14,325 matches
-
mă leagă de tine. - Bine! Apoi șoptind la ureche drăgăstos: Îți voi lua un set în care pe fiecare este scrisă ziua săptămânii. Și chiar devii orășeancă purtând-ul. Se cheamă chiloței. Vor apăra cuibul puilor noștri după ce păsărica va zbura. - Tocmai intuiam că atât timp cât îi port sunt legată de tine. Dar de ce nu mi-a spus mămica acest amănunt? - Așa ceva nu se spune. Nu permite pudicitatea. Este ceva normal similar cu sfiala dar se referă la zona intimă a corpului
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
mare la care a participat tot satul. Iar noaptea nunții a fost cum a visat-o Anica, în colivia făcută cadou de actualul soț. Colivia nu a mai reușit să-și salveze însă păsărica din ea care, în sfârșit, a zburat spre a deschide calea bebelușilor ce vor să vină negreșit. Referință Bibliografică: Două grade de libertate și un prieten -2- / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1574, Anul V, 23 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
deasupra râului./ Ieșea pe țărm katiușa./ Ea ieșea să cânte/ Pe țărmul înalt și abrupt./ Mergea cântând un cântec/ Despre un vultur gri de stepă,/Cântecul iubitului său/ Ale cărei scrisori le păstra./ O, tu, cântec, cântecel de fetiță,/Care zboară spre soarele strălucitor/Și imbold pentru soldatul de pe granița îndepărtată,/ Cu salutări de la Katiușa./ Îi va auzi cântecul/ Va veghea asupra pământului natal/Cum Katiușa păstrează iubirea lor.” „Katerina” este o doină de dragoste și de dor: „Într-un sat
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
bătrâni, specifice numai localității Chilia Veche: „Kazaciok-Brosai kozac rujea cesteti” (Nu mai curăța, cozace, arma), „Tece voda vierec” (Curge apa în râu), „Nese Halea vodu” (Duce Halea apă), „Zelene listia, bile kaștane” (Frunzele verzi și castanele albe), „Oi litila pava” (Zbura o păuniță), „Temnoii nocci” (Noapte întunecată), „Tece ricica colomutna” (Curge apa învolburată), „Mala mate sena” (Avea mama un fecior). „Kazaciok-Brosai kozac rujea cesteti” (Nu mai curăța, cozace, arma) prezintă dragostea unei femei căsătorite și mai în vârstă pentru un cazac
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
băiat patru ani, până au aflat dușmancele, care au bârfit până i-au despărțit. Ea cântând îi sfătuiește pe oameni: „O, voi, oameni buni,/ Beți și vă distrați după bunul vostru plac,/ Dar nu despărțiți tinerele perechi.” „Oi litila pava” (Zbura o păuniță) prezintă teama tinerei fete că nu este iubită de alesul inimii ei și hotărârea acestuia de a nu se căsători cu ea: „Zbura o păuniță/ Și-a căzut în mijlocul mării/ Căzând în mare striga că se prăpădește.// Soarele
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
și vă distrați după bunul vostru plac,/ Dar nu despărțiți tinerele perechi.” „Oi litila pava” (Zbura o păuniță) prezintă teama tinerei fete că nu este iubită de alesul inimii ei și hotărârea acestuia de a nu se căsători cu ea: „Zbura o păuniță/ Și-a căzut în mijlocul mării/ Căzând în mare striga că se prăpădește.// Soarele apune, seara e aproape/ Oare nu-mi vine iubitul/ În seara asta la mine?/ Dacă nu la mine, măcar la casa mea?/ Și ciocănește în
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
fiindcă ei nu aveau copii, m-am întors acasă la cei dragi care le simțeam lipsa, în satul meu natal cu oameni pe care i-aș recunoaște din sute de mii de țărani. Uneori îmi venea idei neașteptate. Gândurile-mi zburau hoinar prin alte părți evocându-mi imagini și întâmplări pe care le credeam deja uitate. Pluteam deasupra vieții, ca într-o lume ireală, de visări și reminiscențe. Timpul îl crezusem că trecuse singur fără mine, eu alunecând prin toate nevăzut
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > O RAZĂ DE LUMINĂ Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului Mi-am luat inima în dinți vulg aș tot zbura ți-aș sculpta pe frunte sfinți apoi o lăcrimă așa România mea picătur cu picătură ani la rând 27 la număr mucegăit timp așezat pe vers declam rejur mergem către jind de viață cu cătușă la păcate speranța se pierd
O RAZĂ DE LUMINĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1496129517.html [Corola-blog/BlogPost/381078_a_382407]
-
calde, amăgind pribege roiuri în nectarul lor să scalde în timp ce ard în patima culorii vânturilor despletite. Fusuri magice de iele s-au pierdut cumva pe dealuri, transformându-se în focuri scânteind năucitoare în dorința disperată de-a-ncerca prin vânt să zboare și-a-mpărți cu dărnicie ale primăverii daruri. Referință Bibliografică: TORȚE ÎN VÂNT / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1587, Anul V, 06 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TORŢE ÎN VÂNT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1430914672.html [Corola-blog/BlogPost/344066_a_345395]
-
depășeau limitele imaginarului. Deodată, când miezul nopții se apropia, bărbatul o cuprinse cu un braț și desfăcându-l pe celălalt în afară șopti: - Să nu te temi, iubito! Vom pluti sub cerul înstelat pe deasupra Parisului. Se desprinseră din turn și zburară deasupra orașului. Fata, fascinată ca de un vis, se lăsă purtată pe aripile umbrelor nopții de ciudatul partener de care-și legase viața. Într-un târziu, planară ușor pe unul dintre podurile Senei. Narcisa își ridică cu satisfacție privirea spre
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1427872387.html [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
un frac albit de-atâtea partituri solemn genunchiul și-l apleacă, sărută lacrima căzută pe pian și mâinile i se-ntâlnesc a rugăciune, bagheta se înalță și-n gest final dă ordin notelor să tacă că-i vremea albului să zboare și să despice totu-n două... de-un timp tot mai des visez lebede, albe semne de-ntrebare despletite peste-albastrul gândului uitat în palmă și pereți proaspăt văruiți și sunete ce prind contur visez de-un timp, culoarea-n zbatere
GRAFFITI-N SUNET PE PEREŢII PROASPĂT VĂRUIŢI AI LUMII de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_blanariu_1470207071.html [Corola-blog/BlogPost/366614_a_367943]
-
întuneric stai ! / țși am început să plâng, / din lacrimă a ieșit raza de lună/ și întunericul, / acel întuneric desăvârșit / în care te țin, Doamne, ca pe o pasăre în laț .” Așa cum pe cerul liniștit de albastru, păsările se joacă și zboară în tăcerea lor, și omul rugăciunii, se bucură de dragostea Domnului. Citind cartea de poeme “ VINA - FAJI “, vă veți bucura de puterea cuvântului ei. Arta cuvântului scris de Constantin Gherghinoiu, revarsă peste cei ce-i citesc opera, lumini reconfortante și
FAJI DE C.GHERGHINOIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Vina_faji_de_cgherghinoiu_constanta_abalasei_donosa_1329071354.html [Corola-blog/BlogPost/346759_a_348088]
-
Și visu-i stăpân în odăi părăsite... Minciuna - păreri personale - versuri În haină gingașă și pas mătăsos Cu vorbă peltică de dulce copil Prin lume te vânturi în zbor grațios Ușor și suav, ca vântul de-april... Și ești păpădia ce zboară hai-hui Purtată-n curenții de aer fierbinte. Cu grijă-ți alegi un naiv să-ți depui Umbrela de nori, risipită-n cuvinte... Învălui ușoară al minții-nțeles, Strecori șerpi de tainică șoaptă Și-n zboru-ți, faci lumea să meargă invers
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
din dor rămâne tină Iar doru-i un nimic în largul zării... Ești temnița durerii omenești Și colivia păsării măiastre Ce-și cântă cântecul pe corzi cerești În adâncimea peșterii sihastre... Dorul pierdut - păreri personale - versuri Pe aripa gândului, dorul îmi zboară Pribeag pelerin de iluzii pierdute Ce-și cântă speranța pe-o spartă vioară Și-și pierde ecoul pe mări neștiute... Și-n zbor obosit, trudește spre zări, Cătând disperat negăsitul catarg, Ce este ascuns pe cotite cărări, Cărări rătăcite departe
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
curge și energia vieții tale. Și curg de multe ori amestecate una cu cealaltă. Lacrima îți cunoaște cel mai bine casa sufletului. Doar ea poate curăța zgura ce s-a strâns peste aripile tale și curățindu-le, te ajută să zbori din nou. Întotdeauna vom ascunde o lacrimă în suflet, uneori plânsă din dor, alteori de fericire sau din emoția îndrăgostirii. Dar cea mai importantă va fi ultima... acea lacrimă ce va rămâne neplânsă și cu care pășim în veșnicie... Cornelia
LACRIMA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/_l_cornelia_viju_1331303709.html [Corola-blog/BlogPost/354777_a_356106]
-
de dor cu o pătură sufletească, singura ce ține de cald inimii! Ne-om așterne în culcușul iubirilor omenești gândurile, ca să se strecoare la ele doar cine ni le îmblânzește. Le-om acoperi cu lumină vrednică să danseze și să zboare cu idealul uman, pe când purul alb al zăpezilor va să ivească o rază de candoare iubitorilor muzicii. Atunci, în ziua de 7 decembrie, la Sala Palatului din București ne va insufla dulci meditații un cântec ce se topește ca fulgul
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/hxnwjbspnv_1412399452.html [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
cu idealul uman, pe când purul alb al zăpezilor va să ivească o rază de candoare iubitorilor muzicii. Atunci, în ziua de 7 decembrie, la Sala Palatului din București ne va insufla dulci meditații un cântec ce se topește ca fulgul, zboară ca secunda, înfioară ca lacrima inimii: „Dernière danse”! Frumoasă, gingașă, răscolitoare melodie! Artista ce-o glăsuiește e frumoasă și gingașă ca roua, încât superbitatea ei întrece gladiola, încât viața e numai plăcere și numai dragoste pentru cine o primește în
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/hxnwjbspnv_1412399452.html [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
filon al originii: algerian, indian, cambodgian, egiptean. Parcă dezlipește glasul de pe flori, îl smulge din lume și îl unduiește mângâietor ca lira în cosmosul sufletesc uman. Parcă zdrobește mitul teluricului și reansamblează din praful lui întâia dragoste și ultimul vis! Zburând în ultimul dans! Impresarul Pepino Popescu făptuiește iarăși spectacolul ca ofrandă, prin aducerea pe scena Sălii Palatului din București a unei fete cu fluturi la sân, cu straiele sufletului diafane, prin care se străvăd flori, cu straie trupești albe, păstorești
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/hxnwjbspnv_1412399452.html [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
de gânduri omenești, ca umbra roții de suplicii, însă o clipă de alinare cu Indila răscumpără viața și o redă brațelor bucuriei și fericirii, o smulge din gheață și o topește în zborul dansului! După Indila și urmele cântă, dansând, zburând, lăcrimând, surâzând...! Nu sunt urmele mersului, sunt urmele zborului în „ultimul dans”! Fiorii vieții cutreieră într-un libertinaj desăvârșit întregul univers uman, dominat azi de o melodie ce va rămâne mult timp între primele preferințe, oriunde pe mapamond: „Dernière danse
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/hxnwjbspnv_1412399452.html [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
astă seară un cântec vechi cântat, cântat de-atâtea ori, voi fi arcuș și strună de vioară ca să-ți aline noaptea până-n zori. Voi anina în glasul meu volute miresme-n armonii și de dor și vis, cu tine voi zbura spre neștiute minuni de frumuseți și paradis. Să lași corabia la țărmuri înstelate cu plaje aurii pe mări corale vioara va cânta din strune tremurate iubirea care urcă-n porți astrale. Leonid IACOB Bunii și dragii mei prieteni cititori, Vă
ÎŢI VOI CÂNTA de LEONID IACOB în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Iti_voi_canta_leonid_iacob_1337110392.html [Corola-blog/BlogPost/358666_a_359995]
-
Autorului Nu e stepă să n-o calce Pasul lui gingaș, efeb Dacă alții vin să-ncalce Mănătârca lui de gheb Jinduite câmpuri albe Și trofee mai ales Purtătorii lor de salbe Și accesul la succes Vulpi sau păsări care zboară Piguini și elefanți Dorul de trofeu doboară Pantalonii lui bufanți La ce bun riscul erorii Strecurat prin filiații Când contezi pe seniorii Doamnelor cu multe grații?! Că tot scrie și rescrie: Pac campania, pac jalba Și l-a pus la
VÂNĂTOAREA CRITICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Vanatoarea_critica.html [Corola-blog/BlogPost/355522_a_356851]
-
de bine mi-aș justifica nevoia de dragoste îmi aud bătăile inimii ca o corabie înfiptă în nisip cînd se retrage marea, apoi urmele tale o înserare curgînd spre imensitate plină de parfumuri sălbatice și corbii care-și caută cuiburile zburînd repeziți cîte doi, cîte patru și iar cîte doi, inversul este imposibil întocmai cum arborii nu pot trăi fără rădăcini la întoarcerea de la vreo ceremonie festivă mă cuprinde dorul și cîrdurile de gîște sălbatice înșirate pe cer atît de mărunte
MĂTASE CHINEZEASCĂ de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Matase_chinezeasca_luminita_cristina_petcu_1384030302.html [Corola-blog/BlogPost/342051_a_343380]
-
topește, plutește... -Dacă vine cineva?-rupse el tăcerea într-un târziu. -Cine să vina?-murmură ea. -Tatăl tău, mama ta, fratele sau sora... -Tata nu intră în camera mea aproape niciodată, fratele și sora au plecat la rostul lor, au zburat "așa cum voi zbura și eu curând"-gândi ea, și ceva o sfâșie pe dinăuntru-, iar mama preferă să mă cheme decât să urce scara. Dar oricum, e timpul să pleci-spuse ea, împingându-l din pat. -Când te mai pot vedea
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1485538862.html [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
vine cineva?-rupse el tăcerea într-un târziu. -Cine să vina?-murmură ea. -Tatăl tău, mama ta, fratele sau sora... -Tata nu intră în camera mea aproape niciodată, fratele și sora au plecat la rostul lor, au zburat "așa cum voi zbura și eu curând"-gândi ea, și ceva o sfâșie pe dinăuntru-, iar mama preferă să mă cheme decât să urce scara. Dar oricum, e timpul să pleci-spuse ea, împingându-l din pat. -Când te mai pot vedea?- întrebă el cu
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1485538862.html [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
și nu mai cobora până seara. Stătea în vârful lui, mâncând cireșe și privind la valea pitită între pomi și grădini, străjuită în toate părțile de dealuri înalte și păduri. Uneori se punea să cânte împreună cu păsarile, care la început zburau speriate, văzând-o acolo, dar apoi se obișnuiseră, o considerau o altfel de pasăre, mare, ciudată. Ea însăși se simțea așa, o pasăre, și uneori se gândea că dacă și-ar da drumul de acolo, din vârf, ar zbura. -Ce
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1485538862.html [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]