2,152 matches
-
acordeonul ca de ploaie, pietriș ud, cerul dunga sub acoperișul de vagon etajat, orașul vărsarea Bistriței în Siret, timpurile noi ne-au strîns pe suduri geomorfologice, cei din vremea bronzului în piscuri, oicumenă dezumanizată a tehnicii, pentru oameni mitul ucenicului vrăjitor, lui îi facem rituri, mediul ni l-am pus în ele! aproape Adjudul, frig, somn, de la anatomia scrisă la fiziologia condițiilor ei, tremurînd de frig cînd tremur. Schimbat cu acceleratul, reluarea ritmului de loc interior, unul de zi, casele funcționale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
amantă ți-a fost mamă. Clement a fost o corupătoare de copii. Dar nu-ți dai seama că toate astea au fost o amăgire? Femeile te-au iubit pentru puterea ta, pentru magia ta, da, ai fost un fel de vrăjitor. Și acum toate astea s-au dus... eu sunt singura care te-am iubit pentru tine însuți și nu pentru invincibilele tale enigme. — Discursul ăsta ar fi avut mai mult efect dacă l-ai fi rostit înainte, și nu numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Brâncuși, toți erau văzuți ca decadenți. Așa se face că, atunci când Brâncuși a vrut să își dea operele în țară, au spus: "Ce ne trebuie nouă așa ceva?" — Deci atunci, în 1970, după ultimul spectacol de la Opera Română din București, Amorul Vrăjitor, știați că veți rămâne la Paris? — Aș fi putut rămâne oriunde, la Viena, la Milano, la Roma, în Spania, însă România și Franța erau foarte legate, iar eu simțeam asta pe pielea mea. Ați fost psiholog pentru di Stefano, pentru
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
după dorință sau În consecință mediul, adică partea abiotică a ecosistemului, prin extensie, a lumii. Prin genetică intrăm În intimitatea organismelor, adică În partea vie a aceleiași lumi. Se impune deci echilibrarea a două componente schimbate de un - Încă - „ucenic vrăjitor“. Și, implicit, responsabilitatea și efortul de a suplini ceea ce a făcut până acum Natura, fără a ne Întreba: păstrarea echilibrului ecosistemelor, adică al lumii. „Milenium“, 17 iulie 1999, ora 15,33 40. Nemurire Există o lume paralelă? Deși impalpabilă, decât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe care o resimțiți totuși inconștient. Poate ar trebui mai multe astfel de „ore“. De un compromis fiind vorba, urmarea e că gândesc câți oameni au sfârșit pe eșafod mai la nord, pe la aceia care au șterpelit mexicanilor Texasul, ajunși „vrăjitori“ doar pentru că secara pe care o mâncau era contaminată de Claviceps purpuraea, altă ciupercă, cu alt derivat de acid lisergic... Aztecii nu trebuiau să caute prea mult condiția convorbirii cu zeii: acid lisergic se găsește și În semințele lui ololiuqui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
eu, pisica, eram venerată ca zeiță și numai o privire chiorâșă spre mine Îl costa pe făptaș linșarea; iar aici, numai eu știu câtă prudență Îmi trebuie, căci voi vedeți În mine simbolul răutății, parșiveniei, ghinionului ba chiar și asociata vrăjitorilor și unealta dracului. Cred că am aflat răspuns la Întrebare: am plecat taman la vreme căci la orizont se profila crucea și apoi semiluna, ambele urând zeii, iar voi Încă mai erați păgâni. Și totuși, eu vă iubesc căci, naturală
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e nici un doctor În economie; aplicând soluțiile ei, veți putea „conversa“ cu Natura, ferindu-vă astfel de ceea ce zice Cristi că sunt represalii, varii cataclisme, dar care nu Înseamnă decât lipsa comunicării Între om și Natură; știți chestia cu ucenicul vrăjitor, dezlănțuitor al unor forțe pe care nu le putea controla, pur și simplu din necunoaștere, În postura căruia vă aflați de fapt. În postura de copil al Naturii - căci copil e specia umană care acoperă doar o clipă din anul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ghinion. Miau! 2. „Drăcării“ Să vă spun ce am mai făcut de la ultima mea apariție În Radio... Căci, pisică curioasă - ce pleonasm! - privesc mereu lumea prin „crăpătura“ ochișorilor. Dar, din păcate, sunt asociată cu dracu’, ori barem cu „slujitorii“ lui, vrăjitorii. Slujitori cu ghilimele, căci adesea au fost astfel Învinuiți oameni care n’aveau nimic comun cu Michiduță, ci doar erau mai dotați În ceea ce ați „uitat“ voi, dar nu uităm noi, restul regnului animal. Și am În vedere - dreptu-i, coborând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
discreția, decența, distincția și generozitatea. P. se vrea și un Zarathustra, conștient de propria valoare, un învingător cu „sistem”, care vrea să se impună, să domine și să cucerească, dar un Zarathustra al iubirii, un războinic al binelui, un ortodox vrăjitor al lumii, care visează „o revoluție a sensibilității, a emoției, a simțirii”, „umanizarea” unei lumi „dezumanizate” de „înstrăinare”, „nesimțire”, „lehamite”, boli grave ale lumii în care trăim. Salvarea este tot iubirea: iubirea care vrăjește, care transformă, nu doar individul - „iubirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
Domeniul Gherghița). Rezultatele mai bune, deoarece se încălzise vremea. Au participat: Carol al II-lea, Mihai, Dombrowski, Costache Malaxa, Ilie Radu, Chefneux. La întoarcere, Carol - însoțit probabil de Mihai - o vizitează pe sora lui, Principesa Elisabeta. Seara, au văzut filmul Vrăjitorul din Oz. Miercuri, 27 martie. După masă, vânătoare de sitari la Gherghița. Au participat: Carol al II-lea, A. Mocsonyi, Puiu Filitti, Ilie Radu, Chefneux. Mihai a venit mai târziu, însoțit de col. Dămăceanu. Rezultatele vânătorii au fost slabe, deși
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
uriasul Charon se ia după noi. De aici aproape de grotă, urcăm o pantă pronunțată Într-o stranie pădure care a Încremenit aidoma ca În basme. E o pădure pietrificată. Petrified forest. Ca și fecioara adormită din basme pădurea așteaptă mâna vrăjitorului ca s-o deștepte și să-i dea viață. Câțiva stânjeni, frumos aranjați, Îți dau impresia lemnelor reale, care urmează să fie puse pe foc. Pun mâna pe o bucată, dar e grea ca plumbul. Astfel de păduri se găsesc
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
1931; Th. Sivasankara Pillai, Doi pumni de orez, București, 1963 (în colaborare cu Dragoș Vacariuc); C. Pineau, Povești de nu se mai știe când, București, 1964; Eliza Orzeszkowa, Marta, București, 1965 (în colaborare cu J. Wulin); Charles Perrault, Povești cu vrăjitori și zâne, București 1966, Uriașul Periferigerilerimini, București, 1970, Povești cu zâne, București, 1981, Săgeată de aur și potirul vrăjit, București, 2001; Émile Zola, „La Paradisul femeilor”, I-II, pref. Ovidiu Cotruș, București, 1968. Repere bibliografice: Ion Pas, Sărina Cassvan, „Între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
personaj ce inspira teamă ori curiozitate - scrie Andrei Cornea -, ci și un ins Înconjurat de o aură de mister. Cine e el de fapt, de unde vine ? și este el cu adevărat cel care spune că este ?” Poate că este un vrăjitor ambulant, un „solomonar” care testează bunătatea sătenilor (vezi capitolul „Evreul vrăjitor”) <endnote id="(14 și 519)"/>, sau vreun „doctor fără-de-arginți”, precum sfântul creștin Thalaleu Athanase, care umbla „teleleu Tănase” prin sate să vindece pe gratis boli ale trupului și sufletului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un ins Înconjurat de o aură de mister. Cine e el de fapt, de unde vine ? și este el cu adevărat cel care spune că este ?” Poate că este un vrăjitor ambulant, un „solomonar” care testează bunătatea sătenilor (vezi capitolul „Evreul vrăjitor”) <endnote id="(14 și 519)"/>, sau vreun „doctor fără-de-arginți”, precum sfântul creștin Thalaleu Athanase, care umbla „teleleu Tănase” prin sate să vindece pe gratis boli ale trupului și sufletului <endnote id="(171, p. 129)"/>, sau poate că este un zeu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe tine,/ du-te !” (Contimporanul, nr. 77, 1927). Explicația mitologico-teologică Duhoarea pe care o degajă „evreul imaginar” este un motiv stereotip secundar, generat de motive stereotipe primare : el miroase urât pentru că ar fi fost blestemat pentru deicid, pentru că ar fi vrăjitor („Evreul are atâta vrăjitorie cât păr au nouă vaci”, susține un vechi proverb german, folosit și de Martin Luther ; <endnote id="cf. 3, p. 20"/>), pentru că ar fi stăpânit de Diavol (care degajă, la rândul lui, foetor Diabolicus), pentru că ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(113, I, pp. 72- 74)"/>. „Ca o consecvență a acestui blestem - scria M. Schwarzfeld cu un secol În urmă - evreii sunt spurcați, suferă de tot felul de boli ciudate și particulare și au miros sau mirosuri urâte, Întocmai ca vrăjitorii” <endnote id="(3, p. 19)"/>. La acest ghem de clișee s-a mai adăugat unul : ca să scape de putoarea pe care, chipurile, o emană, nu ar fi suficient ca evreul să se spele pe corp cu apă, fie ea și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
semăna cu veșmântul purtat de călugării benedictini. După incinerarea publică a ereticilor, stigmatele lor vestimentare (carochas și san-benitos) erau expuse În biserica parohială, ca trofee ale războiului purtat de Inchiziție Împotriva ereziei. Astfel de stigmate purtau nu numai ereticii și vrăjitorii, ci și evreii implicați În procese inchizitoriale. Gravurile realizate de Goya la sfârșitul secolului al XVIII-lea (cum este cea din seria Capricii intitulată Por linage a Ebreos = Pentru că sunt evreu) confirmă această afirmație <endnote id="(375, p. 49)"/>. Pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
păcătoși și nelegiuiți : „Cei fără de lege Își greșesc cărarea de la naștere, iar cei mincinoși rătăcesc din pântecele maicii lor. Veninul lor este ca veninul șarpelui ; ei sunt ca o aspidă surdă care-și astupă urechile, și care nu aude glasul vrăjitorului, glasul descântătorului dibaci” (Psalmul 58, 4-6). „Glasul descântătorului dibaci” rămânând, În acest caz, inoperant, adevărul trebuia să intre prin ochi, dacă nu putea să intre prin urechi. Conform tradiției, aspida era răpusă arătându-i-se descântecul Înscris cu litere aurii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Însuși orbirea necredincioșilor. Este drept, nu cu puterea sa proprie, ci tot cu cea a lui Dumnezeu. Așa a procedat În prima sa misiune aposto lică, În Cipru, când l-a Învins Într-o dispută teologică pe Elimas, „un evreu vrăjitor”. „Și acum, iată, mâna Domnului te-a lovit - spune Pavel. Și orb vei fi și soarele nu-l vei mai vedea o vreme.” „Și În aceeași clipă a căzut peste Elimas pâclă și Întuneric și, dibuind Împrejur, căuta cine să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și a lăsat urme trainice nu numai În tradițiile populare [...], dar chiar În colinde” <endnote id="(19, I, p. 99)"/>. 2. Demonizarea evreului Perspectiva teologică Identificarea evreului cu omul roșu (vezi capitolul „Omul roșu”) și cu solomonarul (vezi capitolul „Evreul vrăjitor”) nu a fost o regulă, ci s-a produs doar În unele cazuri și În unele zone ale României. Totuși, fenomenul este simptomatic, pentru că arată tendința țăranului de a-l asocia pe „celălalt”, pe „străin”, cu vrăjitori și personaje demonice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vezi capitolul „Evreul vrăjitor”) nu a fost o regulă, ci s-a produs doar În unele cazuri și În unele zone ale României. Totuși, fenomenul este simptomatic, pentru că arată tendința țăranului de a-l asocia pe „celălalt”, pe „străin”, cu vrăjitori și personaje demonice din folclorul mitic. Nefiind botezat, evreul este receptat ca fiind o pradă sigură și ușoară a Diavolului. Diabolizarea evreului a Început cu primele texte creștine și mai ales cu antiiudaica Evanghelie după Ioan, În care Isus Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de față” <endnote id="(239, p. 51)"/>. Evident, Inchiziția nu a fost străină de acest fenomen de manipulare a imaginarului colectiv. Evreul a fost demonizat prin folosirea unor termeni proprii iudaismului - Sabat și Sinagogă - pentru a desemna Întrunirile nocturne ale vrăjitorilor, unde se spunea că erau profanate crucea și ostia, că era renegat Dumnezeu și adorat Diavolul În cadrul unor „liturghii negre”, că se produceau orgii sexuale și acte rituale de infanticid și canibalism. Un ecou al acestui tip de mentalitate se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Apocalipsa și venirea lui Satan la conducerea lumii este de fapt o imagine simbolică a instaurării Noii Ordini Mondiale, a sfârșitului lumii creștine În favoarea masoneriei” (Puncte cardinale, nr. 9, septembrie 1998 ; <endnote id="cf. 502, III, pp. 67-69"/>). 3. Evreul vrăjitor Solomonarul Fiind stăpânit de Diavol și hărăzit Iadului, nu este de mirare că evreului i-a fost atribuit statutul de vrăjitor. „Evreul mustește de vrăjitorie și idolatrie precum au păr nouă vaci”, spune un proverb german <endnote id="(3, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lumii creștine În favoarea masoneriei” (Puncte cardinale, nr. 9, septembrie 1998 ; <endnote id="cf. 502, III, pp. 67-69"/>). 3. Evreul vrăjitor Solomonarul Fiind stăpânit de Diavol și hărăzit Iadului, nu este de mirare că evreului i-a fost atribuit statutul de vrăjitor. „Evreul mustește de vrăjitorie și idolatrie precum au păr nouă vaci”, spune un proverb german <endnote id="(3, p. 62)"/>. În Europa Occidentală, de-a lungul Evului Mediu, perfidi Iudaei au fost expulzați de suverani, prigoniți de oamenii de rând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și talismanelor, de practicarea științelor oculte (astrologie, alchimie, cabală, necromanție) etc. <endnote id="(41, 85, 134, 238)"/>. Trecând de la mentalitatea medievală a Occidentului la cea folclorică a Răsăritului, vom observa faptul că și În Europa de Est evreul a fost identificat cu vrăjitorul, dar acest stigmat a avut trăsături mai puțin maligne. Principala abilitate magică atribuită de popor evreului În răsăritul continentului este puterea de a stăpâni fenomenele meteorologice. Evreul era perceput ca un rain maker, un vrăjitor care poate declanșa sau opri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]