1,324 matches
-
de cîte ori vei fi trist sau nefericit, șoptindu-ți dulci cuvinte sfinte, cântându-ți frumusețile pământului ca o vioară fermecată. Universul cărții este singurul din care poți să afli tot ce te interesează, foșnetul de mătase al paginilor te vrăjește, astfel încât uiți de toate grijile și supărările tale și asculți captivantele basme care te-au fermecat din fragedă pruncie. Cartea este întotdeauna pregătită să te fascineze, să ți spună vorbe de duh, iar tu trebuie să fii gata să o
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de cîte ori vei fi trist sau nefericit, șoptindu-ți dulci cuvinte sfinte, cântându-ți frumusețile pământului ca o vioară fermecată. Universul cărții este singurul din care poți să afli tot ce te interesează, foșnetul de mătase al paginilor te vrăjește, astfel încât uiți de toate grijile și supărările tale și asculți captivantele basme care te-au fermecat din fragedă pruncie. Cartea este întotdeauna pregătită să te fascineze, să ți spună vorbe de duh, iar tu trebuie să fii gata să o
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Nota de vârf a parfumului dă o senzație de frunziș proaspăt de pădure și de ferigi stropite cu rouă. în notele mai profunde se întâlnesc miresme de iasomie și paciuli, ambră și liliac. O compoziție de o originalitate superbă, care vrăjește complet simțurile; îl pot purta cu succes femeile relativ tinere, iar celor mature le convine de minune învăluirea lui blândă și proaspătă. • Vent Vert de Balmain, a fost creat în 1947 și este considerat cel mai „verde” dintre toate parfumurile
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Dacă înainte magia selenară zămislea ființe lunatice vii ca umbre de argint, într-un eden natural, acum gândul primordial în ipostaza visului zămislește acel basm, mit-istorie, crescând dintre straturi luminoase ale temporalității. „Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc.” Palid și dulce, soarele nocturn, declanșator al subconștientului proteic genial, ancorează în trecut „Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos”, imagine arhetipală
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a prăbușit iar Dedal a ajuns în Sicilia unde a mai realizat câteva lucrări inginerești. Peisinoe și Parthenope sunt două sirene nimfe ale mării, cu trup de păsări și chip de femei ce locuiau pe o insulă din Marea Mediterană. Ele vrăjeau cu cântecul lor pe corăbieri și le întrerupeau drumul, ademenindu-i. Argonauții, aducătorii lânii de aur, puteau fi seduși de sirene dacă Orfeu nu le-ar fi întrecut în măiestrie cu cântecul lui. Ulise le-a poruncit corăbierilor să-și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Pentru ei ar fi bizar să tot fabulezi mereu. Rușii, francezii, englezii au desigur presă de scandal, dar diferă de a noastră. N-am găsit nimic în acest sens nici în mass-media din Brazilia. Nu toate popoarele au înclinații spre vrăjit, spre ghicit, spre descântece. Îmi amintesc, din studenție, de unele colege de la Chișinău, care, în loc să rupă cărțile învățând, se duceau la ghicitoare să le spună dacă vor lua examenele. În loc să-și însușească arta de a fi frumoase, deștepte, seducătoare, plăteau
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cuvinte, a unor turnuri sintactice care nu aparțin neapărat de registrul narativ. Atunci își aminti de eroinele din cărțile pe care le citise, și mulțimea lirică a acelor femei adultere începu să îi cânte cu glasuri de surori care o vrăjeau. Ea însăși era o părticică reală a acelor închipuiri și își împlinea îndelunga visare a tinereții, socotindu-se întruchiparea tipului de amantă pe care îl râvnise atât de mult. De altfel, Emma încerca satisfacția răzbunării. Nu suferise destul?! Dar acuma
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
găsesc la umbră bănci de marmură concave, cu picioare de leu. Când este arșiță și am dispoziții meditative, credincios ori necredincios, pretind să intru în vana unei catedrale, să stau câteva minute ori ceasuri pe o bancă sub un stâlp, vrăjit de liniștea vibrantă a aerului în care până și tusea are ecouri de orgă ori de val marin". Suntem în 21 august 1944 și scriitorul își vede liniștit de preocupările sale. Păstrează încă o precaută distanță între sine și lumea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
din secolul al XVI-lea John Lyly. De exemplu, în Euphuses: The Anatomy of Wyt, Philautus descoperă că bunul său prieten Euphues (de aici și cuvântul "eufuism") a sedus-o pe Lucilla, femeia pe care o iubește: "De ce te-a vrăjit plecăciunea sa falsă cu atâta ușurință? Să fie binele meu cauza voinței sale rele? Deoarece eram mulțumit să-i fiu prieten, a crezut că poate să facă un prost din mine? Acum văd că, precum peștele Scolipidus din râul Araris
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în spectatorul care o admiră. Baudelaire trasează un program estetic complet al femeii moderne: Femeia este în tot dreptul ei și chiar îndeplinește un soi de datorie străduindu-se să pară magică și supranaturala; trebuie că ea să uimească, să vrăjească; idol fiind, ea trebuie să se împodobească spre a fi prețuita. Ea trebuie deci să împrumute de la toate artele mijloacele de a se ridica deasupra naturii spre a cuceri mai usor inimile și a seduce spiritul" [1971, p.215]. De
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
face cafea, că dacă te-aprinzi, moare mama? Vrei să moară mama?" (I. L. Caragiale, Vizită...) (c) "Nu te grăbi, că n-am gătit încă, vorbi Sfânta Vineri mai departe. Să nu privești la Zâna Zorilor că ea are ochi care vrăjesc și priviri care răpesc mințile. E urâtă, atâta de urâtă încât nici nu-ți pot spune." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (d) " Dacă ajunseră fiecare la ai săi, bogătașul era vesel că are să-și câștige pricina, iară săracul se puse pe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
spre coapse. Acolo... acolo... am crezut că mă topesc de frică... acolo, în umezeala aceea cleioasă, catifelată, lacomă, înghițindu-mi mânuța până aproape de cot, în timp ce zgomotul monoton al clasei ne acoperea ca un cort ocrotitor, ferindu-ne de restul copiilor, vrăjindu-ne ca-n basmele cu zâne binevoitoare și clipocitoare... iar profa, mișcându-se încetișor înainte și înapoi, închisese ochii și din colțurile gurii începuse să i se scurgă firicele de salivă proaspătă... Parcă nu mai auzea nimic, parcă uitase de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
al penitenței... În tradiția românească, o atenție deosebită s-a acordat, plânsului copilului, mai ales plânsului excesiv în timpul nopții, deoarece se consideră că acesta este trimis de duhuri rele. Pentru a preîntâmpina sau opri acest plâns existau numeroase descântece și vrăji: se punea fașa pe drum ca să treacă oile peste ea: se lăsau perdelele în jos, se lua apă de la fântână străină, zicând : „Eu las plânsorile aice și iau odihnă“, se foloseau diferite ierburi, se alăpta pe prag etc. (cf. A
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Hristea Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107370]
-
evidență în așa-numitul "scandal al Bacanalelor" despre care Titus Livius relatează în detaliu în capitolul VIII, volumul XXXIX, din cartea sa Istoria Romei de la fondarea orașului până în secolul al IX-lea înainte de Hristos. Bacanalele erau petreceri nocturne unde femeile, vrăjite de entuziasmul și de delirul mistic, se dedau la desfrâu și la dezmățuri sexuale, orgii care, evident, au stârnit imaginația artiștilor (în special a grecilor Euripide în tragedia sa Bacantele și sculptorul Scopas care a imortalizat prin opera sa Menada
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
desprins deja din stadiile de autocompătimire. Cât privește obișnuințele de lectură, anul 2008 va însemna începutul unei translații către hârtia digitală, propuneri foarte interesante venind din partea Amazon, Google, Apple și rețelele sociale de tip Facebook. Vom citi din curiozitate Muntele vrăjit pe iPod sau pe Kindle, dar nu vom renunța prea curând la cărți în forma lor fizică. O revistă de știință din anii ’60 se pronunță cu optimism: „la începutul mileniului următor, un computer va cântări chiar mai puțin de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
prodigioase să pară numai secundare, sau acestea sunt atât de impunătoare încât parcă ești strivit și totuși ai vrea să salți de plăcere. N-am mai auzit nicicând ceva asemănător. Felul său de a cânta are o emoție care te vrăjește, ceva ca aburul albastru de pe struguri sau roua florilor, care le dă o frumusețe dublă". Geniul său german a fost influențat, și vă voi spune în ce cens și în ce măsură, de șederea în România, unde a venit în 1969, pentru
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
să facă vreun rău. Se spunea despre ea că știa a face și a desface de toate. Știa să caute în cărți și în bobi. La ea veneau în special fetele bătrâne și urâte care nu se măritaseră ca să le vrăjească și să se poată mărita. Dacă se întâmpla ca una să se mărite, ea era slăvită și lăudată și avea clientelă. Unele babe știau să facă de ursită. Era un fel de magie neagră. Se practica mai ales cu scopul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
căldură, la prima, la primărie indicînd locul buzunarului), instrumentele furtului (pontoarcă tip de cheie universală atestată de Orășanu în 1860, numită la fel și azi).... O bună parte a lexicului argotic cuprinde referiri la limbaj: ca tehnică a înșelării (a vrăji, a cobzi, a cobzări, a iordăni, a duce cu papagalul, a băga texte), ca act condamnabil de denunțare (a sifona, a prădui, a cînta, a sufla, a ciripi), ca practică a ironizării (a face caterincă, a face caragață, a lua
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a artistului. în Vis parizian de exemplu, Baudelaire descrie un astfel de spațiu, rod al propriei imaginații, în care succesiunea de „scări și arcade" deschide perspectiva infinitului: „Acea priveliște ciudată, Cum nimeni n-a putut vedea, In dimineața asta, iată, Vrăjește încă mintea mea.[...] Și-acum vedeam, plin de mândrie, Cum în tabloul meu încape O molcomă monotonie De marmură, metal și ape. Un Babilon de scări și-arcade Se întindea la nesfârșit; Havuzuri împroșcau cascade Pe aur mat sau șlefuit
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
de a fi, într-un mod cât se poate de agreabil. Zeci de ani mai târziu, îi recita încă fiicei sale Ana-Maria tirade întregi din Cyrano de Bergerac, rolul său favorit... Când a renunțat la cariera de actor în favoarea aviației, vrăjit de visul de a zbura, Agatha Bârsescu a fost teribil de dezamăgită. Iar doi ani mai târziu, prin 1931 probabil, când proaspătul aviator i-a trimis un buchet de flori cu numele său, însoțit de grad ("slt.av. Dan Vizanty"), doamna
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
specială, căci nicăieri în țară nu-l găseai la dispoziție pe rafturi de magazin, făcea acum minuni: mă robise. Petreceam lângă aparat destule ore din zi și din serile pe care le prelungeam cât puteam (cât era voie...), cu urechea vrăjită de el. Fără pregătire muzicală teoretică alta decât cea sumară din școală (tata se mulțumise cu Istoria muzicii a lui Combarieu, din care conspectase pentru uzul meu, încă mai demult, pe bilețele de blocnotes liniat, comentarii explicative de simfonii, oratorii
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
până atunci. Aspectul total germanic - prin ziduri, dar și prin populație - al micului oraș (cât era de superb, cu toate tainele lui străvechi, aveam să realizez doar treptat, pe măsură ce se va închega perioada strajei dragonilor, cu Cercul Literar) m-a vrăjit din prima clipă. În Cluj mă născusem și crescusem, ceea ce era frumos eclectic într însul, de la rămășițele medievale la palatele în pur stil baroc și fațadele Jugendstil, mi se păruse natural. Aici, totul era altcum și altceva decât trăisem până
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
prin imitație, care e o lectură intimă. Am trecut prin nenumărate intimități de lectură, nu mai lungi de trei luni fiecare, cu Roethke, Bishop, Eliot, Hughes. Mai am și acum idile de lectură când descopăr un autor nou, ori mă vrăjește o carte, chiar una cunoscută deja (nu demult am petrecut o lună în Spania citind cele O sută de sonete ale lui Neruda și poemele narative mai lungi de Țvetaeva, ambele în ediții bilingve). Poeții pe care îi recitesc ades
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
arii mai întunecate ale existenței. Consider că orice act de creație e în sine o proslăvire. Mi se pare că povestirea, oricât ar fi ea de sofisticată și modernă, răspunde unei nevoi profunde în firea omului. Are ceva primitiv și vrăjit în ea. Dacă narațiunile mele se complică, nu e în mod voit. Și viața e complicată, cred. Prea mulți încearcă s-o simplifice. LV. Romanele tale sunt narațiuni gen Mona Lisa, fiindcă din fiecare ungher te fixează câte un personaj
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
facultatea, am aflat cât de greu este să le vorbești oamenilor cu rost, că în viață mult mai bine o duc cei care știu să debiteze cuvinte și propoziții fără sens, că foarte multă lume suportă cu smerenie să fie vrăjită, să fie escrocată de bani și că mânuirea "limbii de lemn" a fost și rămâne în continuare o artă, desigur, fără suport deontologic. Vrăjitori, ghicitoare, magicieni au existat din vremuri îndepărtate, preistorice. Din păcate, tot de atunci se fac eforturi
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]