1,163 matches
-
să-și adune informațiile pentru ticluirea veninoasă, fiind finanțat de romani, în Ge-ția domnea Boero Bisto de la care avem atîtea tăblițe de plumb care ne obligă să credem mai mult în ele decît în minciunile dăruite de acest grec. O zicere veche spune despre greci că în ei nu trebuie să avem încredere nici cînd aduc daruri, darmite cînd servesc minciuni cu ghiotura. Geograful Mnaseas din Patrai, care a trăit în secolul ll al erei noastre, scrie că locuitorii din Delphi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pasaj din Hecateu, că în timpul ritualurilor închinate lui Apolo, pe deasupra orașului zboară stoluri de lebede albe care vin din munții Ripae adică din Carpați. Tăblițele geților ne arătat că am locuit împreună pe aceste meleaguri cu galii sau celții, după zicerea magistrului mincinos care ne-a scos în afară istoriei, de la începutul secolului Vl î.e.n. iar Apollo al elenilor a fost dus din ținutul hiperboreenilor sau al geților, ca să știe și ei ce știu eu, unde se numea Zabelo. În anul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de bărbat care se termină de la buric în jos printr-o coadă de șarpe. Pe unele apar două cozi de șarpe. Poeții greci au satirizat obiceiul arimaspilor, scriind despre ei că poartă un ochi în frunte și dau în continuare zicerea unuia. Istoricul Aristeas care a trăit înainte de Herodot, îi descrie pe arimaspi astfel: ,,războinici mulți și puternici avuți de herghelii, de turme și cirezi de vite, bărbați cu plete stufoase ce fîlfîie în vînt, cei mai robuști din toți oamenii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pe frunte dar și faimoșii arimaspi, este reprodusă în lăcașul de cult get de la Șinca Veche, pe placa de plumb descoperită la Romula și pe numeroase sigilii... emeș! Budha cînd a venit spre iluminare în toriștea geților, i-a plăcut zicerea plină de înțelepciune și a dus-o în patria lui sub numele de ,,al treilea ochi” dar cu aceeași semnificație ca la înțelepții geți. Hoțomanii ivriți și-au luat și ei acest nărav al vechilor geți purtînd pe frunte, atît
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
șarpe pentru care grecul a primit un of la lingurea și astfel a început o iubire înco- lăcită. Din această înfierbințeală s-au născut Scythes; Agathirsus și Tracus, moșii celor trei mari neamuri arimine - sciții, geții și tracii - care, după zicerile lor se trag din neamul titanilor. În mitologia noastră însă se vorbește de omul-pește la fel și emeșii au scris despre puradu, dar cum Hercule nu era prea bun înotător să se zbenguie în drăgăleli pe sub apă, grecii au făcut
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pentru tot neamul arimin, nu i-au adus romanii pe vîrful săbiilor cum le place liftelor să ne tîmpească!!! Dar niște scapeți cucuieți, spun de la o vreme că am fi numai daci curați și prin față și prin dos, deși zicerea este o calchiere tîrzie făcută de romani asupra cuvîntu- lui strămoșesc dage care nu are nici o legătură cu identitatea străbunilor noștri. Că situația este cea prezentată mai sus, am să le arăt îndrăciților clocitori de ghicitori aiuritoare, cuvințelul getbeget cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de ghicitori aiuritoare, cuvințelul getbeget cu sensul din moși strămoși sau din străvechimea neamului get, adică ,,get pe get” să le fie și lor cu respect față de adevăr și să nu-l mai ia în răspăr! Dacă era treaba după zicerea lor trebuia să păstrăm azi în limba veche cuvîntul dacbedag, dar nu a fost și nu este încă, pînă îl vor scorni ei! Iar acest adevăr infailibil îl știau și romanii față de mulți dintre românii de azi care nu vreau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
o cinste să-și croiască după lună și minciună o legendă cu un vrednic strămoș arameu care în realitatea istorică a fost scit și nu semit, tîlhar tîmpit și îndrăcit din care au ieșit numai nenorociri. Mai am eu o zicere care va fi cu mare uimire pentru cei cu țăcălia plină de gla-gorie. Ezechiel care a fost deportat în imperiul babilonian într-o cetate de pe malul rîului Chebar împreună cu regele Ioachin la anul 596 î.e.n. ne lasă într-o proorocire
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
profețiile lui primite spre iluminare de la Iahwe cel întunecat, numai că el n-a profețit ce va descoperi istoria în vremurile noastre și cum minciunile lui vor fi date în vileag. Adică să ne luminăm după mintea noastră dar cu zicerile lor; minciună puhoi și revelații canci. Falsificînd în totalitate istorie popoarelor ce au trăit în regiunile din jurul Mării Negre de unde venea religia crucii în Domnul, Dumnezeul Cel Prea Înalt dar și istoria altor regiuni, și luînd de la alții majoritatea elementelor religiei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în nordul Mării Negre goții veniți din provincia Gotia din Scandinavia care au format un regat împreună cu geții din estul Carpaților ce a dăinuit peste 300 de ani. Dar regiunea respectivă era locuită și de frații geților - sciții - iar dacă amintesc zicerea lui Ovidiu că grecii cei țîfnoși din Dobrogea vorbeau o limbă care suna mai mult a getică atunci sîntem obligați de logica adevărului să acceptăm că zisa lui Iordanes este adevărată, adică toți ,,s-au dat la brazdă” după leges
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
călugări geți ce au reușit să se refugiezi către est de prăpădul roman. Faptul că în același timp sînt amintite ambele cuvinte - bessarabeni și Bazaram-bam - dar cu 100 de ani înainte ca această familie să ajungă a conduce Valahia, exclude zicerea istoricilor români așa cum am arătat mai înainte. O altă menționare a populației românești din Moldova este a cronicarului Tho-mas Tuscus în Gesta imperatorum et ponficum care spune că în anul 1277: ,, În această vreme regele Ottokar al Boemiei, prins în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
neam de vîntură steag! Iordanes în Getica, la capitolul 65 spune că pe regele geților îl chema Gudila dar se bătea pe cataramă cu regele macedonean, tot așa cum făcea Ion Brătianu cu tartorii sioniști Cremieux și Montefiori. Mai găsim în zicerea lui Iordanes ,,...În acea vreme, precum spune istoricul Dio, Filip, tatăl lui Alexandru cel Mare, suferind de lipsă de bani, s-a hotărît să devasteze cu armata sa Odyssitana, cetate a Moesiei care, din cauza vecinătății era atunci supusă goților. Dar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la rege, să-i ofere o pace plătită în bani și în același timp să-i spioneze tabăra.” Vedem că informațiile de pe tăbliță sînt confirmate din surse romane, scrise cu aproape 200 mai tîrziu. Ceva însă nu se leagă în zicerea latinului, dacă galii i-au pornit la galop pe geți și pe tribali, nu prea mai aveau de ce să treacă Bosforul pentru că erau stăpîni pe teritoriile acestora! Logica evenimentelor ne obligă să acceptăm că adevărul este cel scris pe tăblița
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care mă găsesc. Din acest text, poetul latin ne spune explicit că limba geților putea fi înțeleasă și de către romani dacă se străduiau puțin, deci erau limbi înrudite cu rădăcină comună și asta se cunoștea înaintea cuceririi parțiale a Getiei, zicere ieșită chiar de sub pana unui latin sadea și nu de leprele care s-au dat de ceasul morții numai să ne facă mai latini decît latinii! Tristele V,7 ,,Vrei poate, să afli ce soi de oameni și ce obiceiuri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
contradicție sau necesitate vitală? Cert este că, în calitate de perpetuu juisor al neîmplinirii, Cioran se cuibărește în euforia inutilului, considerînd că a trăi e suficient de extenuant și dificil, ocupație deplină ce descurajează orice veleitate de gest suplimentar, amintind de o zicere latinească: Nu sunt niciodată mai ocupat decît atunci cînd nu am nimic de făcut." De altfel, nu se coboară pînă la a lucra decît pentru a evita corvoada socializărilor, meteahnă pe care și-o recunoaște, cu subtilă autoironie: " Cheful de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
bun-simț la cele mai nebune teorii. Când scotea Gramatica, în 1828, știind mai puține, scria ca lumea și avea despre problema îmbogățirii limbii părerile cele mai sănătoase. Ortografia etimologică i se părea inutilă. "Cel ce cunoaște limba latinească știe că zicerea timp vine de la tempus, sau de va fi scrisă timpu, sau de va fi scrisă tempu; asemenea și primăvara este cunoscută de unde vine, sau de va fi scrisă prima-vera, sau de va fi scrisă primavara ș.c.l. Pentru cel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de va fi scrisă tempu; asemenea și primăvara este cunoscută de unde vine, sau de va fi scrisă prima-vera, sau de va fi scrisă primavara ș.c.l. Pentru cel ce nu cunoaște limba latinească este înzadar oricum vor fi scrise zicerile..." În privința neologismelor, viitorul i-a consfințit dreapta și larga vedere. Un deceniu mai târziu Eliade era de nerecunoscut. Urând slavismul și pe ruși, care se sileau să-l sublinieze, el își zise că va sluji patriei înlăturînd tot ce e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poate fi luată în serios, fiind scrisă după o călătorie în Norvegia. Maupassant e "sentimentalul Maupassant" plin de idei "burgheze", La Bruyère un onest adunător de nume grecești, La Rochefoucauld un fabricant de maxime. Molière e indecent și încărcat de "ziceri nobile", al său domn Jourdain fiind și el un "burgez". Ironia e totală în contra "literaților francezi de fabricație pur națională" și nu scapă de ea decât doi hibrizi: Anatole France, pastișorul de clasici, și Proust, care reprezintă pentru critic "un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ajunge. Cântecele lui fără seamăn Sunt pentru noi miraj de neatins... Dar Eminescu nu cuprinde tot În stihurile lui dumnezeiești. Durerea romînească-i mult mai mare Și n-o cuprinde toată nici un cântec. Interesanți sunt I. O. Suceveanu pentru poezii cu ziceri "ca prin țara Ouașului", C. Argintaru și moțul V. Copilu-Cheatră pentru dialectalismele lor. Ion Th. Ilea dă "semnal" "gloatei" în maniera Cotruș, George A. Petre cântă ereditatea țărănească, ogorul, credința. Gherghi-nescu-Vania produce o lirică din speța poeziei senine, Matei Alexandrescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
frânghie, însoțit de vestitul vizir în calitate de clown. Intrarea 50 bani". Aceasta ar fi cel mai nimerit mijloc pentru proclamarea în public a Maiestăței Sale turanice"307. O particularitate a articolelor eminesciene este și inserarea în text a unor proverbe și ziceri populare care susțin ideile și concepțiile jurnalistului. Recursul la paremiologie, semn al experienței și al înțelepciunii populare, vine să sprijine demersul argumentativ conferind culoare și farmec textului. Adaptându-și mijloacele stilistice la specificul publicului cititor, jurnalistul recurge în plasticizarea ideilor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cum observă însuși Nemethy, a fost pedepsit (Pont., II, II, 15 urm.). Mai mult, De Jonge consideră că poate elimina o piesă importantă din conjectura lui Nemethy interpretând versurile 11 și urm. ale Epist. Ex Ponto, IV, VI drept o "zicere superstițioasă" (dictum superstitiosum) a bietului poet, care credea că este o piază rea (se exitio esse) pentru toți cei care încercau să i se apropie: Fabius Maximus a murit pe când intenționa să ia apărarea lui Ovidiu în fața lui Augustus: după
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
epică din poezie. Plăcerea lui Anton Pann de a povesti este evidentă. Simbolurile se adună În jurul unei fabule (o Întîmplare), din care să iasă limpede o idee morală. Chiar În poemele cele mai direct confesive, Pann introduce elemente impersonale din zicerile populare care estompează Într-o oarecare măsura nota subiectivă. Iată-l, de pildă, divagînd În jurul Amorului, temă la modă În 1830. Tonul poemului e indecis: Între patetismul comun al epocii și ironia fină: „Amorul nu este om, Nici vro vilă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dec, fata mea, Zise baba către ea. Că domnia ce vrea face, Nu te Întreabă de-ți place...”. Acest derizoriu partimen are o ironie foarte fină. Pann vădește sensibilitate la grotescul psihologiilor senile. În Povestea vorbei pune cap la cap ziceri, proverbe despre dragoste și ură din care rău iese Întotdeauna femeia. Ea este leneșă, vicleană, vorbește mult și este de regulă mincinoasă. Ironia atinge, uneori, instituția familiei ca atare (o instituție rău făcută!): „Se uită la el ca dracu la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
multe gorgoane am fugit cît am putut, Și am urmat cuviinței, peste reguli n-am trecut. Am tîlmăcit, Însă astfel, nu luînd toate de rînd, CÎt să nu scaz un oligon, precum văz alții făcînd, Ci am căutat la tonul zicerilor românești Ș-am potrivit glăsuirea ca-n vorbirile firești. Căci În alt chip de a face ar fi cu totul prostesc Și aproape de nimica, ca lucru copilăresc. Aș mai zice, dar de surdă o să-mi pierz scumpul meu ceas; Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și literatură. În Scrisoarea a XXXII-a ne spune că limba, sub domniile străine, se corupsese și ea: " Nu mai era acum limba lui Dositeu și a lui Cantemir 1 , nici a cărților bisericești; era un gerg hibrid, amestecat cu ziceri turco-grece etc."...2 Dar, zice el mai departe, după ce "lipsiră zicerile tur-co-greco-slave, se introduseră cele latino-franco-italiene". Iar în Scrisoarea a XXV-a își bate joc cu mult spirit de mania latinistă și franțuzistă, când pune în gura unui țăran, care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]