KorAP: Find »[drukola/base=yen & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 48 >

1,185 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625

ori până să se audă pași pe coridorul cel lung. A venit să-l întâmpine o fată îmbrăcată în chimonou. Era foarte rujată. Când l-a văzut pe Gaston, s-a oprit, speriată. — Dorm o seară. Aveți cameră? 800 de yeni? Gaston a adăugat „800 de yeni“ pentru că și-a amintit de conțiunutul sărăcăcios al portofelului său. Fata nu i-a răspuns. — Dorm o seară. Aveți cameră? — Sunteți singur? întrebă ea, măsurându-l cu suspiciune din cap până-n picioare. — Da, singur

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
pe coridorul cel lung. A venit să-l întâmpine o fată îmbrăcată în chimonou. Era foarte rujată. Când l-a văzut pe Gaston, s-a oprit, speriată. — Dorm o seară. Aveți cameră? 800 de yeni? Gaston a adăugat „800 de yeni“ pentru că și-a amintit de conțiunutul sărăcăcios al portofelului său. Fata nu i-a răspuns. — Dorm o seară. Aveți cameră? — Sunteți singur? întrebă ea, măsurându-l cu suspiciune din cap până-n picioare. — Da, singur... Nu, și câinele e cu mine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
rău, domnule străin, dar trebuie să vă rog să plecați. Nu ne putem permite, la un hotel ca al nostru, să avem oaspeți care nu-și văd de treburile lor. I-a înapoiat lui Gaston, cam anevoie, cei opt sute de yeni. — Chizuko, dă afară și potaia! Nu se poate dormi din pricina ei. Tușește tot timpul. Stelele mai sclipeau încă. Bătrânul câine nu s-a dezlipit de umbra lungă a lui Gaston. Gaston a întâlnit în cale și alte hoteluri deschise - Kuroyurisō

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
niște americani fuduli cu care Gaston, cu inima lui bună și curată, era într-un contrast izbitor. — N-ai bani? Gaston și-a scos portofelul și le-a arătat ce mai avea în el. Când și-a schimbat banii în yeni, la vama Yokohama, bărbatul între două vârste care era de serviciu l-a întrebat în engleză, nevenindu-i să creadă: — Only? Toată suma se ridica la vreo trei mii de yeni. Gaston mai avea, bineînțeles, biletul de întoarcere... dar nimic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
avea în el. Când și-a schimbat banii în yeni, la vama Yokohama, bărbatul între două vârste care era de serviciu l-a întrebat în engleză, nevenindu-i să creadă: — Only? Toată suma se ridica la vreo trei mii de yeni. Gaston mai avea, bineînțeles, biletul de întoarcere... dar nimic altceva în portofel. Dacă are trei mii de yeni, poate trage oriunde, nu? sugeră femeia cu pantofi roșii. — Nu fi proastă! Ce-o să facă mâine? Trebuie să mănânce și mâine. Femeia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
era de serviciu l-a întrebat în engleză, nevenindu-i să creadă: — Only? Toată suma se ridica la vreo trei mii de yeni. Gaston mai avea, bineînțeles, biletul de întoarcere... dar nimic altceva în portofel. Dacă are trei mii de yeni, poate trage oriunde, nu? sugeră femeia cu pantofi roșii. — Nu fi proastă! Ce-o să facă mâine? Trebuie să mănânce și mâine. Femeia cu bandajul era cea mai în vârstă dintre cele trei și părea mai omenoasă. S-a întors spre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
ușor... Și pentru că sunteți mereu gata să faceți bine altora, se profită de dumneavoastră. Fuseseră numai doi clienți în două ore. Mai întâi un cuplu și acum femeia aceasta. După ce-i plecau clienții, Higurashitei azvârlea onorariul de o sută de yeni în portofelul uriaș din peiele de crocodil. — Domnule Gas, mănânci shina-soba? — Shina-soba? — Da. Tăiței gătiți chinezește. Sunt foarte buni, crede-mă. Pe la nouă și jumătate bătrânul a oprit un vânzător ambulant de soba și i-a făcut cinste lui Gaston

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
facultate... Se mai putea gândi și la altele, dar necazul era că se folosise de toate motivele posibile. Nu se lăsa ea dusă prea ușor... Apoi s-a gândit la strategia cadoului... să cumpere niște banane de o sută de yeni și să i le vâre sub nas de îndată ce-i deschide ușa. Va intra val-vârtej în casă strigând: „Vitamina C... consistente... o mică atenție din partea unui frate iubitor...“ Figura asta ținea din când în când, dar își băuse toți banii și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
deschide ușa. Va intra val-vârtej în casă strigând: „Vitamina C... consistente... o mică atenție din partea unui frate iubitor...“ Figura asta ținea din când în când, dar își băuse toți banii și nu i-au mai rămas nici măcar o sută de yeni prin buzunare. Avea doar abonamentul de autobuz și un portofel gol-goluț. Deodată a văzut ceva care l-a țintuit locului... un câine sleit de puteri, șchiop, pe care l-a recunoscut imediat... o potaie râioasă, numai pielea și osul. — Câinele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
mai bine resemnează-te... Privind în jur, Gaston a constatat că toate căsuțele acelea erau hanuri, dar foarte diferite de cele din Shibuya. Erau murdare și dărăpănate, și fiecare avea câte un geam spart prin care se putea citi: „40 yeni/noapte“. Prețul era scris cu vopsea. Nu-i venea să creadă că se găsesc și locuri atât de ieftine. Endō a intrat într-una din căsuțe. — Aveți o cameră mai retrasă, o cameră cu două paturi? — Dacă vreți pături, vă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
scris cu vopsea. Nu-i venea să creadă că se găsesc și locuri atât de ieftine. Endō a intrat într-una din căsuțe. — Aveți o cameră mai retrasă, o cameră cu două paturi? — Dacă vreți pături, vă costă trei sute de yeni. Omul a răspuns dinăuntru, așa că nu i se vedea fața. — Bine, fie. Endō i-a împins trei bancnote de câte o sută de yeni prin deschizătura ușii glisante. — Mergeți la etaj. A doua ușă la dreapta. Ar fi mai bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
o cameră mai retrasă, o cameră cu două paturi? — Dacă vreți pături, vă costă trei sute de yeni. Omul a răspuns dinăuntru, așa că nu i se vedea fața. — Bine, fie. Endō i-a împins trei bancnote de câte o sută de yeni prin deschizătura ușii glisante. — Mergeți la etaj. A doua ușă la dreapta. Ar fi mai bine să vă luați încălțămintea în cameră. Aici se fură, nu glumă! Gaston a urcat scara îngustă în urma lui Endō. Mirosul de animal care îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
a orașului Tokyo. Străzile erau mărginite de clădiri numite, eufemistic, „hanuri“, aliniate ca niște cutii de chibrituri.Erau cam o sută cincizeci. După cum aflase cu surprindere Gaston, aici poți găsi cameră peste noapte cu nu mai mult de patruzeci de yeni pentru un așternut într-o sală comună și maximum trei sute de yeni pentru o cameră individuală. Existau și hanuri de o sută de yeni, unde ți se putea oferi un pat de campanie pentru o sută de yeni. Dormitoarele comune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
ca niște cutii de chibrituri.Erau cam o sută cincizeci. După cum aflase cu surprindere Gaston, aici poți găsi cameră peste noapte cu nu mai mult de patruzeci de yeni pentru un așternut într-o sală comună și maximum trei sute de yeni pentru o cameră individuală. Existau și hanuri de o sută de yeni, unde ți se putea oferi un pat de campanie pentru o sută de yeni. Dormitoarele comune erau înțesate de lume pestriță, dar camerele de trei sute de yeni erau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
cu surprindere Gaston, aici poți găsi cameră peste noapte cu nu mai mult de patruzeci de yeni pentru un așternut într-o sală comună și maximum trei sute de yeni pentru o cameră individuală. Existau și hanuri de o sută de yeni, unde ți se putea oferi un pat de campanie pentru o sută de yeni. Dormitoarele comune erau înțesate de lume pestriță, dar camerele de trei sute de yeni erau, de obicei, ocupate de familiști. Cei care locuiau aici cu familiile erau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
patruzeci de yeni pentru un așternut într-o sală comună și maximum trei sute de yeni pentru o cameră individuală. Existau și hanuri de o sută de yeni, unde ți se putea oferi un pat de campanie pentru o sută de yeni. Dormitoarele comune erau înțesate de lume pestriță, dar camerele de trei sute de yeni erau, de obicei, ocupate de familiști. Cei care locuiau aici cu familiile erau în cea mai mare parte muncitori zilieri, muncitori ocazionali, proxeneți, foști pușcăriași. Deși muncitorii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
de yeni pentru o cameră individuală. Existau și hanuri de o sută de yeni, unde ți se putea oferi un pat de campanie pentru o sută de yeni. Dormitoarele comune erau înțesate de lume pestriță, dar camerele de trei sute de yeni erau, de obicei, ocupate de familiști. Cei care locuiau aici cu familiile erau în cea mai mare parte muncitori zilieri, muncitori ocazionali, proxeneți, foști pușcăriași. Deși muncitorii zilieri erau angajați cu ziua, lucrau permanent în același loc; cei ocazionali așteptau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
codoșilor din Sanya se deosebeau de cei din alte părți ale orașului. În hotelurile mizerabile din Sanya locuiau familii venite din provincie la Tokyo, ca să-și încerce norocul, și care aveau de înfruntat multe greutăți. Închiriau camere de trei sute de yeni și s-au obișnuit, oarecum. Trei sute de yeni pe zi înseamnă nouă mii de yeni pe lună. La prețul acesta puteau să găsească ceva mai bun în altă parte, dar fiind plătiți cu ziua, ei nu aveau niciodată în mână

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
alte părți ale orașului. În hotelurile mizerabile din Sanya locuiau familii venite din provincie la Tokyo, ca să-și încerce norocul, și care aveau de înfruntat multe greutăți. Închiriau camere de trei sute de yeni și s-au obișnuit, oarecum. Trei sute de yeni pe zi înseamnă nouă mii de yeni pe lună. La prețul acesta puteau să găsească ceva mai bun în altă parte, dar fiind plătiți cu ziua, ei nu aveau niciodată în mână nouă mii de yeni. Nu le rămânea decât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
din Sanya locuiau familii venite din provincie la Tokyo, ca să-și încerce norocul, și care aveau de înfruntat multe greutăți. Închiriau camere de trei sute de yeni și s-au obișnuit, oarecum. Trei sute de yeni pe zi înseamnă nouă mii de yeni pe lună. La prețul acesta puteau să găsească ceva mai bun în altă parte, dar fiind plătiți cu ziua, ei nu aveau niciodată în mână nouă mii de yeni. Nu le rămânea decât să plătească cei trei sute de yeni pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
obișnuit, oarecum. Trei sute de yeni pe zi înseamnă nouă mii de yeni pe lună. La prețul acesta puteau să găsească ceva mai bun în altă parte, dar fiind plătiți cu ziua, ei nu aveau niciodată în mână nouă mii de yeni. Nu le rămânea decât să plătească cei trei sute de yeni pe zi și să se înghesuie cu toții - soție, soț și copii - într-o cameră goală de trei rogojini. În unele familii, soțul - cu consimțământul soției, bineînțeles - făcea pe codoșul și-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
de yeni pe lună. La prețul acesta puteau să găsească ceva mai bun în altă parte, dar fiind plătiți cu ziua, ei nu aveau niciodată în mână nouă mii de yeni. Nu le rămânea decât să plătească cei trei sute de yeni pe zi și să se înghesuie cu toții - soție, soț și copii - într-o cameră goală de trei rogojini. În unele familii, soțul - cu consimțământul soției, bineînțeles - făcea pe codoșul și-și scotea soția în stradă ca să atragă clienți. Apoi îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-o repede de-aici. Gaston rămase mut de uimire. — Bate-l! Cară-te! Nu mai ai nici o secundă de pierdut. Scapă cum poți. Fugi din casă până în strada principală, unde poți lua un taxi. Mai ai cei trei mii de yeni? Femeia și-a amintit de portofelul lui Gaston. — Urcă-te în taxi și spune-i șoferului „Shibuya“. Când ajungi acolo, du-te imediat la sensei și spune-i că te-a prins Endō. — Da. Gaston a dat din cap. Femeia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
Mi-ar plăcea ca toți oamenii „respectabili“ din Tokyo să vadă ce se petrece acolo dimineața devreme. Muncitorii se adună ca furnicile și așteaptă în fața biroului. Negustorii ambulanți trec printre ei și le vând turte din orez de douăzeci de yeni bucata. Sunt unii care nu-și pot permite la micul dejun nici măcar așa ceva... dar cel puțin sunt în viață. Pe o alee dintre două hanuri zăcea, ca mort, un bărbat îmbrăcat doar în cămașă. Era plin de noroi. — E bolnav

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
viață. Pe o alee dintre două hanuri zăcea, ca mort, un bărbat îmbrăcat doar în cămașă. Era plin de noroi. — E bolnav? întrebă Gaston. — Nu. Nu și-a putut găsi probabil de lucru din cauza ploii și, neavând cei patruzeci de yeni pentru un pat, s-a culcat aici. Cred că se și droghează. Endō tuși și scuipă pe stradă. În flegmă se vedeau firicele de sânge. — De ce nu mergeți la doctor? — Doctor? zâmbi Endō sarcastic. Am eu grijă de mine. Mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]