8,047 matches
-
oameni talentați în sat (ca în Creangă, așa îți și povestesc, ca un Creangă de pe Olt, că mă adaptez și eu), Iacobache ne chema pe mai mulți, odată aproape tot satul era Iacobache, pe vremea lui Maiorescu... (pauză). — Maiorescu? (e vitează). Păi, da, chiar a venit ministrul... — Ba era critic literar, am învățat de el la școală! (sigură pe ea). — Poate l-ai și citit?, îîî, să lăsăm, surâde Maestrul, vine marele om în satul nostru într-un an, nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Și n-ai fost mulțumit de tine niciodată???, lasă-l pe ăsta, pe Hemingway, cine o fi el... — Da, când am luat, în adolescență, premiul pentru recitare la Dialog la distanță, recitam din... nalt la stat/ mare la sfat/ și viteaz cum n-a mai stat, adică din Toma Alimoș, că balada asta ar trebui să fie emblema poporului român, nu Miorița. Atunci am mai fost fericit, când am reușit un rol, când a apărut o cronică bună de spectacol, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
iar amândoi... Brezoi... mai e puțin și vine satul, Cristeștii lui de tinerețe. Trece prin Poieni, încetinește pe lângă bisericuța veche vreo 400 de ani, cu hramul Toți sfinții, el iubește în mod special biserica asta, pentru că se cununase acolo Mihai Viteazul (istoria vrea să ia locul memoriei, nu?)... se închină la crucea din fața bisericii, auzise că dedesubt e un mormânt, cine și-o fi îngropat acolo fericirile și nefericirile, și bunătățile, și cruzimile?, ce duh neliniștit se ridică noaptea, după douăsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
e cam uscățivă. Hans e sportiv și, fără îndoială, el e șeful. Mama se cufundă într‑un crater negru de tăcere, pe al cărui perete neted și uniform curbat se aprinde din când în când imaginea bărbatului ei ucis; fii vitează, eu mor, dacă trebuie să mor, pentru social‑democrație, pentru cauza muncitorilor - care sunt de fapt unul și același lucru, social‑democrația și cauza muncitorilor - și cândva mă vor răsplăti. Acolo n‑o să fiu niciodată uitat și, de asemenea, voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
multor sindrofii armenești. Râul mai ales, sticlos, egal, bogat, dar și insipid ca marele său cântăreț, Siretul leneș se confundă cu una din cele mai dragi vedenii. În fast minuscul de regină Mab, o văd biruind cursul pe nobila și viteaza cățea terrieră Miss - dragostea și mândria mea - dintre tulpanele și iazmele depărtărilor de unde, ca pe o linguriță de argint inima-mi pierită o strigă, sorbind-o. Dar, ca moliftul în iarnă, incoruptibilă esență, această Moldovă există în orașul potrivnic al
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, măi sfânt Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc, rostit În slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu brațe țări, Încununați cu crește de Carpați ! Spre Basarabia zburați Și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Mării Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pusta și în orice loc Aceeași limbă ei
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
inteligență, incisivitate, promptitudine și asumare, sinonimia cu responsabilitatea cuvântului scris într-o Galerie Gutenberg, în care noi, gazetarii, suntem mereu în salopete de lucru, fac parte din acea estetică a receptării, cuprinzându-i pe Tudor Vladimirescu, pe Nicolae Bălcescu, Mihai Viteazul, Aurel Vlaicu, dar și evenimentele dramatice de la Târgu-Mureș, din martie 1990, istoria cea „ascunsă în beci”, craniile de cristal, trăirea în legendă. Într-o dinamică a semnificațiilor și a demersurilor tipologice se situează acei români pentru un Nobel: Mihail Diaconescu
CĂRŢI NOI-MARIANA CRISTESCU TIMPUL IUBIRILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364386_a_365715]
-
frige alunecușul la funduleț, dar când vine scadența, îi lovește amnezia. Nu-i nimic, nu toată lumea are probleme cu ținerea de minte. Eu nu voi întreba din nou, precum neuitatul Adrian Păunescu: „Totuși, unde-au fost românii/ Când tăiară pe Viteazul?”, fiindcă, pur și simplu, mi-e lehamite și silă de atâta ipocrizie. Nu poate invoca nimeni motivul că nu s-a știut, că nu s-a mediatizat suficient. „Cuvântul liber” a lansat invitația în fiecare zi a săptămânii, pe prima
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA TÂRGU MUREŞ , ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364382_a_365711]
-
despărțite de 84 de ani și de tot ceea ce civilizația umană a imaginat și a realizat între timp, sunt semnificațiile perene. România Mare a fost un vis, un ideal plutind în legendă, cei ce-l întruchipaseră măcar puțin timp, Mihai Viteazul și locurile de care se legase fapta lor, Alba Iulia, deveniseră mituri naționale. A mai trecut timp până când o generație, cea care s-a afirmat pe plan cultural și politic, pe când veacul 19 se sfârșea și când cel nou începea
INSTINCTUL POPULAR, ÎNDRUMĂTOR MORAL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364566_a_365895]
-
Anania nu este cunoscut doar în calitate de cleric ortodox, ci și de scriitor, poet și dramaturg. El a urmat școala primară din localitatea natală, după care a fost înscris la Seminarul "Central" din București. În anul 1943 a absolvit Liceul "Mihai Viteazul" din București, obținând diploma de Bacalaureat.iar în anul 1935, minor fiind, a devenit membru al organizației "Mănunchiul de prieteni", organizație legionară a tineretului școlar, pentru ca din anul 1936 să fie încadrat în "Frăția de Cruce", organizație superioară celei dintâi
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]
-
de ani de apartenență a Regelui Carol I la Regimentul II Dragoni al armatei prusiene, regiment care purta numele de "Impărăteasa Alexandra a Rusiei", precum și pentru aniversarea a 35 de ani de la "gloriosul an" 1877, când Carol I, în fruntea vitezei sale armate, a luptat alăturea de neuitații mei tată și bunic", dupa cum spunea Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. Domnitorul Carol a fost comandantul forțelor romano-ruse pe frontul de la Plevna. Bastonul de mareșal i-a fost înmânat regelui
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
la diametrul mic, având o lungime de 4,7 cm. Capacul superior are deasupra stema mare a României, înconjurată de două cununi de frunze de lauri, iar pe laterală înscrisul: „Nihil sine deo“. Capacul inferior are deasupra crucea Ordinului Mihai Viteazul, în mijlocul căreia se află cifra încoronată a regelui Carol II, fiind înconjurată de două cercuri concentrice. Pe cercul exterior e incizat numele atelierului care a produs bastonul: „Falize Anciens Joalliers de la Couronne de France“; lateral, textul „Mărăști“. În final putem
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 379 din 14 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Articol de Ion C. Hiru „Greaua moștenire”, hidrocentrala de pe Argeș MOTTO: „Îi trebuie neamului acestuia o generație care să se jertfească, o generație de viteji și de patrioți până la nebunie. În toate timpurile au fost căutați oamenii de treabă, dar niciodată n-am avut mai mare nevoie ca acum de luptători hotărâți, de oameni vrednici și de caracter pe care să nu-i abată nimic
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
De aceea, vorbind despre poporul român se vede în textele lui totdeauna o undă de durere când se raportează la prezent și o înflăcărare când își amintește de marii bărbați ai istoriei noastre: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul. Uimit de vastitatea unei minți atât de sclipitoare, Nicolae Iorga scria în anul 1934: "Mihai Eminescu stăpânea cu desăvârșire cunoștința trecutului românesc și era perfect inițiat în istoria universală, nimeni din generația lui n-a avut în acest grad instinctul
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
atunci, tocmea, cumpăra și vindea cam tot ce se putea în Mediterana, în est, în Persia sau tocmai până spre nord, în Scoția. Mai târziu, însă Imperiul Roman i-a tăbăcit ca și pe noi, pe-atunci geto-daci, cei mai viteji și drepți dintre traci. În plus, pentru spectacol la ei, într-un orășel, El Djem, romanii au ridicat, la vremurile acelea, un alt colosseum. Sângele trebuia să țâșnească în arene nu doar la Roma, ci și mai la sud, în
IERTĂTORI ŞI IARĂŞI DE LA CAP, DE N.BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361347_a_362676]
-
poștă la degete, hârtia aprinsă petrecută printre degetele de la picioare și din cauza căreia te trezeai urlând de durere și de spaimă spre amuzamentul plin de răutate al celorlalți, pe care lașitatea de care erau conștienți, îi împingea să se arate viteji numai când se aflau în grup. Aceeași prăjitură pe care trebuia să o pui la bătaie pentru meditații la mate ca să salvezi o corigență. Tributul datorat celui mai tare era și un exercițiu al nedreptății care îl pregătea pentru viață
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
anumit timp s-a extins și la fete. Interesant este că se păstrează până în zilele noastre. Din păcate, sunt unele locuri unde această tradiție s-a pierdut. De fapt, istoricul Herodot avea să descrie poporul dacilor ca fiind “cei mai viteji și mai drepți” dintre traci. De la Zamolxe se păstrează și se practică și astăzi mai multe ritualuri. De altfel, într-unul din dialogurile lui Socrate, acesta povestește cum a învățat de la un preot al lui Zamolxe faptul că mai întâi
OBICEIURI STRĂVECHI ALE ROMÂNILOR, DE ANUL NOU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363846_a_365175]
-
țărilor române, idee patriotică anticipând Unirea dar nu a beneficiat de condiții favorabile. Înaintea bătăliilor ținea post împreună cu întreaga oștire și se înălțau rugăciuni în biserici. A avut doi importanți duhovnici: pe Simeon Sihastrul și pe Daniil Sihastrul. Pe oștenii viteji îi răsplătea cu moșii și dregătorii înalte ca de exemplu pe Șendrea, Hatman, Luca Arbore, aprodul Purice din care s-au tras mai târziu Movileștii. Mulțumea întotdeauna lui Dumnezeu pentru ajutorul în lupte și înălța cu bucurie biserici. A întărit
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
au petrecut evenimente de mare răsunet pe care istoria să le fi reținut și tratat ca atare. Ștefan cel Mare nu a tras paloșul ca la Războieni, Podul înalt, etc. și nici măcar o ibovnică în zonă n-a avut. Mihai Viteazul în drumul spre lași nu a trecut prin zonă. trupele germane au fost înfrânte la Mărășești, Ferdinand s-a încoronat la Alba Iulia și așa mai departe. Și atunci de ce o monografie a Comunei Suceveni, la urma urmelor cui să
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364017_a_365346]
-
cavalerești. A încreștinat-o pe împărăteasa Alexandra soția prigonitorului Dioclețian, devenită martiră. Icoana sa a devenit Flamura creștină de biruință care a întărit brațul marilor noștri Domnitori: Mircea cel Bătrân, Radu de la Afumați, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Tudor Vladimirescu ș.a. Sf. M. Mc. Gheorghe a dat numele orașelor Giurgiu, Gheorghieni, Sfântul Gheorghe, unui braț al Dunării la vărsarea în Marea Neagră, statului caucazian Georgia, statului din S-E S.U.A., Georgia, arhipelagului din Sudul Oceanului Atlantic
CINSTIRE PURTĂTORILOR NUMELUI SFÂNTULUI MARE MUCENIC GHEORGHE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362850_a_364179]
-
Romulus tăcea fiindcă simțea că are o menire: de a zidi cetatea a cărei nemurire îi va include numele în ea. I-a alăptat lupoaica atunci când i-a aflat și laptele le-a dat ferocitate. Pentru că-a râs de visul viteazului său frate Remus a fost la moarte condamnat. Cu doisprezece vulturi și-un plug a sorocit chiar Romulus hotarele cetății. Răpi apoi Sabine. Domní slujind dreptății, fiind simbol când zeii l-au răpit. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363001_a_364330]
-
Dacoromân în cerul Sfințiilor și Martirilor săi. În toată creația sa pulsează sublimul „Jertfei Dochiei”, mesianismul evanghelic al Întrupărării, dumnezeiescul Crucii hristice, frumosul Marianic al dăruirii, ataraxia tracă, idealismul ascetic bizantino-constantinopolitan, biruințele Marelui Ștefan, dârzenia neînfricatului Țepeș, martiriul lui Mihai Viteazul, Doina lui Eminescu, Coloana lui Brâncuși,cântarea Mariei Tănase... În harul poeziei sale a sălășluit Rugul aprins al Psaltirei dorului dacic, care i-a conferit suferința dumnezeirii. Ideea destinului său era taina suferinței și a jertfei cuprinsă în Hrisovul zamolxian
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
privesc în ochi. PALOȘ: (o împinge ușor) Nu mă ademenești cu vicleșugurile tale! Dispari de bună voie, fantasmă nocturnă, altfel te spintec cu paloșul! PRINȚESA: (duioasă) N-o vei face! Ești un tânăr plin de iubire! Știu cât ești de viteaz! Brațul tău nu obosește niciodată! În iureșul luptelor cu cât te bați mai înverșunat, cu atât puterea ta crește de zeci de ori! PALOȘ: (surprins) De unde-mi ști secretul? PRINȚESA: (plimbă palma pe pieptul bărbatului) Ghici?. PALOȘ: Ești vreo vrăjitoare
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
se sărută din nou. Bărbatul simte o amețeală, iar pădurea și cerul se învârt în jurul său. PALOȘ: (în șoaptă) Tu nu ești ființă umană... M-ai învăluit cu vraja ta... PRINȚESA: Să nu-ți pară rău. Sunt urmașa celor mai viteji principi... Iar tu ești om doar pe jumătate! PALOȘ: (tresare) Poftim? O împinge și fecioara se rostogolește în iarbă. PALOȘ: Am să te ucid, nălucă a nopții! Prințesa îi zâmbește șăgalnic cu coapsele dezvelite ostentativ. PRINȚESA: Nu poți s-o
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
zicea că vampirii sunt făpturi fioroase? Vampiricele sunt femei atrăgătoare și cu o poftă nebună de iubire! PRINȚESA: Din acest moment faci parte din lumea noastră. Din prima noastră noapte de dragoste se va naște cel mai frumos și mai viteaz fecior! PALOȘ: Un prinț adevărat! PRINȚESA: El va fi urmașul lui Dracula! EXT / PE CÂMPUL DE LUPTĂ / ZI De o parte și de alta pe câmpul de luptă se văd cele două oștiri. La oastea românilor, în prim plan, este
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]