos vegetativ și se manifestă prin hipotensiune arterială ortostatică, tulburări de micțiune și de tranzit intestinal, tulburări de sudorație, impotență. Afectarea hematologică este caracterizată prin sângerări cutaneo-mucoase (echimoze, purpură, epistaxis) și viscerale (frecvent gastro-intestinale, mai rar intracraniene). Afectarea renourinară și a sistemului de reproducere este manifestă prin tulburări ale diurezei (oligurie, anurie), infecții urinare frecvente, amenoree, impotență, infertilitate. Afectarea endocrină și metabolică explică episoadele de hipoglicemie și așa-numitul pseudodiabet azotemic, creșterea
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
invazie medulară și a sângelui periferic. Este tipul de leucemie cel mai frecvent întâlnit la copil. Particularități de diagnostic La tabloul clinic general se adaugă câteva elemente sugestive pentru acest tip de leucemie: adenopatii, hepato-splenomegalie, hipertrofie testiculară, dureri osoase, manifestări viscerale diverse prin infiltrare limfoblastică, sindrom de compresiune mediastinală (edem în pelerină, jugulare turgescente, dispnee), tulburări neurologice. Explorări de laborator Examenul citologic permite diferențierea celulei limfoide prin absența granulațiilor și prin diferite colorații, de ex. reacție pozitivă PAS, negativă pentru mieloperoxidază
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
alergizante, aditivilor alimentari, conservanților, hidratare adecvată, regim hiposodat, adaptat funcției renale după caz, efort fizic moderat, sistarea medicației prealabile în funcție de pacient. Tratamentul farmacologic este orientat de forma clinică: - afectarea vasculară necesită administrare de vasculotrope, vitamina C și Eafectarea articulară și viscerală de orice tip se tratează cu metilprednisolon în pulsterapie i.v. urmată de prednison pe cale orală - numai în caz de afectare renală se asociază ciclofosfamida. Plasmafereza este indicată în GN rapid progresivă cu afectare severă a funcției renale.în afectarea
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
mai important (Fig. 98, Planșa III). În mod clasic hemoragiile sunt provocate de traumatisme minore sau sunt spontane fără cauză aparentă, nu au tendința la oprire spontană, recidivează ușor și sunt disproporționate în raport cu cauza. Hemoragiile pot avea orice sediu, inclusiv visceral, dar atrag atenția hemoragiile la nivelul articulațiilor (hemartroze), mușchilor (hematoame), alveolelor dentare, planșeului cavității bucale, peri- sau retro-orbitar. În formele severe sângerarea este precoce și este sesizată încă de la naștere la tăierea cordonului ombilical. Hemartrozele sunt constante în aceste forme
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]