2,142 matches
-
care făcuse un pact cu diavolul nu mai putea să moară. Doar o sinucidere schimbă perspectiva încât însuși morarul să devină o închipuire. În această narațiune miraculosul face parte din cotidian, un univers în care întâlnești draci, piaza rea, vârcolaci, vrăjitori, elemente de magie neagră, de miraculos legendar, relatate după tiparul baladesc. Atunci când Stoicea înțelege că diavolul și-a bătut joc de el, îl omoară pe Califar, murind împreună în iaz (frontiera între vis și realitate). În proza lui Mihail Sadoveanu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
enormitatea lui bufă. Așa se face că imaginea de pișicher a unchiașului pus pe crailâcuri, mare inițiat în învățătura lui Spiriduș, capătă o expresivitate exemplară: Acțiunea propriu-zisă a ,,basmului’’ se derulează și ea sub semnul aceleeași fantasticității amuzant grotești. Iscusitul ,,vrăjitor’’ își valorifică cu deplin succes ,,darul’’ atrăgând pe loc atenția unei tinere pe nume Olga, cu care, după ce într-un spiritual dialog îi explică modul său de a pune în practică ,,vrăjitoria cu Spiriduș’’, pleacă ,,devale prin dosul Ceșmigiului, și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
secrete’’ din viața locuitorilor mahalalei în care locuiește. Aflând de ,,caz’’, Negoiță se înfățișează la locul cu pricina și se angajează s-o vindece pe tânăra logodnică a lui Ilie Bogasierul de la Bărăție. Știind că Aghiuță stăpânește în mintea fetei, ,,vrăjitorul’’, s-a apropiat de fată adresându-se încet lui Ianulea. Aghiuță îl mustră prietenește pentru că nu a luat mai mulți bani pentru ,,rezolvarea’’ cazului, și îi indică următoarea ,,victimă’’. Buna înțelegere între Negoiță și Aghiuță confirmă faptul că linia de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
soția caimacamului de Craiova, boala seamănă unor ,,năvârlii grozave’’, descrise cu voluptuos apetit pentru detaliul tragicomic. Episodul ,,vindecării’’ soției caimacamului ne întâmpină cu o noutate. Aparținând ea însuși ,,regnului’’ satanic, femeia are ,,darul’’ de a comunica ea însăși direct cu ,,vrăjitorul’’ Negoiță. Grație acestui straniu ,,magnetism’’, uluindu-i pe cei din jur, e identifică imediat pe exponentul lui Aghiuță, fără să îl fi cunoscut sau măcar să fi auzit vreodată de el. Duhul satanic s-a încuibat într-atât în ființa ei
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
într-atât în ființa ei încât este imposibil a mai distinge care anume din ,,vocile’’ celor două ,,regnuri’’ vorbește. Mai extins decât cele anterioare, cel de-al treilea și ultimul episod în care Negoiță încearcă a-și valorifica ,,darul’’ de ,,vrăjitor’’, postulează în chip concluziv ,,silogismul’’ ideatico fantastic al nuvelei. Protagonistă este însăși fiica lui 70 vodă, iar înscenarea este magistrală. ,,Studiul’’ consacrat nevindecabilei stări de ,,pandalie’’ prin care trece apriga domniță beneficiază de inegalabila artă epic-descriptivă a scriitorului. Instructiv este
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
falnicul căpitan Manoli Ghiaduri, un slujbaș credincios de-al lui vodă. Cât despre ,,antidotul’’ pe care Negoiță este solicitat a-l utiliza pentru vindecarea eroinei, lucrurile se complică. După isprava de la Craiova lui Negoiță i se ia darul, iar fostul vrăjitor se află în mare impas. El merge totuși la curtea lui Vodă, dar, nici nu se putea altfel!, domnița ,,știe’’ că Negoiță nu mai este puternicul trimis al diavolului și, de aceea, refuză a comunica cu el, alungându-l cu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
spune: "Mă opun pozițiilor dogmatice cristalizate de anumite medii din științele educației" și propune o reacție în fața acestui "vechi proces catastrofal care denaturează învățământul". Un alt membru al rețelei, Alain Talé, promotor al "Cercului poeților dispăruți bis", afirmă că "ucenicii vrăjitori care domnesc în bastioanele IUFM și care adesea s-au grăbit, din dezgust sau carierism, să părăsească învățământul real pentru teoriile academice" sunt "niște nostalgici, inconștienți sau nu, ai diverselor totalitarisme care, de-a lungul secolului XX, au încercat să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
temps. Essais d’antropologie medievale, Editions Gallimard, 2001, p. 296. 139 așadar rol de analepsă, dar și de prolepsă. Credința în magie 516 sau în vrăjitorie este de asemenea prezentă în aceste universuri duale, oscilante între angelic și demonic. Există vrăjitori cu puteri aparte (VIII. 9), care pot face veritabile minuni atunci când sunt plătiți, dar pot fi și generoși (X. 5). În Povestirea răzeșului, din opera chauceriană, un cărturar, fost diac la Orléans, unde a studiat magia, apare în postură de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu puteri aparte (VIII. 9), care pot face veritabile minuni atunci când sunt plătiți, dar pot fi și generoși (X. 5). În Povestirea răzeșului, din opera chauceriană, un cărturar, fost diac la Orléans, unde a studiat magia, apare în postură de vrăjitor, științele oculte bucurându-se de o apreciere veritabilă, deși erau condamnate de Biserică. Pasiunea lui Geoffrey Chaucer pentru astrologie se resimte puternic în lucrările sale, referirile la zodiac și credința în zodii sunt frecvente, naratorul mărturisește că omul nu este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu va fi nicicând”824. Aurel nu renunță și se plânge zeilor, cerând sprijinul acestora pentru soluționarea testului la care este supus. La îndemnul fratelui său, îndurerat de a-l vedea mereu suferind chinul iubirii neîmpărtășite, apelează la măiestria unui vrăjitor, fiindcă doar magia putea rezolva imposibila cerință impusă de Dorigena, iar acesta 820 Ibidem, p. 428. 821 Jill Mann, op. cit., p. 136. 822 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 433. 823 Ibidem. 824 Ibidem. 221 reușește să facă stâncile nevăzute
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pământ./ Mă jur nicicând să nu te prigonesc/ Cu ce-ai jurat, și ție mă smeresc,/ Cea mai curată-n inimă soție/ Din câte știu că sunt și-au fost să fie!” 828 și pentru ca șirul generozității să fie complet, vrăjitorul nu mai pretinde nici el banii, ce i se cuveneau pentru magia înfăptuită, și prin a căror oferire Aurel ar fi fost ruinat. Naratorul lansează pelerinilor o întrebare finală, sub forma unui test, de identificare a celui mai generos personaj
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de roluri și de autoritate nu poate fi numit egalitate veritabilă. 830 Timpul acționează asupra lucrurilor, dar și a oamenilor. Rolul magiei nu este acela de a aduce o soluționare, un deznodământ povestirii, ci de a-l complica mai mult. Vrăjitorul din Orléans o folosește pentru a îndepărta stâncile de pe coasta Britaniei, astfel ca Aurel să vadă îndeplinită proba aparent imposibilă impusă de femeie pentru a-i câștiga dragostea.831 Aurel nu ar fi avut asupra Dorigenei decât o influență iluzorie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
doar arta aproprierii de esențe. Aceasta pentru ați releva deprinderi folositoare în această lume, apoi să deprinzi modestia și seriozitatea - esența artei de a fi învățător, adică fascinant de simplu. NORMAL. Totul însemnând în fapt a fi un fel de vrăjitor care „topește” nedumeririle minții și spulberă întunecimile sufletului deschizând copilului orizonturi noi spre lumina atât de necesară navigării fără ezitare în viața de toate zilele. Colegii mei, veniți în majoritate de la sate, erau dintre cei mai dăruiți, mai harnici și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tratamentelor. În „Îndreptarea legii din 1652”, legiuitorul s-a preocupat de unele boli curabile și incurabi0le precum și de lupta împotriva leprei în Țările Române. Practicile și uzanțele medicale tradiționale erau instrumentate de autoapărare morală sau materială a vraciului, moașei sau vrăjitorului. Bolnavul trebuia să suporte pe propria piele tot ceea ce îi pretindea falsul tămăduitor, lucru ce se poate constata din formula finală a unui descântec: „Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu”. Vraciul nu răspundea de tratamentul prescris, iar cel ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
falsul tămăduitor, lucru ce se poate constata din formula finală a unui descântec: „Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu”. Vraciul nu răspundea de tratamentul prescris, iar cel ce era într-o permanentă incapacitate juridică era pacientul. După concepția medicinii magice, vrăjitorul nu putea fi socotit vinovat de moartea bolnavului și era ferit de pretențiile de despăgubire ale membrilor familiei acestuia. Dacă în epoca prefeudală vracii erau absolviți de rezultatele negative ale uzanțelor lor medicale, în perioada feudală ei au fost considerați
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și pe frunte, ceapă pisată și usturoi copt pentru oblojeli. Zeama multor buruieni fierte constituia cel mai căutat medicament și cel mai de leac. De aceea, în „Pravila lui Vasile Lupu”, purtatul farmecelor, cumpărarea și vânzarea de farmece, mersul pe la vrăjitori și vrăjile sunt înfierate și pedepsite cu blestem și cazne grele și se hotărăște „preumblarea doftorilor prin județe”. După obiceiul pământului, din activitatea complexă a magicianului, „moșitul” rămâne o manifestare formal-empirică. Moașa nu avea școală. „Doftoroaia” satului, cum se numea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
temps. Essais d’antropologie medievale, Editions Gallimard, 2001, p. 296. 139 așadar rol de analepsă, dar și de prolepsă. Credința în magie 516 sau în vrăjitorie este de asemenea prezentă în aceste universuri duale, oscilante între angelic și demonic. Există vrăjitori cu puteri aparte (VIII. 9), care pot face veritabile minuni atunci când sunt plătiți, dar pot fi și generoși (X. 5). În Povestirea răzeșului, din opera chauceriană, un cărturar, fost diac la Orléans, unde a studiat magia, apare în postură de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu puteri aparte (VIII. 9), care pot face veritabile minuni atunci când sunt plătiți, dar pot fi și generoși (X. 5). În Povestirea răzeșului, din opera chauceriană, un cărturar, fost diac la Orléans, unde a studiat magia, apare în postură de vrăjitor, științele oculte bucurându-se de o apreciere veritabilă, deși erau condamnate de Biserică. Pasiunea lui Geoffrey Chaucer pentru astrologie se resimte puternic în lucrările sale, referirile la zodiac și credința în zodii sunt frecvente, naratorul mărturisește că omul nu este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu va fi nicicând”824. Aurel nu renunță și se plânge zeilor, cerând sprijinul acestora pentru soluționarea testului la care este supus. La îndemnul fratelui său, îndurerat de a-l vedea mereu suferind chinul iubirii neîmpărtășite, apelează la măiestria unui vrăjitor, fiindcă doar magia putea rezolva imposibila cerință impusă de Dorigena, iar acesta 820 Ibidem, p. 428. 821 Jill Mann, op. cit., p. 136. 822 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 433. 823 Ibidem. 824 Ibidem. 221 reușește să facă stâncile nevăzute
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pământ./ Mă jur nicicând să nu te prigonesc/ Cu ce-ai jurat, și ție mă smeresc,/ Cea mai curată-n inimă soție/ Din câte știu că sunt și-au fost să fie!” 828 și pentru ca șirul generozității să fie complet, vrăjitorul nu mai pretinde nici el banii, ce i se cuveneau pentru magia înfăptuită, și prin a căror oferire Aurel ar fi fost ruinat. Naratorul lansează pelerinilor o întrebare finală, sub forma unui test, de identificare a celui mai generos personaj
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de roluri și de autoritate nu poate fi numit egalitate veritabilă. 830 Timpul acționează asupra lucrurilor, dar și a oamenilor. Rolul magiei nu este acela de a aduce o soluționare, un deznodământ povestirii, ci de a-l complica mai mult. Vrăjitorul din Orléans o folosește pentru a îndepărta stâncile de pe coasta Britaniei, astfel ca Aurel să vadă îndeplinită proba aparent imposibilă impusă de femeie pentru a-i câștiga dragostea.831 Aurel nu ar fi avut asupra Dorigenei decât o influență iluzorie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
deveni o primejdie pentru ceilalți sau pentru el Însuși, se poate pune În situații complicate În care are impresia că voința nu-i mai e de nici un ajutor. Pe scurt, riscă să fie depășit de evenimente. Amintiți-vă de ucenicul vrăjitor... Compensare: Acest tranzit are drept efect pozitiv faptul că provoacă o conștientizare a capacităților combative de care dispune individul. Dar este indicat de el să aștepte o ocazie favorabilă pentru a le folosi. III TRANZITELE PESTE UNGHIURI Numim „unghiuri” pragurile
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
un carton, sărind dintr-o căsuță Într-alta În funcție de rezultatul aruncării cu zarul. De exemplu, „Nu te supăra frate!” este un jeu de l’oie. (n. tr.) Paul Webster, Saint-Exupery, viața și moartea Micului Prinț, Editura Félin, Paris, 1993. «Ucenicul vrăjitor” - numele unei balade scrise de Goethe În 1797, care a inspirat ulterior poemul simfonic cu același nume de Paul Dukas. Balada povestește cum ucenicul unui vrăjitor, rămas singur acasă folosește vrăji pe care Încă nu le stăpânește, declanșând forțe malefice
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
tr.) Paul Webster, Saint-Exupery, viața și moartea Micului Prinț, Editura Félin, Paris, 1993. «Ucenicul vrăjitor” - numele unei balade scrise de Goethe În 1797, care a inspirat ulterior poemul simfonic cu același nume de Paul Dukas. Balada povestește cum ucenicul unui vrăjitor, rămas singur acasă folosește vrăji pe care Încă nu le stăpânește, declanșând forțe malefice care-i scapă de sub control. Din fericire, vrăjitorul se Întoarce acasă la timp pentru a repune lucrurile În ordine. Pentru practicanții tehnicii Revoluției Solare: Ascendentul Revoluție
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
1797, care a inspirat ulterior poemul simfonic cu același nume de Paul Dukas. Balada povestește cum ucenicul unui vrăjitor, rămas singur acasă folosește vrăji pe care Încă nu le stăpânește, declanșând forțe malefice care-i scapă de sub control. Din fericire, vrăjitorul se Întoarce acasă la timp pentru a repune lucrurile În ordine. Pentru practicanții tehnicii Revoluției Solare: Ascendentul Revoluție Solare din anul respectiv este identic cu cel de la naștere. La fel și la 66 de ani. Ambele cu condiția ca Revoluția
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]