1,144 matches
-
inteligențe în mișcare, orice Desperado alunecă spontan în nemărturisibilul făcut public. Fie că e vorba de gânduri tabu, care sunt dezvăluite cu brutalitate masochistă, fie că descrierea vieții fizice câștigă în exactitatea redării până ce e pe punctul de a friza vulgaritatea, sinceritatea absolută e o manieră Desperado. Pentru a mima cât mai fidel realul, autorul dă năvală în arsenalul de interdicții. Limbajul pe șleau face textul să fie incisiv. Ceea ce fără un program estetic ar putea cădea în pornografie devine un
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai de care mai diferite, repetă poruncile zadarnice ale tunetului și se dă bătut. Viața nu poate câștiga. Poemul întreg este un strigăt de disperare. Iubirea a fost ștearsă de pe fața pământului și nu poate fi recuperată. Încarcerat în singurătate, vulgaritate și spaima de a se confesa, de a capitula ("înspăimântătoarea cutezanță a capitulării de o clipă" iubirea), Eliot și-a exprimat întreg infernul interior, strigând pe rând cu vocea lui Dante, Shakespeare și a multor altora. Ceea ce face din The
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
bucuriile" trupului: "plăcerea de neînchipuit", "bucuria deplină", "o aură erotică" (viața la țară). Pe nesimțite, vorbele alunecă spre conotații fizice, dar ambiguitatea și intertextualitatea (uneltele lui Ackroyd de căpătâi, pe care le mânuiește cu un umor neașteptat) le apără de vulgaritate. Poetul îngână bucuriile trupului cu priceperea unui violonist care își înfige arcușul în suflet. Versul se ferește cu strășnicie de explicit: Și au înțeles cu toții povestea exact cum nu trebuia incredibilele țipete ale patimii mele sunt probabil de vânzare (printre
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tristă și neputinicoasă. Trupul e pentru Szirtes încântare și exasperare deodată ("Ereditatea murmură în gene jalea bolilor"). Într-o vreme obsedată de demitizarea sentimentului, de golirea lui până ce nu rămâne decât sexul din el, o vreme ce se desfată cu vulgarități și reduce inexprimabilul la dimensiunea vorbei banale, tandrețea lui George Szirtes ocrotește basmul. Poemele lui se clădesc pe o filozofie a iubirii. Versurile în care el descrie apropierea fizică sunt timide și totuși directe, copleșitor de elocvente: Acolo unde te
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
schilod. El i-a propus să-i pozeze, ea a cerut bani. Pentru orice făcea, avea tarif, îi cerea tot mai des și mai mulți bani, ceea ce-i displăcea artistului, dar nu avea de ales. Devine tot mai iritat de vulgaritatea ei, de minciunile pe care le însăila, de micile escrocherii. Henri se simte tot mai mult legat de cea pe care în urmă cu șapte luni o găzduise, găsește că atitudinile ei au un farmec înnăscut, că e toată... numai
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Atât blogul cât și cartea au declanșat aprinse dispute în jurul identificării autoarei și insistente anchete pentru a descoperi cine se ascunde în spatele pseudonimului. S-au creat nemulțumiri legate de numele vehiculate în text și unii cititori s-au scandalizat din cauza vulgarității faptelor relatate. Nu se știe precis ce este real și ce este fictiv în povestirile relatate cu luciditate, ironie, autoironie și umor. Parte a jurnalului include comentarii despre sex și despre sexualitate. Unele secvențe relatează experiențele ei de viață și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Maurul din Veneția, în octombrie 1829. Unele pasaje au fost foarte prost primite, uneori huiduite, de partizanii Clasicismului, înspăimântați de scena cu beția lui Cassio, considerată grosolană, de apariția, în mai multe rânduri, a termenului "batistă"77, considerat de o vulgaritate nelalocul ei. Uciderea Desdemonei, strangulată sub ochii spectatorului, a șocat o mare parte a publicului. Iată ce scrie Vigny cu privire la acest lucru: "Puteți să credeți voi, englezii! Voi care știți ce cuvinte sunt spuse în tragediile lui Shakespeare, că muzei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
aceea consacrată gravurii în lemn din Moldova evidențiază, pe lângă un spirit erudit, o deosebită intuiție în descifrarea valorilor artistice autentice și o conștiință românească echilibrată, ivită dintr-o sinteză organică a elementelor specificității naționale, de unde lipsa de exces și de vulgaritate din polemicile sale, perspectiva metafizică a dezbaterilor publice pe care le propune, într-un fel înrudită cu cea proprie lui Nae Ionescu, pe care l-a recunoscut mereu ca magistru. De aceea, eroarea de ordin politic comisă de R. în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
ulterioară (făcută neoficial), conform căreia: Situația militară ne obligă să facem României promisiuni pe care nu avem oricum intenția să ni le respectăm". El a dat astfel o nouă dimensiune diplomației rusești: încălcarea in anticipando a unui acord. Gîndiți-vă la vulgaritățile exprimate de Alexandru II în legătură cu aliații; la amenințările adresate lui Mihail Kogălniceanu că, dacă românii nu cedează în problema Basarabiei, rușii vor dezarma armata română. Iată răspunsul lui Kogălniceanu: "Puteți să ne zdrobiți, dar nu ne veți dezarma niciodată". Bismarck
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
josnică manieră 9. Aceștia l-au numit "albanezul Galeongiul", "evreul" etc. Respectîndu-și regula de a nu lăsa nici un atac fără răspuns, Iorga a deschis proceduri legale împotriva cîtorva dintre autorii acestor defăimări 10. Un asemenea război al vorbelor, a cărui vulgaritate a fost pe măsura inutilității lui, este instructiv. Deoarece țările acestea nu ofereau imigrației "posibilități nelimitate", băștinașii au văzut prea mulți străini trecînd sub formă de armate, refugiați sau intruși nedoriți. Contribuția acestora (în special în România) a fost mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și lumea latină, dintre Occident și Levant. Ulterior, pe măsură ce avea tot mai puțină încredere în marile aglomerații urbane, era încîntat de splendidele perioade de timp petrecute la Veneția, săptămîni la rînd fără să audă un claxon de automobil și celelalte "vulgarități pline de pretenții ale ultramodernismului", cum le spunea el. Bizantinologul Iorga nu putea ignora îndîrjita controversă greco-latină din perioada Evului Mediu, mai ales asupra zonei balcanice, pentru că era în primul rînd medievist. Poate că tocmai la Veneția a descoperit el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
femeilor, dar îl interesau numai relațiile platonice cu ele122. Iorga era auster și modest în gusturi și în stilul de viață pe care o ducea și putea fi spurcat la gură în compania bărbaților, deși (ca latin tradițional) nu tolera vulgaritatea în prezența femeilor 123. Era întotdeauna protocolar și rezervat în public. Nu apărea niciodată în fața musafirilor în pijama. Întrucît nu a avut o copilărie normală, poate că adultul Iorga încerca zadarnic să recupereze o copilărie de care nu se bucurase
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
avem nevoie de un roman românesc!". Iorga era convins că noua literatură trebuia să zugrăvească armonia organică a vieții satului și să evite subiectele referitoare la "odioasele" orașe ale secolului al XX-lea: mahalalele industriale, "mirosul pestilențial" al acestora și "vulgaritatea locuitorilor mahalalelor" cu "accentele lor oribile" nu puteau constitui izvorul de inspirație al unui asemenea roman. El credea că literatura nu trebuie să se concentreze asupra "zbaterilor sau a plăcerilor ființelor umane patetice și nefericite" sau asupra "sufletelor mizere, slabe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tatăl său ceva imaginație poetică. Dar cum putea cineva să-l considere drept un mare scriitor francez? Citindu-i articolele, remarcai stilul său spectaculos uneori, întotdeauna violent, dar mai ales faptul că Daudet părea să fi dat un nou sens vulgarității. În 1928, un preot francez din ordinul Adormirii Maicii Domnului (ordin cunoscut pentru orientarea sa reacționară antirepublicană extremistă) și totodată istoric i-a sugerat lui Iorga să conferențieze la Văleni despre Constantinopole și despre turcii din Balcani 156. Dar semnificația
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Giurescu, Panaitescu și Iorga au continuat polemicile în cotidienele bucureștene, dîndu-și replici unul altuia prin intermediari de felul lui Stelian Popescu. "Prefer, scria Iorga, să nu-i răspund profesorului Giurescu; curajul lui de a nega și de a justifica și vulgaritățile din atacurile sale fac imposibilă orice discuție. Iar fostul prefect TzigaraSamurcaș (colaborator al nemților) și Panaitescu îl urmează"179. În aprilie 1936, Iorga a făcut un gest tipic pentru el: a demisionat din postul de președinte al Comitetului Român al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai serios obstacol în calea evoluției firești a literaturii națiunii sale"109. Intoleranța lui Iorga față de curentele moderne din literatură nu era ceva nou, dar situația s-a înrăutățit în anii '30110. Continua totuși lupta sa de o viață împotriva "vulgarității ambițioase a ultramodernismului" (înțelegînd prin aceasta toată literatura română de după Eminescu), acoperind aproximativ același interval de timp din literatura străină. În literatură, Iorga s-a dovedit cel mai conservator. Într-adevăr, așa cum sublinia G. Călinescu, nimic din ce era nou
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și gama lor muzicală, redusă la trei acorduri și un ritm: efectul depindea de volumul sonor. Ca și Facțiunea Armata Roșie, Sex Pistols și celelalte grupuri voiau mai ales să șocheze. Până și alura lor subversivă mustea de ironie, iar vulgaritatea era afectată: „Mai țineți minte anii ’60?” păreau să zică. „Vă place, nu vă place, noi suntem ce a mai rămas din ei.” Rebeliunea muzicală consta În piese furioase ce denunțau „hegemonia”, al căror fals conținut politic masca eviscerarea cronică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
joc de societate, În condițiile bogăției materiale. Nu dragostea soțului o interesează, ci averea lui, ca bază pentru cochetăria ei erotică. Luxul În care trăiește trebuie să aibă pentru ea un atribut nou, infidelitatea. Ștefan Gheorghidiu Îi dezvăluie lăcomia si vulgaritatea și i le stimulează, lăsându-i cu mărinimie și dispreț, o bună parte din avere. În gestul lui e o răzbunare, dar și o eliberare morală. Prin Tanase-Vasilescu-Lumânăraru și Nae Gheorghidiu, Camil Petrescu părăsește problemele de conștiință, și rămâne În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
începe cu filosofia carteziană" (Roșu, 1936, p. 126). Același N. Roșu, într-o lucrare ce se dorea a fi "Prolegomene" la Sociologia națiunii, atinge paroxismul mișcării contra-luministe și anti-rațiune. Gazetarul extremist nu se dă în lături de la expresii de o vulgaritate explicită: "Matroana voință și curva rațiune, sulemenite de fardul libertății de gândire, treceau din mână în mână în lupanarele filosofiei oficiale" (p. 130). Undele diatribelor antidemocratice izvorâte din redacțiile gazetărești își găseau ecouri în emisii discursive lansate de la înălțimile Academiei Române
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]