2,112 matches
-
în două sate. Într-o situație din 1898, ce cuprinde starea materială a bisericilor și niște formulare prin care se cere să se arate detalii (numirea parohiei, hramul, data zidirii, cătunele care o compun), pentru Torcești s-a raportat anul zidirii 1830, cătune Torcești și Cătunași, familii 166 la Torcești și 28 la Cătunași, suflete 675 la Torcești, 121 la Cătunași. Prin urmare, anul zidirii dat de Th. Ciuntu, 1840, în lucrarea sa din 1897, nu coincide cu data de mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
detalii (numirea parohiei, hramul, data zidirii, cătunele care o compun), pentru Torcești s-a raportat anul zidirii 1830, cătune Torcești și Cătunași, familii 166 la Torcești și 28 la Cătunași, suflete 675 la Torcești, 121 la Cătunași. Prin urmare, anul zidirii dat de Th. Ciuntu, 1840, în lucrarea sa din 1897, nu coincide cu data de mai sus, 1830, noi pe aceasta o considerăm autentică. Biserica a avut, într-adevăr, o bogată colecție de cărți, fapt ce se constată și din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unui bătrân, existând credința că, astfel, umbra i-a fost zidită. Aceasta formă locală de manifestare a mitului Meșterului Manole care, în credința populară, presupunea sacrificarea și încorporarea în zidul unei construcții a unei ființe dragi, pentru a conferi trăinicie zidirii. La vălătucirea caselor, sătenii făceau clacă, întrajutorându-se reciproc. În fața casei, acolo unde avea să fie „bătătura”, se săpau cam două pene de hârleț și se muia lutul cu apă adusă de la fântână, cu butoiul, cu o zi înainte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și De pe Tutova), Sorin, Moș Roată -Adolf Axelrad, în 1907 institutor și ziarist la București. Mai semnau dr.Billitz, V. Crăescu, dr. Albert Flachs, Grigore Stamatescu, St. Neagoe și T. Riga. În Paloda a publicat institutorul un Memoriu referitor la zidirea în Bârlad în 1842 a primului local de școală publică unde arăta că inițiativa fusese luată încă din 1833. Despre Toader Riga, după tată macedonean, Gr. Crețu arată că s-a născut la 1853 în Nărtești, județul Tecuci, a învățat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Schitul Mera", „Satul și parohia Corlătești", „Mănăstirea Dimitrie Cantemir", „Schitul Cruceanu", „Biserica din satul Sărățenii de Jos, comuna Murgeni", „Schitul Pârvești", „Vechea parohie Borodești", „Schitul din satul Pochidia", toate în măsură să îndrume credincioșii și clericii spre noi și noi zidiri pentru viitorime, dar păstrându-le și întreținându-le pe cele amintite și altele; prezentări de cărți: „Erezii și schisme la Dunărea Mijlocie și de Jos în mileniu l" de Nelu Zugravu, ed. „Presa Bună", Iași, 1999, 322 prezentată de Cristian
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
galeriile de interior și de fond ale acestui edificiu exegetic. Deci, ca cititor, eu cred că minunea s-a întâmplat. S-a întâmplat ceea ce trebuia să se întâmple de câteva secole la noi în Basarabia... M-am bucurat că la zidirea acestei cărți au lucrat acești 9 meșteri mari (care sunt de fapt 30) și cu Manole zece... Mulțumesc, dragă Mihai, că inspiratul tău cuvânt s-a auzit și în grădina ostenelilor mele literare”... Dumitru Matcovschi: „...De ce credem noi că descoperim
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
să disocieze net cele două atitudini referitoare la problema compromisului în artă, iar acesta este încă un exemplu de concentrare extremă a ideilor. Abia în a doua parte a zilei deținuții încep să zidească. Ca și episodul discutat anterior, scena zidirii este foarte importantă în organizarea nuvelei. Ritmul este foarte alert, deținuții se îndeamnă unul pe altul și se creează o atmosferă de lucru specifică unui șantier oarecare, cu oameni liberi. Ivan Denisovici cere materiale, dă explicații legate de modul în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
l-a alungat de pe pământul țării pe Mahomed Cuceritorul. Și, în amintirea înfrângerii din acel an 1476, a zidit Biserica de la Războieni, iar pentru cinstirea victoriei, Mănăstirea de la Voroneț, așa cum l-a povățuit Daniil Sihastrul. Este și azi Voronețul o zidire frumoasă, minunată, tocmai pentru că întruchipează bucuria poporului biruitor împotriva cotropitorilor. BĂTĂLIA DE LA RAZBOIENI — VALEA ALBA Cică Ștefan cel Mare și Sfânt fusese învins de turci la un loc ce-i zice Valea Albă. Nemaiajungându-l capul ce să facă, ca să
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
țăranul și comerciantul să poată realiza „păstrarea singurelor metereze spirituale: biserica, școala, limba și români smul.” În cei șase ani cât a apărut Semănătorul, „ridicarea satelor la un nivel moral și material, ca și româ nizarea orașelor” prin înființarea și zidirea de școli și biser ici, pregătirea viitorilor meseriași, au devenit preocupări majore. Școala normală, înființată și cu ajutorul celor de la Semănătorul, a dat serii de învățători tuturor județelor Moldovei. Iar obiectivele „Semănătorului” de la Bârlad au devenit precepte care se vor transmite
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
certitu dine a că data poate fi devansată cu câțiva ani dacă se vor descoperi documentele Mitropoliei Moldovei și Sucevei duse în Polon ia d e Dosoftei în 1686, la retragerea din Moldova a oștilor lui Ioan Sobieschi („Iașii vechilor zidiri” de Dan Bădărău și Ioan Caproșu, cu un „Cuvânt înainte” de Iorgu Iordan, București, 1972 ). „Numele orașului nostru este menționat în unele documente străine mai înainte de perioada citată” - spune Constantin Cihodaru și Gh. Platon, redactori responsabili ai volumelor „Istoria orașului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
care sunt parte componentă a Sfintei Tradiții au caracter universal”<footnote Pr. Nicolae Chifăr, Teologie și spiritualitate patristică, Edit. Trinitas, Iași, 2002, p. 8. footnote>. Prin urmare, învățăturile Părinților oferă garanția unei teologii corecte și constituie piatra de temelie pentru zidirea duhovnicească a creștinilor de pretutindeni și din orice secol. Biserica Ortodoxă are în Părinții Sfinți „o mare armată sfântă, cu care nu se va simți niciodată nici slabă, nici umilită”<footnote Profesor Dr. Teodor M. Popescu, op. cit., p. 206. footnote
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 928, la Sfinții Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, în Filocalia ..., vol. XI, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 677. footnote> Așadar, vechile pilde de credință, care mărturisesc harul lui Dumnezeu și lucrează la zidirea sufletească a omului, au fost păstrate în scris, „ca prin citirea lor, ca printr-o reprezentare a faptelor, și Dumnezeu să fie cinstit, și omul întărit”<footnote Passio Sanctarum Perpetuae et Felicitas, 1, ed. H. Musurillo, p. 106 apud Pr.
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
XIX-XX, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București, 2013. Maftei, Ionel, Personalități ieșene, I, Editura Universitas, Chișinău, 1992; ÎI, Editura Universitas, Chișinău, 1993. Maftei, Ionel, Personalități ieșene, VIII, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2000. Mitican, Ion, Vechi locuri și zidiri ieșene, Editura Tehnopress, Iași, f.a. Pop, Augustin Z. N., Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, Editura Academiei Populare Române, București, 1962. Rădulescu, Mihai, Sorin, Elita liberală românească (1866- 1900), Editura All, București, 1998. Rădulescu, Mihai, Sorin, Sur l'élite
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, p. 304. 8 Despre Grigore Bejan, vezi N. A. Bogdan, Orașul Iași (odinioară și azi). Schițe istorice și administrative, Tipografia Națională, Iași, 1904, pp. 8-9, Lucian Predescu, Op. cît., p. 92 și Ion Mitican, Vechi locuri și zidiri ieșene, Editura Tehnopress, Iași, f.a., p. 98. De asemenea, Lucian Nastasă, Op. cît., p. 304. Vezi și Bibliografia românească modernă, 1831-1918, I, prefață și coordonare generală: Gabriel Ștrempel, coordonare bibliografica: Neonila Onofrei, Valeria Trifu, autori: Neonila Onofrei, Lucreția Angheluță, Liana
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
multe a discutat și a publicat Augustin, atât de multe sunt cele discutate de el în Biserică, atât de multe sunt cele înlăturate și îndreptate, fie că erau scrise împotriva ereticilor, fie că erau comentarii la cărțile Sfintei Scripturi, pentru zidirea fiilor sfinți ai Bisericii, încât cu greu ar putea un studios să le citească și să le știe”. Observația lui Possidius, că i-ar fi greu unui studios să citească și să știe tot ceea ce a scris sau a spus
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
și al V-lea, se face o apologie a iubirii într-o manieră tipic augustiniană, care și-a pus vizibil amprenta asupra școlilor biblice din Apus și asupra întregii literaturi creștine catolice. Odată cu capitolul al VII-lea, se trece la zidirea metodei învățământului religios. Evlavia, treaptă din concepția de catehizare a Sfântului Chiril al Ierusalimului, se află și aici. Se recomandă învățăturile: despre învierea morților, despre judecata cea de obște, despre virtuți și despre har. Aceasta „în funcție de posibilitatea de cuprindere și
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
un cartonaș alb cu un ușor tremur de emoție”: „Omule ! Ești rugat să pășești cu evlavie în casa pe care au sfințit-o dragostea, sufletul și căldura inimii și truda mâinilor Eugeniei Buraga” . Cu acest prilej reporterul remarca că vechii zidiri adăugându-i se pridvor sau vestibul, acesta „ a cuprins și un prun lăsat în voia lui să treacă prin acoperișul ce l-a incorporat” . Clădirea era ”una dintre puținele case din bârne care au mai rămas prin împrejurimi.” dulce spune
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de pantofi de lac, -ieftini, m-a asigurat vânzătorul prăvăliei, un evreu rotofei pe nume Leiba - Căutându-l și jurnalistul Tiberiu Brăescu de la „România liberă” , publica și dânsul un amplu articol în 28 iulie 1981 cu același entuziasm vizitând prețioasa zidire , despre care afla că „în zilele calde de vară Eugenia și Costache Buraga au frământat lut cu picioarele , au mai pus pleavă și paie și au lipit la bătrâna casă, cameră lângă cameră. Au făcut o mai încăpătoare pentru a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
lor iscare. Deci, oricare dintre nume Flutură acum prin lume Fost a fost, la început, Când fu el de s-a născut, Numai cât un singur sunet, Slab, ori tare, ori chiar tunet, Iar a omului voință, înăscută-n stăruință, Din zidirea largii firi, A cules, pe rând, numiri Ce chiar dânsa și le-a spus, Nu că el, cumva, le-a pus. Scurte vorbe răsărite, La prilejuri felurite, Ca istețe îngânări, S-au făcut vii descântări De luat în stăpânire Bucățele
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
la Cincizecime (Pogorârea Duhului Sfânt), (Fapte 2, 9-12), ca realitate a reconstituirii unității omenirii prin reconcilierea în Hristos-Domnul nostru (Faptele 10, 34-36). Realitatea și imaginea Bisericii la Cincizecime este reversul turnului Babel, de aceea proiectul ei apostolic este acela de „zidire a Trupului lui Hristos” (Efeseni 4, 12). Pe de altă parte, datoria de a propovădui Evanghelia (Fapte 11, 17) este clamată și de faptul că adevărul trebuie să fie întrupat în fapt (Ioan 3, 21). Scopul misiunii creștine constă în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
valoare care nu are egal în nici o literatură europeană contemporană pentru o problemă similară”. Acest sistem cronologic, este menționat mai târziu în unele dintre primele tipărituri românești. Se menționează, de asemenea, în Molitvelnicul slavon tipărit la Târgoviște în anul „de la zidirea lumii 7053, iar de la nașterea lui Hristos 1545”, iar după doi ani, în Apostolul tipărit tot la Târgoviște, datat „1547”. 1. Elemente de calcul calendaristic și pascal Perfecționarea sistemului calendaristic din vremea împăratului roman Iulius Cezar pare să corespundă cu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Duhul Sfânt, ci va grăi mai degrabă în Belzebut”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Șasea, capitol unic, în PSB, vol. 41, p. 678) „... Observă cum, prin cuvântul Său, ajută pe de o parte la zidirea celor credincioși, iar pe de alta, nu ignoră grăirea bolnavă a ereticilor lipsiți de evlavie. Căci spune către ucenicii Săi: Voi Mă numiți pe Mine Învățătorul și Domnul, ca să nu socotească cineva că El nu este prin fire Domnul și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
înainte. Iar de nu se arată și nu sunt acestea fapte omenești, pentru ce le resping necredincioșii fără nici o evlavie, nerecunoscând pe Stăpânul care le a lucrat? Ei pătimesc ceva asemănător celui ce nu cunoaște pe Dumnezeu Făcătorul, din lucrurile zidirii. Căci dacă ar fi cunoscut, din puterea Lui arătată în toate, dumnezeirea Lui, ar fi cunoscut că și faptele prin trup ale lui Hristos sunt ale lui Dumnezeu Cuvântul. Iar cunoscându-L, nu L-ar fi răstignit pe Domnul Slavei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
zidit și desăvârșit de Fiul lui Dumnezeu ceea ce s-a zămislit de către Duhul Sfânt. Nu pentru că una ar fi lucrarea Fiului lui Dumnezeu și alta cea a Duhului Sfânt, ci pentru că prin unitatea Dumnezeirii și a slavei, lucrarea Duhului este zidirea Fiului lui Dumnezeu este conlucrare a Duhului Sfânt. Dar, precum citim, nu numai Duhul Sfânt S-a coborât peste Fecioară, dar și puterea Celui Prea Înalt a umbrit-o, încât, fiindcă înțelepciunea însăși este plinătatea Dumnezeirii, înțelepciunea zidindu-și casă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
față (Ps. 96, 3; Lc. 16, 26; Mt. 25, 39; Mc. 9, 43). Și pe deasupra frica va atârna din văzduh peste toți care așteaptă sfârșitul. Iar îngerii mâniei vor răspândi foc, gata spre pedepsirea a toată fărădelegea. Pe lângă aceștia toată zidirea pământească și cerească, cea din îngeri și din Puterile mai presus de îngeri și cea din oameni va sta de față așteptând cu cutremur arătarea înfricoșătoare a judecății dumnezeiești. În fața tuturor se vor citi faptele noastre ale tuturor și se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]