1,214 matches
-
acolo unde ne găseam. Ne-am așezat cît de bine am putut, ridicîndu-ne cortul și tîrÎndu-ne În el, sperînd să ne astîmpărăm foamea și setea (căci nu se găsea apă niciunde și nu mai aveam carne) printr-un somn zdravăn. Însă, cît ai bate din palme, briza ușoară de seară s-a schimbat Într-un vînt violent, care ne-a luat cortul pe sus și ne-a lăsat fără pavăză În calea elementelor naturii și a frigului care se Înăsprea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
cu curățatul cartofilor, mărturisesc că Îmi venea să uit tot ce s-a scris vreodată despre legile prieteniei și să cer schimbarea muncilor. Nu există pic de dreptate! Adică, peste toată mizeria strînsă acolo, mai adaugă și el o cantitate zdravănă, iar eu trebuie s-o curăț! După ce ne-am terminat conștiincioși treaba, căpitanul ne-a convocat din nou. Ne-a sfătuit să nu suflăm o vorbă despre Întîlnirea noastră anterioară și ne-a asigurat că nu vom păți nimic cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Spre mijlocul zilei, Însă, Începuserăm să avem senzația că facem exces de zel, iar pînă după-amiaza am devenit ferm convinși că eram cei mai mari leneși de pe-acolo. Ne-am gîndit că n-ar strica să tragem un somn zdravăn, ca să fim buni de muncă a doua zi, ca să nu mai zic să ne și spălăm hainele, dar căpitanul ne-a invitat din nou să jucăm cărți, lucru care ne-a dat peste cap bunele intenții. I-a luat aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
din greu ca să-l aducem pe punte. Am stat de pază pînă dimineața, cînd am acostat la mal și ne-am băgat sub plasa de țînțari, fiindcă prin părțile acelea țînțarii erau cu adevărat puși pe rele. După un somn zdravăn, Alberto, care preferă carnea de pește celei de pui, a descoperit că două dintre cîrligele cu nadă se făcuseră nevăzute peste noapte, ceea ce l-a indispus și mai rău. Cum În apropiere se găsea o casă, ne-am decis să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
din Galați. Sosit în timp de noapte, dimineața a fost luat în seamă de un căpitan pe nume Goiciu. Când a văzut barba albă și venerabilă a bătrânului preot, l-au apucat toate furiile și i-a tras o palmă zdravănă. Preotul catolic, cunoscător al cuvintelor lui Isus Cristos, i-a oferit și obrazul drept. S-a sesizat acest comandant și i-a zis: „Sfântule, sfântule! Ai să ieși de aici când ți-a crește păr în palmă”. Cel care relatează
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
unde mă aștepta locotenentul Ștefan cu câțiva civili, un jeep militar și valiza pe care o lăsasem cu câteva zile înainte la magazie. Mi s-a spus să urc în mașină. La plecare locotenentul Ștefan mi-a tras o înjurătură zdravănă, apoi a adăugat: „Lasă că vii tu din nou pe mâna mea!” Mașina a pornit în viteză spre București și iată că m-am pomenit din nou într-o cameră largă de la subsolul securității Uranus, plină cu deținuți aduși de la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și impresionantă prin aerul de adâncă melancolie degajat de toată ființa sa. Oare de ce-o fi fost așa de tristă? Dumnezeu știe! Avea, în schimb, doamna Condor doi feciori, doi flăcăi înalți ca brazii, semănând leit cu tatăl lor, zdraveni și bine legați, care neîndoielnic erau prieteni buni cu sportul. Cei doi frați semănau atât de mult de parc-ar fi fost gemeni; însă îi deosebea un lucru șocant, inimaginabil, cutremurător: unul dintre ei avea o prietenă unguroaică! În opinia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
am declanșat acțiunea. Mircea, Lică și Sandu cărau apă cu căldările și le turnau în găurile de șobolani; eu cu tata reprezentam plutonul de execuție, înarmați cu armele cele mai adecvate unei acțiuni de acest fel: tata cu o lopată zdravănă în mână iar eu cu un băț solid de salcâm. Apa bolborosea în găurile primind căldare după căldare de parcă s-ar fi scurs în fundul pământului. Deodată, gaura la care "lucram" n-a mai primit apă: se umpluse. În aceeași secundă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
din cadrul celor șapte câte se consideră a fi pe pământ. Păcat! Iar unii dintre ei, niște mitocani, l-au invitat să pună capăt acestor răgete năprasnice, că doar nu se trezea în jungla africană, amenințându-l chiar cu aplicarea unei zdravene corecții corporale. Niște inculți și mocofani. Poftim! Poftim! A plecat orbecăind spre căsuța lui, negru de supărare, hotărând că de acum încolo singurul lui spectator va fi propria lui persoană. Așa se face că în fiecare noapte eram serviți fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
sunt francezi, dar se aude în fundal și o voce feminină care traduce din moldavă în franceză. Are un accent îngrozitor, dar să nu fim prea exigenți în situația dată. După ce se dezbracă, tânăra moldoveancă (de altfel, o fată drăguță, zdravănă, cum sunt fetele de la țară) întreabă naiv și serios, în același timp: In the popo ? Francezul din spatele camerei nu mai așteaptă să intervină "interpreta", ci spune el direct: No, direct in the pizdul (ultimul "l" din cuvântul buclucaș accentuat puternic
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pragul ușii și mă privi cum cobor, țâțâind și dând insistent din bărbie, orizontal și vertical, dar mai ales mohorât, mișcare și sunet conjugate caraghios, ca în bancul acela care-l fermeca pe Lucian Raicu - un rus, după o beție zdravănă, așteptând un castravecior care se face tot mai mic la orizont; menținu același ritm al bărbiei până în clipa când, în prag, i-am întins mâna spunându-i au revoir... dasfidanie... Atunci dădu energic din cap, din toată ființa lui, într-
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
te-nghită și naiba să te ia! așa cum cândva scriitorul român Grigore Alexandrescu își va lua rămas bun în anul 1854 dela consulul rus care părăsea definitiv Bucureștiul. E oare cazul să ne mai întrebăm dece oameni drepți ca bradul, zdraveni ca stejarul, gospodari desăvârșiți, iubitori de frumos, crescuți în frica lui Dumnezeu, păstrători ai tradiției în care s-au născut, la un moment dat renunțau la totul și luau calea codrului hotărâți să-și facă singuri dreptate, pedepsindu-i pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
amesteca cu grijă stropindu-se după necesități câte puțină apă. Când atingeau un grad convenabil de vâscozitate și de rumeneală se așezau în niște traiste confecționate din țesătură de lână care erau introduse în teascul propriu zis. Aci doi oameni zdraveni operau asupra unor ciocane de lemn «berbeci», cu care băteau susținut în niște pene de lemn ce presau traista până ce storceau uleiul conținut în sămânța astfel pregătită. Uleiul de dovleac avea o culoare maro-roșcată, culoarea castanei coapte, era foarte gustos
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Arpașil de Sus. Treieratul păioaselor, a fost una din operațiile agricole ce impunea rezolvarea unor probleme destul de complexe pentru meșter, ca și morăritul. Înainte vreme extragerea bobului cerealei din spic se făcea prin operația de îmblătit cu ajutorul îmblăciului, două bețe zdravene, unu mai lung, altul mai scurt, legate între ele cu o sfoară rezistentă, de regulă din cânepă bine răsucită și suficient de groasă cu care oameni în toată firea, pe vremea iobăgiei chiar și femei, loveau năpraznic spicele de secară
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
căzut de la etaj, l-am dus afară, ne-a scăpat și s-a suit în pom - nu am chemat pom pierii, ci m-am cățărat eu și am scuturat creanga pe care stătea, pînă a căzut -, a luat o bătaie zdravănă de la un alt motan etc.). În vremea aceea, în camera noastră de cămin mirosea numai a amoniac, dar ne putem socoti fericiți că nu ne-a făcut, în plus, și bucuria cu puricii. Deocamdată, puricii stăteau numai pe el. Avea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
la stogul cu fân. Când bătrânul a văzut vâlvătaia, iar pe băieți distrându-se fără grijă, a aruncat două găleți cu apă și câteva hârlețe de pământ peste foc, l-a stins, urmând ca autorilor să le aplice o chelfăneală zdravănă, pe care să nu o uite curând. În timpul cât bunicul se lupta cu incendiul, bătrâna i-a șoptit nepotului orășean: Să spui că Adrian a pus focul, el știe să se ferească din calea moșneagului. Așa a și făcut viitorul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
multe, mergeai la infirmerie, la madam Georgescu, infirmiera, ce semăna cu un butoiaș ștrangulat la mijloc, prevăzut cu două picioare scurte, și care avea cunoștințe de medicină cam câte aveam eu despre zborurile cosmice. Pe loc îți administra o doză zdravănă de purgativ, acesta fiind singurul leac pe care madam Georgescu îl dădea, fără excepție pentru orice suferință, considerându-l, probabil, un fel de panaceu universal. La drept vorbind nu prea se merita să înghiți o lingură de sare amară pentru
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
părinții au participat la serbare. Unii ajutau la preparatul bucatelor, alții la servit. Muzica era susținută de orchestra domnului Blischthyar și fanfara clubului minier condusă de nea Omescu. Privind cum cântă fanfara, mi-am amintit cum am luat o palmă zdravănă de la dirijor. Ce se întâmplase de fapt ? Nu mai știu exact câți ani aveam atunci. Dar asta e mai puțin important. Era într-o zi de sărbătoare și fanfara cânta în micul nostru parc. La un moment dat, vine la
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
fără complexe, cu gură mare și cu palmă nervoasă, care știe să lovească de minune în masă la momentul oportun. Sau dacă flăcările licenței în Fizică îmi vor lăsa totuși conștiința întreagă, atunci mă voi duce să fac un chef zdravăn, cu care să-mi spăl memoria de orice cunoștință științifică ori tehnică, după care să plec pe litoral, să mă angajez ajutor de bucătar, așa cum am fost în vacanța de după primul an de studenție. Voi primi o cameră la subsol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
vedem mai târziu. Pornesc prudentă spre dormitorul mamei lui Suze și bat încet la ușă. — Daaa? tună o voce drept răspuns, și ușa e deschisă larg de către Caroline, mama lui Suze. Are peste un metru optzeci și picioare lungi și zdravene, părul alb strâns într-un coc și o față bătută de vânt, care se încrețește într-un surâs în clipa în care mă vede. — Rebecca! strigă ea, după care se uită la ceas. Nu e încă ora, nu? Nu încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
clipa în care deschid ușa de la cabină. La zece vine o tipă care n-a mai fost la noi. Amy Forrester. — Bine! zic. Mersi! Închid ușa în urma mea, mă trântesc pe scaun, scot sticluța de Smirnoff și iau o înghițitură zdravănă. Așa mai merge. Oare am timp să sun la o agenție de sosii, până vine Amy Forrester? OK, cred că mi-o fi adormit intuiția de la vodcă, altfel nu-mi explic de ce naiba nu m-am gândit și eu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Russo, În 1840, „harabalele jidovești” din Iași : „Într-o căruță naltă și uriașă, care are numai lărgimea drept eleganță, frumuseță și comoditate, acoperită pe jumătate c-o pânză cenușie, la care sunt Înhămați patru cai alături, Împotriva obiceiului țării, cai zdraveni să-i dai jos cu-n pumn nu tocmai tare, se grămădesc În fund, dinainte, pe capră, pe draghini, așezați În capul oaselor, culcați, pe vine, În picioare, câte zece, douăzeci, treizeci și patruzeci de indivizi, puțind a usturoi și-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ce nu trebuia să audă toate „prostiile”: „<<Cuza Vodă>> de Mircea Ștefănescu. Se recomandă eliminarea următorului monolog: „Kogălniceanu (discuție cu trădătorul Vogoride Înaintea Unirii): <<Urlă ulița! Decît că di aiasta, domnule Caimacam, ați putea trage o Învățătură: că oricît de zdravene ar fi brațele cenzurii, tot prea scurte-s cînd vroiesc să acopere adevărul; iar ce nu apare În țară, răbufnește În străinătăți și Încă pentru cetitori În toate limbile!>>”. Controlorii de calitate (comunistă) mai găsiseră o hibă În sensul Înlocuirii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a treia intervenție din numărul 144 al ziarului de uzină nu face decât să atenueze un aspect negativ, spus mai direct, În legătură cum privesc unii tovarăși activitatea UTM. Nu era nimic grav dacă exprimarea apărea În forma inițială”. Palmă zdravănă și pentru așa-zisa reclamă a CEC-ului: „A cincea intervenție pornește de la dispoziția În vigoare privind reclama la cîștiguri În autoturisme pe librete CEC. Așa cum era textul În ziar era doar o informație, un anunț și nu trebuia considerat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cei care urmau să lucreze pe aceste bijuterii dar fără drept de difuzare către neveste, amante sau prieteni de șpriț. b.a. Care italieni la Drăgășani, tovarăși?! Ia, vedeți-vă de treabă...! Și redacția emisiunilor pentru străinătate primise o palmă zdravănă de la tov. cenzor M. Izsak care intervenise Într-un text la ediția din 24 ianuarie 1974: „Neavînd aprobarea necesară, s-a amînat o știre prin care se anunța că la Drăgășani urma să se construiască un obiectiv industrial În colaborare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]