2,533 matches
-
scăzută, spre jumătate. Să fie determinată această situație de ideea că renașterea limbii române În regiunea Cernăuți ar duce la crearea unei elite a intelectualității românești pentru toate domeniile de activitate, În lipsa căreia limba română, rămasă la rangul de limbă vorbită, folosită doar pentru transmiterea culturii orale, n-ar mai constitui o frînă În procesul de deznaționalizare? S-a vorbit și Încă se vorbește despre Înființarea unei universități multiculturale la Cernăuți, cu o linie de predare În limba română avînd două
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
1994 avea În vedere faptele oferite de cercetarea limbii române În toate variantele ei și de limba moldovenească, precum și rezultatele la care ajunsese lingvistica actuală: . Este și meritul lingviștilor În faptul că președintele Republicii Moldova din acea vreme accepta că limba vorbită În țara sa este limba română:. Există Însă un lucru care e nu de mirare, ci e de-a dreptul surprinzător: apariția la Chișinău a unui Dicționar moldovenesc-românesc, ale autorului, Vasile Stati, absolvent al facultății istorico filologice și doctor habilitat
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
să fie sigur (s.n.) moștenit din latinește, sau o continuitate Între numirile oficiale ale romanilor păgîni și ale românilor creștini nu există. Afirmații de acest fel pot descumpăni pe un neavizat, În condițiile În care caracterul romanic al limbii române vorbite nu este astăzi pus la Îndoială de nimeni, dar situația este similară pentru teritoriul romanic occidental, unde onomasticonul latin sau preroman nu s-a prea păstrat. Din păcate, această lipsă de continuitate În antroponimia românească a fost interpretată, cu rea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
copilului În mediul vorbitor, În vederea integrării ulterioare, sub diferite forme, În Învățământul general. Integrarea școlară reală nu se poate realiza decât În momentul În care copilul protezat de timpuriu posedă instrumentul de contact și de stabilire a interrelației prin intermediul limbajului vorbit. Evantaiul noțional care se utilizează atât În știință cât și În limbajul obișnuit pentru a denumi persoanele cu tulburări de auz este foarte lung și diferit. De exemplu: surdo-mut, surdovorbitor, surd, deficient de auz, disfuncțional auditiv, hipoacuzic, handicapat de auz
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
mea păpușă.; Păpușa are părul mea lung.; Semaforul culoarea roșie., Culoarea are semaforul roșie., Culoarea are sema roșie forul. Această topică defectuoasă este datorată faptului că vocabularul activ este foarte sărac și se structurează după limbajul mimico-gestual, nerespectând normele limbii vorbite. Copiii, ca și maturii surzi, renunță la cuvintele de legătură În cele mai multe cazuri, lor necorespunzându le semne În limbajul mimico-gestual, uneori renunță și la verb, cum se va vedea mai departe. Felul În care au Încercat elevii să găsească ordinea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
fizic cât și pentru că reprezintă o etichetă vizibilă a condiției lor umane. Metodele de educare a persoanelor deficiente de auz constituie subiect de polemică la nivel mondial Între concepția centrată pe utilizarea limbajului semnelor și concepția ce promovează Învățarea limbajului vorbit. Această diferență de viziune educativă presupune, pe de o parte, ideea că demutizarea este un proces prin a cărui Întindere În timp afectează dezvoltarea psihosocială a individului , iar pe de altă parte, faptul că utilizarea exclusivă a semnelor neglijează resturile
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
parte, faptul că utilizarea exclusivă a semnelor neglijează resturile auditive. Cum majoritatea acestor deficienți au resturi de auz, gradul surdității variind, considerăm esențial procesul de demutizare, respectiv de a-i direcționa să-și folosească auzul rezidual pentru a Învăța limbajul vorbit, cu atât mai mult cu cât limbajul semnelor Îl vor achiziționa oricum prin interacționarea cu grupurile de surzi. Nivelul destul de redus de cercetări din țara noastră privind efectele deficienței auditive asupra proceselor psihice ale individului justifică inițiativa personală de a
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
introducerea cuvântului În enunț; utilizarea convorbirii (conversația cu elevii) folosirea poveștilor ( repovestire); utilizarea ilustrațiilor; recunoașterea personajelor (după descrieri, replici) e) structura gramaticală Curentul global-oralist propune Însușirea structurii gramaticale concomitent cu vocabularul. 2. Metoda bilingvistic-biculturală (dbi/bi). Pentru a ajuta limbajul vorbit, metoda adaugă utilizarea dactilemelor ca suport și pentru a Înlătura confuziile. Limbajul gestual cuprinde gesturi cu mâinile, având patru componente: forma, orientarea, poziția și mișcarea prin care se Încearcă reprezentarea unor noțiuni mai largi decât cuvintele limbajului vorbit. O persoană
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ajuta limbajul vorbit, metoda adaugă utilizarea dactilemelor ca suport și pentru a Înlătura confuziile. Limbajul gestual cuprinde gesturi cu mâinile, având patru componente: forma, orientarea, poziția și mișcarea prin care se Încearcă reprezentarea unor noțiuni mai largi decât cuvintele limbajului vorbit. O persoană biculturală poate beneficia de avantajele oricăreia din cele două culturi și două limbajecel vorbit și cel mimico-gestual. 3. Metoda comunicării totale termen introdus de Roy Holcomb În 1967, care susține că pentru a comunica eficient, trebuie să te
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cuprinde gesturi cu mâinile, având patru componente: forma, orientarea, poziția și mișcarea prin care se Încearcă reprezentarea unor noțiuni mai largi decât cuvintele limbajului vorbit. O persoană biculturală poate beneficia de avantajele oricăreia din cele două culturi și două limbajecel vorbit și cel mimico-gestual. 3. Metoda comunicării totale termen introdus de Roy Holcomb În 1967, care susține că pentru a comunica eficient, trebuie să te faci Înțeles prin toate mijloacele comunicaționale posibile: orale, auditive, scrise, gestuale, accentul punându-se pe modalitatea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
expresie. Este de remarcat rapiditatea și ușurința persoanei deficientă de auz de adaptare pe linia comunicării gestuale, la grupul de deficienți de auz pe care Îl frecventează(Rusceac D, 1993). 4. Metoda dactiologică - dactiologia este o formă specială a limbii vorbite, bazată pe redarea literelor, a grafemelor, În aer cu ajutorul poziției și mișcării degetelor de la o mână sau de la ambele mâini. În literatura de specialitate se mai folosesc și termeni ca dactilolalie, sistemul dactil sau metoda dactilă de comunicare, instruire și
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) Andra Vasilescu. Elemente de dinamică discursivă a pronumelui Rodica Zafiu, Utilizări actuale ale lui alde Irina Nicula, Dinamica pronumelor și a adjectivelor demonstrative în limba actuală. Observații pe corpusurile de română vorbită Monica Vasileanu, Locuțiunile pronominale alocutive - utilizarea în româna actuală Marina Rădulescu Sala, Numeralul și norma lingvistică Alexandru Nicolae, Utilizarea numeralului multiplicativ în limba actuală III. Verbul (forme, tipare flexionare) Adina Dragomirescu, Dinamica normei lingvistice. Observații statistice asupra verbelor din DOOM2
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
a fost creat. Legăturile sale cu autorul (ca element contextual crucial), cu circumstanțele lingvistice, culturale, sociale, economice, geografice ș.a. În care a fost creat și cu prima interpretare a textului În acele circumstanțe originare au fost rupte; textul, spre deosebire de discursul vorbit - unde interpretarea este direct determinată de prezența locutorului și de contextul prezent În care acesta produce enunțul, devine autonom. În aceste condiții, textul este „oarecum În <aer>, În afara lumii sau fără lume; grație acestei obliterări a raportului cu lumea, fiecare
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
perspectivă, el identifică două tipuri de practică interpretativă/hermeneutică: una mai strictă și o a doua mai “libertină”; În primul caz, interpretul trebuie să fie conștient În permanență de prejudecățile sale hermeneutice pentru a contracara tendința de “a filtra discursul vorbit sau scris al altuia” prin propriul “format mental - cultural, teologic sau filosofic” . În Încercarea sa de universalizare a Înțelegerii și de inserare a acesteia În ontologic, Heidegger reabilitează, dintr-o anumită perspectivă, tradiția, prejudecata, ceea ce este prealabil actului de Înțelegere
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și timp, traducere din germană de Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă, Humanitas, București Heidegger, M. (1995): Being and Time, translated by John Macquarrie & Edward Robinson, Oxford, Blackwell Hermeneutics, plato.stanford.edu/entries/hermeneutics/ Hoarță-Cărăușu, L. (2005): Corpus de limbă română vorbită actuală, Cermi, Iași Hoarță-Cărăușu, L. (2005): Pragmatica pronumelui, Cermi, Iași Holtorf, C., “Gadamer’s Hermeneutics”, https://tspace.library.utoronto.ca/citd/holt orf/ 3.10.html Hull, M. (2000): “Hermeneutics Begins at Home: On Retrieving the Reader in Biblical Interpretation
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Participanții: A = Eugenia Vodă, femeie, circa 45 de ani, realizatoarea emisiunii 333 B = Gabriel Liiceanu, masculin, circa 55 de ani,filosof Înregistrare: Roxana Stanciu Transcriere: Roxana Stanciu Observații: Înregistrarea este un fragment dintr-o Înregistrare din Corpus de Limbă română vorbită actuală, coordonator Luminița Hoarță Cărăușu, Iași, Editura Tehnică Științifică și Didactică CERMI, 2005, p. 219 ....... B: haideți să Începem așa cât Îmi dați? cât Îmi dați? A: mulți Înainte. nu arătați. B: și așa mai departe, așa (Râs) ...am simțit
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Sandt, 2004, "Interpreting focus", disponibil la adresa: www.ru.nl/ncs/bart/papers/focus.pdf Gheorghe, M., 2004, Propoziția relativă, Pitești, Paralelă 45. Gherghina, M., 2006, Semiadvebul − gramatică și utilizare pragmatică (mss.). Ghiga, G., 1999, Elemente fatice ale comunicării în limba vorbită, București, Alcris M94. Ghiorghiaș, I., 2002, "Structuri ale invectivei în română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 137−150. Godard, D., 1988, La syntaxe des relatives en français, Paris, Éditions du C.N.R.S. Goes, J., 1999, L'adjectif. Entre nom et
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
H., 1997, Cultures and organizations : software of the mind : intercultural cooperation and its importance for survival, London, Harper Collins. Hofstede, G., 1984, Culture's Consequences, Beverly Hills, CA, Sage. Hoinărescu, L., sub tipar, "Valori pragmatice ale referinței personale în română vorbită actuala", în: G. Până Dindelegan (coord.). Hole, D., 2002, "Three people and a piano", disponibil la adresa: www.zas.gwz-berlin.de/mitarb/homepage/webfest/Hole.PDF Hristea, Th., 1968, "Compuse prin abreviere", în Probleme de etimologie, București, Editura Științifică. Huddlestone, R.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
the case of talk show", în Journal of Pragmatics, 33, p. 209-254. Ionescu, E., 1976, "Aportul presei la cultivarea limbii literare", în PN 3 (238), p. 28-30. Ionescu-Ruxăndoiu, L., 1999, Conversația. Structuri și strategii. Sugestii pentru o pragmatică a romanei vorbite, ed. a II-a (revăzuta), București, All. Ionescu-Ruxăndoiu , L., 2004, "Politețe și impolitețe în dezbaterile televizate", în: Până Dindelegan (coord.), p. 417-422. Ionescu-Ruxăndoiu, L., D. Chițoran, 1975, Sociolingvistica. Orientări actuale, București, Editura Didactica și Pedagogica. Ionică, I., 1984, "Subdialectul muntean
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
p. 276-288. Manu Magda, M., 2003, Elemente de pragmalingvistică a romanei vorbite regional, București, Dual Tech. Manu Magda, M., 2003a, "Expresii ale mobilizării și demobilizării verbale în dialogul social românesc", în: L. Dascălu Jinga, L. Pop (coord.), Dialogul în română vorbită, București, Oscar Prinț, p. 73-94. Manu Magda, M., 2004, "Suporturi verbale ale "tipului vocativ" în limba română actuala" în: G. Duda, D. Tomescu (eds.), Direcții în cercetarea lingvistică actuala. În memoriam Magdalena Vulpe, Ploiești, Editura Universității din Ploiești, p. 101-116
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
verbale ale "tipului vocativ" în limba română actuala" în: G. Duda, D. Tomescu (eds.), Direcții în cercetarea lingvistică actuala. În memoriam Magdalena Vulpe, Ploiești, Editura Universității din Ploiești, p. 101-116. Manu Magda, M., 2005, "Considerații referitoare la limba română actuala vorbită" în: Până Dindelegan (coord.), p. 575-584. Manu Magda, M., 2007, "Le roumain à l'époque de "l'intégration européenne"", comunicare prezentată la Congresul de Lingvistică Romanica, Innsbruck. Matushansky, O., 2002, DP-Internal degree QR în non-adjectival modification, Amsterdam, GLOW25 (www.meertens
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Mărgărit, I., 2006, "În legătură cu originea particulei alde (pe baza graiurilor românești din Bulgaria)", în LR, LV, 1-2, p. 103-112; republicat în Mărgărit (2007), p. 315-326. Mărgărit, I., 2007, Comentarii etimologice și semantice, București, Editura Academiei Române. Merlan, A., 2002, "Sintaxa romanei vorbite în Moldova istorică", în: K. Bochmann, V. Dumbrava (eds.), Limba română vorbită în Moldova istorică. Vol. I, Leipzig, Leipziger Universitätsverlag, p. 123-148. Meyer-Lübke, W., 1900, Grammaire des langues romanes, III. Syntaxe, Paris, H. Welter Éditeur. Mihai, N., 2006, "Contribuții la
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
p. 155-166. Nedelcu, I., 2007a, Categoria partitivului în limba română, teza de doctorat, Universitatea din București. Nicolae, Al., sub tipar, "Altul vs un altul. Noi explicații", în: Până Dindelegan (coord.). Nicula, I., sub tipar, " Utilizări pragmatice ale demonstrativului în limba vorbită actuala: asta vs această", în Până Dindelegan (coord.). Niculescu, Al., 1965, Individualitatea limbii române între limbile romanice, vol. I, București, Editura Științifică. Noailly, M., 1993, "Sur un étrange privilège des adjectifs au comparatif", în L'Information grammaticale, 58, p. 47-51
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Dindelegan (coord.), p. 675−682. Vulpe, M., 1977, ,, Notes sur la syntaxe du relatif care", în RRL, XX, 5, p. 597−599; reprodus, în trad. rom., în Vulpe (2004), p. 334−336. Vulpe, M., 1980, Subordonarea în frază în dacoromâna vorbită, București, Editura Științifică și Enciclopedica. Vulpe, M., 2004, Operă lingvistică, I, Dialectal, popular, vorbit, Cluj-Napoca, Clusium. Wierzbicka, A.,1992, "The semantics of interjection", în Journal of Pragmatics, 18, 2/3, p. 159-193. Yamashita, J., 1994, "An Analysis of Relative Clauses
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
care", în RRL, XX, 5, p. 597−599; reprodus, în trad. rom., în Vulpe (2004), p. 334−336. Vulpe, M., 1980, Subordonarea în frază în dacoromâna vorbită, București, Editura Științifică și Enciclopedica. Vulpe, M., 2004, Operă lingvistică, I, Dialectal, popular, vorbit, Cluj-Napoca, Clusium. Wierzbicka, A.,1992, "The semantics of interjection", în Journal of Pragmatics, 18, 2/3, p. 159-193. Yamashita, J., 1994, "An Analysis of Relative Clauses în the Lancaster / IBM Spoken English Corpus", în English Studies, vol. 1, p. 73-84
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]