2,375 matches
-
se suna de sfârșitul orei. Glasul profesorului venea de undeva din Naosul Cerului cu un timbru de aur, pe care-l ascultam, cu evlavie. Mi-aduc bine aminte... Anul școlar 1940-1941, a început în împrejurări extrem de grele pentru țară.. Presa vuia cu știri tulburătoare. „Opinia”, vineri 30 august 1940... „Opinia”, duminică 1 septembrie 1940, anunța: Țara noastră era pusă în fața unui fapt împlinit. Cele două țări puternice, „Axa”, care dispunea de soarta lumii, printr-un act de forță au impus României
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mic și mare. Noi românii putem fi mândri de contribuția poporului nostru la tezaurul culturii și științei mondiale, prin personalități renumite și recunoscute în întreaga lume. Reamintesc doar o mică parte a acestora: Victor Babeș, Nicolae Teclu, Emil Racoviță, Traian Vuia, Nicolaie Vasilescu-Karpen, Aurel Vlaicu, Gh. Marinescu, Henri Coandă, Ioan Cantacuzino, Nicolae Paulescu, Ana Aslan, Grigore Antipa, Anghel Saligny, etc., etc. Poporul român a dispus și dispune de cercetare, se afirmă prin invenții și descoperiri, prin transmiterea acestora prin comunicare și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
periculoasă pentru el, cu toate găselnițele astea de regie. Sigur, el a pretextat că i-a sărit mâna din umăr. Poate că da, poate că nu... Acupunctură, masaj, nimic. Să cadă teatrul și mai multe nu! Toată lumea aștepta spectacolul ăsta, vuiau ziarele! Au căutat în toată lumea. Cine să vină în condițiile astea? În final, găsesc un bulgar, Ruslan Raicev. Făcuse școala la Moscova, știa lucrarea pe de rost. El s-a gândit ăfoarte profitabil, de altfel): "Mă duc, cine mă știe
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ceea ce făcea ca munca îm preu nă să fie exact opusul a ceea ce așteptasem inițial." Parteneriatul dintre regizorul vizionar și cântăreața aplecată spre experiment a cunoscut una dintre cele mai frumoase ex presii într-un spectacol care a făcut să vuiască Parisul operistic și care, chiar și astăzi, rămâne referință absolută: Oedipus Rex de Stravinsky, în 1979, sub conducerea muzicală a lui Seiji Ozawa. Într-un univers obscur, personaje uniforme, sărăcite de individualitate, umplu spațiul, precum elemente arhitec turale fără utilitate
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
o spaghettata pe zi? Ce vă costă să fierbeți niște spaghetti?" Dragă, au fost așa de încântați că au avut o masă caldă, cu vin, cu voie bună... Au mers după aceea prin toată Martina Franca și au cântat de vuia orașul! Ei, la acea ediție am fost anunțată că există un cadou pentru mine. Vine președintele festivalului și îmi oferă o cutiuță foarte elegantă, în care era o brățară splendidă de onix negru, cu aur și cu diamante. Cred că
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mașiniștii mă așteptau cu salteaua, dar, în timp ce cântam «O, Scarpia, avanti a Dio!», mi am dat seama că mă chinuisem prea tare să îl am, așa că am luat-o cuminte pe scări în jos și așa am terminat spectacolul! Au vuit ziarele". Era din Napoli ea, plecase spre America pe vapor, însoțită de tatăl ei și de cufere întregi de costume. — și cu Stella Roman ați fost prietenă... — Da! Locuia foarte aproape de mine, în Central Park. Îi plă cea să mă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
fost prima ieșire după o perioadă de coșmar. Cu Viorica, aproape orice întrebare grea devine ușoară. Ce mi se pare subiect delicat, până la urmă nu e decât o altă față umană. În 2001, un accident de mașină despre care a vuit presa din România, în apropiere de Vaslui, i-a curmat viața lui Dolfi și a încercat din greu sănătatea artistei. Cum să vorbești despre unul dintre cele mai negre momente din existența ei? "An nefast" mi l-a notat într-
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
străini. O categorie aparte de scrisori care pigmentează volumul din timp În timp sunt cele care privesc anumite personalități românești. Cazurile tratate sunt cele ale criticului George Ivașcu (capitolul 3), al lui George Enescu (capitolul 6) și al lui Traian Vuia (capitolul 11). După ce Îndeplinise diferite funcții de conducere În Direcția Propagandă și Direcția Relațiilor Culturale cu Străinătatea Între 1945 și 1950, George Ivașcu a fost arestat În 1950, fiind bănuit că a colaborat, sub pseudonim, la o revistă fascistă. După ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
o simpatie reciprocă Între cei doi. Aflat În exil la Paris, el cere În repetate rânduri legației române să i se faciliteze restituirea partiturilor sale care rămăseseră În țară. Ana Pauker intervine pentru a-l ajuta. În cazul lui Traian Vuia, este vorba despre eforturile autorităților române de a-i acorda titlul de membru post-mortem al Academiei RPR. Însuși șeful guvernului, Petru Groza, face aceste demersuri În 1951. El are numai cuvinte de laudă la adresa românului pentru că este „primul zburător În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Groza, face aceste demersuri În 1951. El are numai cuvinte de laudă la adresa românului pentru că este „primul zburător În istoria aviației” (p. 193). Dar inventatorul este apreciat nu numai pentru pionieratul său În aviație, ci și pentru activitatea politică: „Traian Vuia, făcând abstracție de munca lui științifică, a constituit un valoros capital politic prin lupta și activitatea sa În capitala Franței, ca președinte al organizației cetățenilor români de acolo, În rezistență față de cotropirea hitleristă...” (p. 194). Ministrul Încearcă de fapt să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
constituit un valoros capital politic prin lupta și activitatea sa În capitala Franței, ca președinte al organizației cetățenilor români de acolo, În rezistență față de cotropirea hitleristă...” (p. 194). Ministrul Încearcă de fapt să recupereze, În favoarea regimului comunist, memoria lui Traian Vuia, și o frază din scrisoarea adresată Anei Pauker este elocventă În acest sens: „Noi nu avem dreptul să irosim acest capital politic, furnizând material de propagandă dușmanilor poporului, dinăuntru și din afara țării” (p. 194). Interesul lui Petru Groza este Însă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
sens: „Noi nu avem dreptul să irosim acest capital politic, furnizând material de propagandă dușmanilor poporului, dinăuntru și din afara țării” (p. 194). Interesul lui Petru Groza este Însă și practic, și vizează „generatorul de energie nucleară (o invenție a lui Vuia, pe care acesta a cedat-o, fără echivalent, țării sale)” (p. 193), generator ce se afla În curs de realizare. El Încearcă să aducă În țară pe colaboratorii lui Vuia care lucraseră la acest prototip la Paris, chiar la insistențele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
și vizează „generatorul de energie nucleară (o invenție a lui Vuia, pe care acesta a cedat-o, fără echivalent, țării sale)” (p. 193), generator ce se afla În curs de realizare. El Încearcă să aducă În țară pe colaboratorii lui Vuia care lucraseră la acest prototip la Paris, chiar la insistențele acestora. Este interesant de remarcat că foarte multe scrisori adresate Anei Pauker solicită repatrierea unor români aflați În străinătate, care Își oferă serviciile, dorind În mod real să-și aducă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
aflați În străinătate, care Își oferă serviciile, dorind În mod real să-și aducă o contribuție la propășirea regimului și crezând sincer În beneficiile pe care acesta le va aduce „clasei muncitoare” și țării, În general. Revenind la cazul lui Vuia, Calafeteanu a cercetat În arhive istoria raporturilor sale cu regimul de la București În ultimii ani ai vieții sale, când se afla la Paris. Colaboratorii lui Vuia făcuseră În mod repetat diligențe pe lângă autoritățile române pentru ca inventatorul, bolnav și cu puține
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
acesta le va aduce „clasei muncitoare” și țării, În general. Revenind la cazul lui Vuia, Calafeteanu a cercetat În arhive istoria raporturilor sale cu regimul de la București În ultimii ani ai vieții sale, când se afla la Paris. Colaboratorii lui Vuia făcuseră În mod repetat diligențe pe lângă autoritățile române pentru ca inventatorul, bolnav și cu puține mijloace de subzistență, să fie readus În țară. Guvernul român Îi acordă lui Traian Vuia un ajutor lunar de 15.000 de franci, și Îl repatriază
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
ani ai vieții sale, când se afla la Paris. Colaboratorii lui Vuia făcuseră În mod repetat diligențe pe lângă autoritățile române pentru ca inventatorul, bolnav și cu puține mijloace de subzistență, să fie readus În țară. Guvernul român Îi acordă lui Traian Vuia un ajutor lunar de 15.000 de franci, și Îl repatriază cu puțin timp Înainte de moartea sa, În 1950 (p. 209). Autorul se folosește, de asemenea, de prezentarea cazului Vuia pentru a face o radiografie sumară a diasporei românești la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
fie readus În țară. Guvernul român Îi acordă lui Traian Vuia un ajutor lunar de 15.000 de franci, și Îl repatriază cu puțin timp Înainte de moartea sa, În 1950 (p. 209). Autorul se folosește, de asemenea, de prezentarea cazului Vuia pentru a face o radiografie sumară a diasporei românești la Paris, inventariind asociațiile românești, orientarea lor politică, precum și structura socială a grupului (pp. 203 - 207). Atât Vuia, cât și Enescu sunt apreciați, În scrisorile menționate, pentru că nu au cedat „propagandei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
sa, În 1950 (p. 209). Autorul se folosește, de asemenea, de prezentarea cazului Vuia pentru a face o radiografie sumară a diasporei românești la Paris, inventariind asociațiile românești, orientarea lor politică, precum și structura socială a grupului (pp. 203 - 207). Atât Vuia, cât și Enescu sunt apreciați, În scrisorile menționate, pentru că nu au cedat „propagandei reacționare” care căuta să-i atragă În mișcarea contestatarilor regimului comunist din diaspora. Capitolul cel mai consistent al volumului lui Calafeteanu este cel care trece În revistă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Știam unde locuiau, deoarece mai fusesem pe la ei. Acești doi frați Răzmeriță erau nepoți de soră ai tatălui meu. Nu stăteau prea departe de noi. Căsuța lor era o bijuterie arhitectonică ascunsă într-o pădurice de conifere. "Și brazii mei vuiesc fără furtună Într-un amețitor, sonor balans." (N. Labiș) Încă de la portiță te primeau ca într-o îmbrățișare ipotetică aerul ozonat al înălțimilor montane și mirosul tămăduitor de rășină parfumată. În pridvorul cu flori atârnătoare, două șezlonguri, aduse direct din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
românești. Românilor le place de altfel să creadă că au aptitudini deosebite În acest domeniu. Aurel Vlaicu (1882-1913), constructorul unui avion de concepție proprie (cu care s-a prăbușit, Încercând să treacă Carpații), este un erou național. Pentru români, Traian Vuia (1872-1953) este autorul primului zbor din lume realizat exclusiv cu mijloace proprii de bord (În 1906), iar Henri Coandă (1886-1972), constructorul primului avion cu reacție (În 1910). Din păcate, ei sunt mai des pomeniți În România decât În Occident. Invențiile
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nopțile și zilele petrecute în această pustie haltă terestră. Și cred că, după lungi ore de drum, scot un mult prea european suspin de ușurare cînd în fața ochilor noștri albastră și calmă, înfruntînd cu valurile ei pe cele ale nisipului vuiește în sfîrșit... Marea. PE PĂMÎNT, ÎN AER ȘI PE APĂ... Dacă mă gîndesc bine, cred că, pe pămînt și în aer, am călătorit cu tot ce poate fi folosit pentru transportul uman. Nu pot spune același lucru despre deplasarea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
perfectibles et flexibles. La provocation majeure qui dérive de cette ouverture à la diversité de la connaissance et le courage de se situer au-delà de l'étroitesse de l'hyper-spécialisation consistent en l'harmonisation et l'interconnexion de ces niveaux en vue d'une compréhension plus profonde de l'action humaine dans son ensemble. En outre, ce livre se veut une approche de divers aspects problématiques, dilématiques, ou même controversés, qui subsistent dans l'étude de l'économie, autant du point de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
multe-s mari minuni;/ Mai mari ca omul însă nu-s!”. Despre ce anume e vorba aici? Filosofului îi atrag atenția versurile următoare: „Purtat de vânt (el, omul - nota mea), străbate mări,/ Prin hulă și prin val spumos, / Prin val vuind vijelios”. Departe de-a fi o simplă figură retorică, pentru Patocka, acest pasaj are meritul de-a indica în mod precis condiția omului: aceea a unui navigator pe valurile mării care - prin abilitatea pe care o detaliază versurile următoare - „reușește
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
la Teatrul Național o reprezentație festivă. Sala geme de un public care exaltează de entuziasm. După imnuri și cuvântări ocazionale, apar pe scenă eroii cari au cucerit steagul.126 Toată sala e în picioare și muzica cântă imnul național. Aclamațiile vuiesc ca o furtună, doamnele din loji, în picioare, aplaudă, unele își smulg 376 bucureștii de altădată 124. Soldatul prahovean Grigore Ion, din Batalionul 2 vânători, ajutat de caporalul Nica Vasile și de sergentul Stan Gheorghe, a capturat - în timpul luptei pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că el calcă focul de știe, și focul îl calcă pe el de nu știe. Să nu stupești în foc, că îți stupești sufletul. în foc să nu stupești niciodată, că-i păcat și te spuzești*. Focul în sobă de vuiește e semn că te vorbește cineva de rău. Se crede că dacă țiuie tăciunii în foc este semn că te vorbește cine va de rău; deci e bine a bate tăciunii cu cleștele. Cînd vîjîie focul, atunci te vorbește cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]