1,953 matches
-
vădi, lăsându-le să vorbească singure, reduce la minimum descrierile, notează mai ales amănuntul care urâțește, pricepându-se să taie brusc desfășurarea acțiunii, spre a obține un efect dramatic maxim. Natura contrastează, prin indiferență sublimă, cu nefericirea personajelor, accentuând eșecul zbuciumului omenesc, zădărnicia lui. Romanul Ion, la care autorul a lucrat aproape zece ani, îi aduce notorietatea literară și îl situează dintr-odată în rândul scriitorilor români cei mai importanți. Vasta creație epică face să trăiască întregul univers al satului ardelean
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
clădit în țara Saharelor de aur.../ Un alcatraz fantastic/ Din piatră de zăpadă”. Aici „sunt flori crescute-n nori”, fantome „de sânge de roze”, ape „de dantele/ și de fluturi vii”, „fântâni perverse”. Este și spațiul decorurilor și romanțelor simboliste. Zbuciumul lăuntric, nevroza și viziunea spirituală din estetica simboliștilor lipsesc, substituite de „lungul extaz de oriental” al imaginilor colorate și feerice, cu originea în versul lui D. Bolintineanu sau în cel al lui Al. Macedonski, după cum „balurile albe și lumea de
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
Sau prea puțin. Am învățat (cît o să mă țină?) cît e de minunat să te bucuri de fiecare zi, să observi ce se întîmplă în jur și ce ți se întîmplă, am învățat prețul cuvîntului dat, al onoarei. Liniștea și zbuciumul oceanului. Ca și acela din noi. Australia mi s-a părut o orchestră imensă în care s-au armonizat ritmuri umane și instrumentale atît de diferite. Ea cîntă, în deșert sau pe ape, o odă închinată omului.
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
cea de adolescență (Luttke, Gilbert, Hutinel și Lesne). După părerea altor autori există o deosebire netă între pubertate și adolescență. Spre deosebire de adolescență, care este o fază de liniștire și stabilitate, determinând și desăvârșind opera pubertății, pubertatea este o fază de zbucium și schimbări. Este stadiul cu cele mai intense transformări și modificări, perioada caracterizată printr-o „accelerare a creșterii fiziologice și somatice” (J. Piaget, B. Inhelder, 1970). Este, de fapt, ultima „accelerație” a creșterii biologice ce se manifestă cu pregnanță. Acest
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
clipele de incitație se dedă cogitațiunii și atunci stihuirea se prăvălește într-un prozaism dezolant. Poate pentru a nu strica omogenitatea volumelor, K. a lăsat deoparte poeziile de congestionată rostire proletară. La bătrânețe, trăirea mistică îl acaparează (Crinul mistic, 1942). Zbuciumul s-a potolit și, în locul plânsetelor impudice și al propensiunii spre orgiastic de odinioară, se așază o stare de liniște, de împăcare. Laude înălțate Mântuitorului și Sfintei Fecioare, smerite îngenuncheri și rugăciuni fierbinți compun ritualul închinătorului, care își mărturisește credința
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
diarist, dar exteriorizarea ei este diferită - umorul înșelător al „bufonului Gary” în scrisori, meditația și luciditatea necruțătoare în paginile de jurnal. Cronică a ultimului deceniu de viață și mod în care un spirit eminamente liber filosofează asupra istoriei, Jurnalul... oglindește zbuciumul creatorului inapt pentru compromis, dar care are slăbiciunea de a scrie piese de teatru la comandă, spaima de anonimat și marginalizare a scriitorului ce aspiră la recunoașterea literară, dezamăgirea la gândul că scrisul nu transmite substanța reală a mesajului său
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
de milă, părinții și prietenii voștri! Fericiți sunteți voi că nu ați cunoscut zilele acestea! Fericiți voi cei ce n‑ați dus această viață plină de suferință, care nu ați cunoscut această ciumă de care nu putem scăpa și acest zbucium care chinuie fără încetare sufletele noastre”. Apoi Necuratul va transmite decretele sale tuturor provinciilor, fie prin intermediul demonilor, fie prin oameni, zicând: „Un rege mare s‑a născut pe pământ. Veniți toți să vă închinați lui! Veniți toți să vă minunați
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
se risipise treptat. Înclinația spre reconstituire și redescoperirea de sine se manifestă în romanele Blocul de marmură, Șansa, Gemenii, Orașul lunar, Coridorul, unde, în înfruntarea cu „oameni (sau gânduri) vechi”, noii activiști, personaje predilecte ale prozatorului, chinuiți de dileme și zbucium interior, se văd obligați să se redefinească moral. Ioan Micle, protagonistul din Blocul de marmură, deține arta de a se plia condițiilor de moment, în dorința acerbă de a schimba totul, o ceartă banală între un tată, considerat fără autoritate
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
cours duquel Jésus pleur sur sa propre Passion, pensaut qu’il peut être abandonné par son père” (Jacques Le Goff - Nicolas Truong, op. cit., p. 78). Luca (22, 44) vorbește despre „sudoare” (tot un „lichid” propriu corpului omenesc): „Și fiind în zbucium, cu mai mare stăruință se ruga. Iar sudoarea Lui s-a făcut ca picături mari de sânge care picurau pe pământ”. 149. Vezi Ștefan D. Grecianu, în Radu Greceanu, Viața lui Constantin Vodă Brâncoveanu, București, 1906, p. 285-289. 150. Émil
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Eliade că „orice e viu se poate transforma în epic”, că de multe ori „etapele unei inteligențe” pot constitui o materie romanescă tot atât de pasionantă ca „fazele unui sentiment”, tensiunile cerebrale, aventurile intelectului pretându-se analizei psihologice în aceeași măsură ca zbuciumul provocat de eros. Mult dramatism e, bunăoară, în referirile la manuscrisul pierdut în Franța al romanului Accidentul. Sursă documentară de primă însemnătate pentru istoria literară, însemnările relative la creație compun, în cel puțin aceeași măsură, și un document sufletesc și
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
Ultima parte a trilogiei, inegală ca valoare, vădește imposibilitatea unui acord între medelenismul originar și noua treaptă a existenței eroilor, precum și neputința reconcilierii între universul lor inițial și vremurile de acum, neprielnice idealului de viață de tip „paradisiac”. Prin relatarea zbuciumului eroinei principale, Olguța, și a sfârșitului ei, T. demonstrează că, împresurate de mercantilism, ființele candide și generoase sfârșesc prin a se prăbuși. Finalul alătură simbolic acestei drame disoluția așezărilor boierești de altădată și dispariția ultimilor reprezentanți ai aristocratismului moldovean. Prăvale-Baba
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
elegii pe tema neputinței de a înfrânge timpul și de a fixa în clipă veșnicia. Tot postum a apărut volumul de poeme Cina cea de taină (1996). Motivele predilecte sunt chemările nostalgice, adresate unei iubiri târzii și discrete, tristețile și zbuciumul așteptării incerte, refugiul în lumea copilăriei, amintirile tinereții aventuros-romantice și teama în fața morții. Cunoscător al sufletului copiilor și adolescenților, printre care știe să distingă și să învie temperamentele individuale, evocând o lume idilică și patriarhală, în care nu există decât
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
2000; Reviste literare românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea (în colaborare), coordonator Ovidiu Papadima, București, 1974; Reviste literare românești de la începutul secolului al XX-lea (în colaborare), coordonator Ovidiu Papadima, București, 1976. Ediții: Ieronim G. Barițiu, Din zbuciumul veacului, introd. edit., pref. Vasile Netea, Cluj-Napoca, 1982. Repere bibliografice: Ilarion V. Felea, „Revoluția spiritului românesc” (în „Pagini literare”), „Viața ilustrată”, 1935, 1; Septimiu Bucur, „Apărarea civlizației”, „România”, 1938, 34; Nichifor Crainic, „Apărarea civilizației”, G, 1938, 8; Erasm [Petru Manoliu
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
Septimiu Bucur, „Apărarea civlizației”, „România”, 1938, 34; Nichifor Crainic, „Apărarea civilizației”, G, 1938, 8; Erasm [Petru Manoliu], Despre politică și literatură, „Lumea românească”, 1938, 336; Călinescu, Ist. lit. (1941), 869, Ist. lit. (1982), 956; Nae Antonescu, Ieronim G. Barițiu, „Din zbuciumul veacului”, ST, 1982, 7; Ion Buzași, Ieronim G. Barițiu, „Din zbuciumul veacului”, „Unirea”, 1982, 3 436; Horia Stanca, Ieronim G. Barițiu, „Din zbuciumul veacului”, T, 1982, 11; Nicolae Mecu, Publicistică militantă, VR, 1983, 2; Nicolae Scurtu, Un cărturar, RL, 1987
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
G, 1938, 8; Erasm [Petru Manoliu], Despre politică și literatură, „Lumea românească”, 1938, 336; Călinescu, Ist. lit. (1941), 869, Ist. lit. (1982), 956; Nae Antonescu, Ieronim G. Barițiu, „Din zbuciumul veacului”, ST, 1982, 7; Ion Buzași, Ieronim G. Barițiu, „Din zbuciumul veacului”, „Unirea”, 1982, 3 436; Horia Stanca, Ieronim G. Barițiu, „Din zbuciumul veacului”, T, 1982, 11; Nicolae Mecu, Publicistică militantă, VR, 1983, 2; Nicolae Scurtu, Un cărturar, RL, 1987, 39; Nicolae Mecu, Bucur Țincu, RITL, 1988, 1-2; Emil Cioran, Scrisori
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
1938, 336; Călinescu, Ist. lit. (1941), 869, Ist. lit. (1982), 956; Nae Antonescu, Ieronim G. Barițiu, „Din zbuciumul veacului”, ST, 1982, 7; Ion Buzași, Ieronim G. Barițiu, „Din zbuciumul veacului”, „Unirea”, 1982, 3 436; Horia Stanca, Ieronim G. Barițiu, „Din zbuciumul veacului”, T, 1982, 11; Nicolae Mecu, Publicistică militantă, VR, 1983, 2; Nicolae Scurtu, Un cărturar, RL, 1987, 39; Nicolae Mecu, Bucur Țincu, RITL, 1988, 1-2; Emil Cioran, Scrisori către cei de-acasă, îngr. Dan C. Mihăilescu, Gabriel Liiceanu și Theodor
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
Traducerile din literaturile străine se limitau la versurile lui Vergiliu, Schiller (în versiunea lui M. Strajanu) și Heine (tălmăcite de Sextil Pușcariu). Mai ales prin prezența în redacție a lui Octavian Goga, confirmând că literatura este „întruparea organică a marelui zbucium” istoric (Curentele de idei în literatura ardeleană de la 1848 până în zilele noastre, 1911), T. își va consolida sectorul dedicat scriitorilor, fenomenului literar și ziaristicii. Înainte de primul război mondial acesta a fost susținut de Ion Agârbiceanu, G. Bogdan-Duică, Enea Hodoș, Nichifor
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
completa datele ascendenței lui Eminescu pe linie maternă ori de a scoate la iveală acte ale unor instituții cu care Ion Creangă a intrat în relație, ceea ce are drept rezultat completări și corecții ale unor informații. Altă carte, Arghezi necunoscut. Zbuciumul vieții și zidirea operei (1998), se impune tot prin minuție, cercetarea atentă a colecției „Gazeta Bucureștilor” (1916-1918) oferind elemente inedite în legătură cu o împrejurare de viață despre care Tudor Arghezi s-a dovedit extrem de parcimonios în declarații: istoricul literar găsește în
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
Grigore H. Grandea. Omul și opera, Craiova, 1977; Contribuții la o istorie a mișcării cultural-științifice din ținuturile bucovinene, Craiova, 1977; Restituiri. „Cazul Blaga”, Craiova, 1983; Eminescu-Creangă. Documente biografice inedite, București, 1996; Amurgul demiurgilor. Arghezi, Blaga, Călinescu, București, 1998; Arghezi necunoscut. Zbuciumul vieții și zidirea operei, București, 1998; Istoria și limba română în vremea lui Gheorghiu-Dej, București, 1999; Dosarul Brâncuși, Cluj-Napoca, 2001; Tinerețea lui Petru Dumitriu, Cluj-Napoca, 2001; Bucovina. Istorie și cultură, București, 2002. Ediții: I. G. Sbiera, Povești și poezii populare
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
și destinul lui Onuț Hara. Ființă enigmatică, sensibilă și melancolică, cu o viață interioară intensă, trăind mai mult prin raportarea continuă la existența consătenilor, el suferă în urma unei iubiri pierdute. Incertitudinile și întrebările se lămuresc pe măsura desfășurării evenimentelor, iar zbuciumul protagonistului, straniu la prima vedere, își dezvăluie treptat sensurile, suferința sa implicând chiar o dimensiune tragică. Ambiguitatea construcției este de atmosferă, dar și efect al modalității de a nara. Registrele temporale se întrepătrund, notațiile din prezent alternează cu ecourile subiective
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
o excepție față de tematica generală, căreia i se asociază poemele angoaselor de proporții apocaliptice, scrise cel mai adesea pe un ton furibund, culegerea Sonete din Nord închipuie o „istorie” a creațiilor cu formă fixă, ritmată la nivelul substanței poetice de zbuciumul îndrăgostitului când sfâșiat de durere, când amăgit de speranță, când extaziat de renașterea iubirii. „Umblu pe străzi ploioase și te caut”, „Ce rană am acum în piept căscată”, „Vreau depărtării moarte să te smulg”, „Ce mângâieri îmi dai cu o
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
Artă Populară Românească de la Oslo (1936), T.-S. a obținut o performanță - comentarea artei românești de către străini în reviste europene de prestigiu, așa cum cu dreptate remarca Petru Comarnescu. În cariera lui de muzeograf, îndelungată și nu lipsită de sinuozități, de zbucium, importante sunt și numeroasele monografii și studii, ridicând muzeografia românească la rang de disciplină științifică, așa cum atestă și un masiv volum din 1936. Conduce revista „Convorbiri literare” în perioada 1924-1939, este ales membru corespondent al Academiei Române în 1938, fiind susținut
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
parodiat), gen foarte răspândit în iluminism, și acrostihurile grecești sunt nu numai virtuozitate, ci și plăcere de a construi și de a decora. Jalba către vodă Hangerli arată, și ea, o frază bine stăpânită, cu perioade echilibrate, deși închide un zbucium sufletesc puternic; grija pentru construcție se menține chiar în împrejurări tragice. Deși lirica a rămas la stadiul de schiță a posibilităților, temperamentul lui V. vădește, sub formele învechite ale poeziei neoclasice și manieriste, un tumult romantic, necuprins însă deplin în
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
până peste câte granițe ale realității și din violența necesității de a fi prezent într-un concret pe care-l disprețuia și din care s-ar fi vrut evadat s-a născut arta acestui straniu Urmuz care, alături de Eminescu, prin zbuciumul și sfârșitul lor tragic, prin încăpățânarea de a nu găsi în viață vreun confort oarecare, sunt singurii la noi care au ridicat pulsațiile literaturii până acolo unde peste ocean le-a dus Edgar Poe, și în Franța galeria ciudată, de
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
șase ani de la terminarea celui de-al doilea război mondial, setea de slovă românească nu a fost mai intensă ca în aceste zile de babilonie mondială. Niciodată emigrația noastră nu și-a manifestat dorul de a lua parte activă la zbuciumul universal, la lupta uriașă dintre bine și rău, dintre întuneric și lumină, dintre libertate și sclavie”. În această publicație cu caracter de antologie, pe lângă rubricile „Carnet literar”, „Carnet cultural” (cu note despre activitatea scriitorilor români din exil), „Cărți, reviste, ziare
VERS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290499_a_291828]