2,669 matches
-
-se în jur. Și librăria? — Of! Ducă-se la dracu’ librăria. Lumea nu va fi mai urâtă pentru o zi în care nu vând cărți... Încă mai simțea pe trup mirosul de parfum feminin, când de o parte rămase conul vulcanului Liniștit și, de cealaltă parte, zăpezile de pe Muntele Strălucitor și acolo, în față, apăru din nou monotonia fără margini a verdelui amazonian. Părintele Carlos își închise cartea de rugăciuni și se întoarse să-l privească: — Ți-ai făcut o idee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
să se preocupe de oricare dintre subiectele acestea, așa că ajunse să citească știrile fotbalistice și să considere că-și făcuse datoria. Cumpără din nou ziarele În dimineața următoare și Începu să le parcurgă cu atenție. Revolte În Albania, kurzii, un vulcan, indieni omorându-se Între ei, de data aceasta În numele politicii În loc de religie, dar nu se pomenea nicăieri că s-ar fi găsit reziduuri toxice lângă lacul Barcis. Știind că era o nerozie dar incapabil să se Înfrâneze, coborî la tabloul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
călduț al lui Theo. —Că ai greșit? a croncănit el. În legătură cu ce? — În legătură cu totul. Amanda continua să se adreseze zidului. Sau poate comodei care era lipită de el. —Vrei să spui...? Speranța a început să urce în Hugo ca un vulcan în erupție. —Adică nu vrei să mai divorțăm? O mulțime de posibilități minunate se învălmășeau amețitor în capul bărbatului. Amenințarea separării de copil fusese, în sfârșit, eliminată. Theo, el și Amanda din nou împreună, ca o familie. Și, cu toate că varianta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
femeia și-a spus c-ar fi putut să-și încălzească mâinile la acel foc. În loc de asta, însă, a clătinat din cap. Nu, i-a răspuns ea scurt. Nu la asta m-am referit. Vreau în continuare să divorțăm. Da? Vulcanul a devenit o crevasă înghețată. —Noi doi nu avem un viitor împreună. În plus, a adăugat Amanda relaxată, îndoindu-și un deget pe care se găsea un inel cu piatră mare, am întâlnit pe altcineva. Hugo a închis ochii. Tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cred că mulți oameni au cunoscut-o. E o putere mare, ce schimbă totul instantaneu. În lumea asta sunt tot felul de forțe. Bolovanul care devenise sufletul meu cât timp am fost prizonieră la irochezi s-a transformat deodată În vulcan. N-am bănuit niciodată că o asemenea forță poate să erupă din adâncul meu. Atunci când erupe un vulcan apar fulgere, din cauza descărcării electrice din norii de cenușă vulcanică, schiță miko, care era student la fizică, o Încercare de explicație. Poate
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
sunt tot felul de forțe. Bolovanul care devenise sufletul meu cât timp am fost prizonieră la irochezi s-a transformat deodată În vulcan. N-am bănuit niciodată că o asemenea forță poate să erupă din adâncul meu. Atunci când erupe un vulcan apar fulgere, din cauza descărcării electrice din norii de cenușă vulcanică, schiță miko, care era student la fizică, o Încercare de explicație. Poate că furtuna aceea a fost determinată de starea În care se găsea igalaq, care a influențat cumva sarcina
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cred că mulți oameni au cunoscut-o. E o putere mare, ce schimbă totul instantaneu. În lumea asta sunt tot felul de forțe. Bolovanul care devenise sufletul meu cât timp am fost prizonieră la irochezi s-a transformat deodată în vulcan. N-am bănuit niciodată că o asemenea forță poate să erupă din adâncul meu. Atunci când erupe un vulcan apar fulgere, din cauza descărcării electrice din norii de cenușă vulcanică, schiță miko, care era student la fizică, o încercare de explicație. Poate
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
sunt tot felul de forțe. Bolovanul care devenise sufletul meu cât timp am fost prizonieră la irochezi s-a transformat deodată în vulcan. N-am bănuit niciodată că o asemenea forță poate să erupă din adâncul meu. Atunci când erupe un vulcan apar fulgere, din cauza descărcării electrice din norii de cenușă vulcanică, schiță miko, care era student la fizică, o încercare de explicație. Poate că furtuna aceea a fost determinată de starea în care se găsea igalaq, care a influențat cumva sarcina
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
zi a introducerii voturilor În urnă a trecut ca un gând. Ca un gând, pentru ele, măreț, li s-a părut. Și, cu adevărat, așa a și fost. Numărătoarea voturilor, finalul acesteia, mai cu seamă, a fost similar cu un vulcan brusc erupt. Cu o violență și cu o duritate neîntâlnite, Încă, pe aceste meleaguri. De ce? Iată de ce. Pentru că, În ciuda multor altfel de așteptări, Învingătoare au ieșit ele: Petronela Dima și Gabriela Burlacu. La președenție - cu un procent de 62 la
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
-mă, domnule! Am venit să-ți povestesc despre fiul meu! Sau cel puțin așa cum l-ai considerat dumneata, cînd mi ai propus interviul! Numește-l cum vrei, de acum...“ Thomas nu a Întrerupt-o; așteptase magma, orice om era un vulcan, putea să erupă oricînd, avea el o teorie; Marika putea stîrni chiar și o ploaie acidă. Bunica s-ar fi Îmbolnăvit rău dacă ar fi aflat că un urmaș a ajuns, fie și potențial, piese de schimb pentru indiferent cine
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Așa trebuie să fie amintirea neantului într-o floare veștejită-n Dumnezeu. Doamne, m-am născut sfârșit în tine, în tine Prea-sfîrșitule. - Și uneori ți-am jertfit atâta viață, c-am fost fântână săritoare prin restriștea ta. Sânt stârv sau vulcan în tine? Sau nici tu nu știi, Părăginitule?! - Freamătul demiurgic când strigi: ajutor! ca viața să nu moară de infinitul ei... Caut astrul cel mai departe de pământ; în el să-mi fac un leagăn și un sicriu, și să
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pete și dungi de sânge, răni care nu pot fi închise și șiroaie de lacrimi care nu pot fi stăpânite. Aș avea o voluptate plină de groază să văd cum izbucnește, în armonia comodă și superficială de fiecare zi, un vulcan de sânge, țâșniri roșii ca focul și arzătoare ca deznădejdea, cum toate rănile ființei noastre s-ar deschide iremediabil pentru a face din noi o erupție sângeroasă. Numai atunci am pricepe și am aprecia avantajele singurătății, care ne face suferința
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
rănile ființei noastre s-ar deschide iremediabil pentru a face din noi o erupție sângeroasă. Numai atunci am pricepe și am aprecia avantajele singurătății, care ne face suferința atât de mută și de inaccesibilă. Într-o erupție sângeroasă, într-un vulcan al ființei noastre, întreg veninul supt din lucruri nu ar fi suficient pentru a otrăvi întreagă această lume? Este atât venin, atâta otravă în suferință! Singurătatea adevărată este numai aceea în care te simți absolut izolat între cer și pământ
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
lua parte la viața lucrurilor, la ritmul vieții exterioare face din oboseala continuă o stare în care te distanțezi progresiv de tot ceea ce există. Sânt extrem de chinuitoare aceste stări în care, în furtuni de durere, apare oboseala, ca un corectiv vulcanului interior. Marea receptivitate pentru durere, pe care o au unii oameni, îi duce la amestecul oboselii cu o expansiune vulcanică, a furtunilor interne cu marile depresiuni. Un vulcan a cărui lavă ar suferi cristalizări chiar în elanul, în izbucnirea ei
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
stări în care, în furtuni de durere, apare oboseala, ca un corectiv vulcanului interior. Marea receptivitate pentru durere, pe care o au unii oameni, îi duce la amestecul oboselii cu o expansiune vulcanică, a furtunilor interne cu marile depresiuni. Un vulcan a cărui lavă ar suferi cristalizări chiar în elanul, în izbucnirea ei, s-ar consolida și s-ar topi succesiv în ascensiunea sa. De aceea, după acest vulcan nu rămâne numai fum, ci și gheață. Pentru mine nimic n-are
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
oboselii cu o expansiune vulcanică, a furtunilor interne cu marile depresiuni. Un vulcan a cărui lavă ar suferi cristalizări chiar în elanul, în izbucnirea ei, s-ar consolida și s-ar topi succesiv în ascensiunea sa. De aceea, după acest vulcan nu rămâne numai fum, ci și gheață. Pentru mine nimic n-are valoare decât prezentat în ultima expresie, realizat în forme ultime. Nu pot vorbi decât despre ultimele tristeți, ultimele bucurii sau ultimele tragedii. Căci iubesc ceva numai întru cât
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
care a dezlănțuit-o creștinismul în începuturile sale. Primii creștini au urât mai mult lumea păgână decât au iubit împărăția cerurilor. Sau avalanșa de câinie declanșată de ideea luptei de clasă, în numele solidarității și a justiției! Proletariatul modern este un vulcan de ură, izbucnirile lui sânt tot atâtea trepte înspre putere. Ura este virtutea politică prin excelență. Cine susține contrariul uită că lumea s-a divizat în atâtea părți, nu mai pentru ca să nu dispară ura. Pluralismul este baza metafizică a urii
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
o ură neagră și cumplită... Dar peste putință... Îmi vine să te sărut... Să te sărut, lavă înghețată ce ești... Știi tu ce te va învinge? Răceala... Dacă te-aș arunca în marea înghețată, atunci abia ai izbucni ca un vulcan, ț-ai arunca razele de lavă în cer, și el ar încremeni ca o eternă apunere de soare... Nebunule! ceea ce mă mângâie e că sunt mama ta... tânăra și frumoasa ta mamă... că-mi împărtășești gândirile, că îmi cauzezi momente
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și marxismul însuși a fost nevoit să-l plătească. Un al doilea aspect este iraționalitatea pură și simplă a maselor. Ea se manifestă prin decomprimarea forțelor emoționale care, într-o regiune subterană, așteaptă ocazia de a erupe cu puterea unui vulcan. Aceste forțe, niciodată zdrobite, pîndesc din ascunzătoare momentul propice pentru a-și relua tronul ce li se și cuvine. Ele își fac apariția de îndată ce oamenii, sub amenințarea unei crize, se adună laolaltă. Atunci conștiința indivizilor își pierde vigoarea și nu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și umbra fiecărei case, se străvede stiletul ascuțit al oceanului de la marginea orașului. Din cînd În cînd sirenele fug pe țărmuri și vin pînă pe străzile principale, aducînd În solzii lor o frăgezime salină. În partea de la nord fumegă potolit vulcanii seculari. Și În subsoluri, prin butiile pline de solare musturi, așteaptă baloturi mari cu cînepă pentru vestimentele unor amurguri somptuoase. În cazărmile aerate, lalelele și crinii stau În locul piramidelor de arme. În vegetațiile inundînd grădinile, cîntă un belșug ancestral, ca
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
fluviile galbene ale cerescului imperiu Stați la pîndă cu haiducii bronzați de pietrele pleșuve ale Abisiniei Legănați-vă pașii În dansul cu pene și măști de groază ale Congoului Primiți În auz evantaiul languros al vocilor havaiene Buciumul prevestitor al vulcanilor din insulele Japoniei... Tot așa, Incantații-le proclamă că „Nu ni-e străină nici o Înfățișare-a lumii”, ori că: „cele patru anotimpuri / Năvălesc În privirea noastră”, - iar În Petre Schlemihl poetul e „o umbră lunecînd În același timp prin toate
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
lumi deschise, eliberarea, așadar, de orice constrîngeri a eului și a tuturor lucrurilor, - proclamarea, altfel spus, a sărbătorii, instaurarea ei ca spațiu-timp al celebrării comuniunii cosmice: De aceea, cum circulă prin noi toți nu numai pădurile Ci chiar și casele, vulcanii, vitele, corăbiile, orașele CÎnd noi toți, buni sau răi, suntem ca niște conducte prin care circulă De la buruiana umilă pînă la vulturul ca o carte semeață... (Petre Schlemihl, XII) E „Înfrățirea unanimă” invocată Într-o altă secvență a aceleiași cărți
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a lungul În tărie Cu fulgerul, atuncea cu groază te privesc. CÎnd marea se răscoală, volbură-ntărîtată, CÎnd undele-i muginde se nalță spumegînd, Ființa-mi ca o barcă de cuget spulberată. Pe fieșicare stîncă te vede-amerințînd. Și cînd fumegă munții, vulcanul cînd turbează, CÎnd flăcări rotitoare pînă la ceruri zbor, CÎnd tremură pămîntul, văzduhul schinteiază, Al meu suflet te vede În orice meteor. Pe orice spăimîntează, ș-amerință viața, În orice loc de groază, acolo te zăresc; Ca tunetul ți-e glasul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
rănește, Stingerea pasu-i urmează; Seceta seacă, sterpează, Foametea rumpe, răcnește, Boalele zbiară, turbează, Moartea doboară, cosește Osînda tu cînd ții”... Avem aici concentrate aproape toate elementele lirismului său: viforul, cerul dezlănțuit, negura, norii, focul, fulgerul, marea Întărîtată, munții ce fumegă, vulcanii În turbare, văzduhul spintecat de flăcări și alte locuri și lucruri rele, Într-o corespondență curioasă cu forțele mari ale universului. În intuiția acestor legături secrete, Heliade arată că a deprins lecția romanticilor. Cel puțin teoretic. Este Încă departe de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
va fi înștiințat Episcopul din Squillace ca să controleze orice mișcare va să facă și orice atitudine pentru care va trebui să dea socoteală. Te vei întoarce la baștină precum un osândit și, fiindcă noi suntem convinși că tu ești un vulcan în erupție creat de Dumnzeu pentru a face să strălucească și mai tare bunătatea sa și divina sa înțelepciune, n-o să te scăpăm din ochi. Data viitoare n-o să mai scapi de condamnare, felul tău de a vorbi n-o să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]