55,332 matches
-
numesc oare așa?) să urmăresc toate edițiile de până astăzi și totuși o anume emoție nu mă ocolește nici acum, mai cu seamă că programul anunțat promite momente de mare satisfacție: 8-28 septembrie, 21 de zile cu câte 2 concerte zilnic - unul cameral la Ateneu și unul simfonic la Sala Palatului (oare instalația pentru ameliorarea acusticii va deveni în fine realitate?) și 4 întâlniri cu Mozart by night la Ateneu până în miez de noapte (să sperăm că cei 9000 de infractori
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
secretar de stat în MEC - afirmă că vor fi aprobate, conform ordinului pomenit mai sus, toate manualele de liceu care au îndeplinit baremul de calitate, precizând că "ordinul va fi semnat mâine". Îmi aduc aminte că, pe când eram copil, întrebam zilnic poștașul dacă avem vreo scrisoare, iar el îmi răspundea invariabil: "Mâine"; a doua zi, același răspuns. Naiv fiind, îi reproșam: "Ați zis că mi-o aduceți astăzi", iar replica era: "N-am spus azi, ci mâine." Cam așa a fost
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
Radiodifuziunea Română un program muzical de o zi întreagă de la București, încheiat cu transmisia în direct a Concertului de deschidere a Festivalului "G. Enescu", cu Oedip. Recent a oferit ascultătorilor francezi în spațiul care îi stă la dispoziție - 2 ore zilnic timp de o săptămână pentru o temă - o serie de emisiuni despre Dinu Lipatti, apelând la amintirile celor ce l-au cunoscut la comentarii profesionale, la documente sonore inedite, conturând un portret cât mai complet al acestui "personaj extraordinar" care
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
asalt (fapt ce demonstrează că aici cinefilia e o stare ce ține de spirit și nu de meteorologie, așa cum susțineau unii cârcotași ). Apoi, genericul - sau, mai bine spus, genericele Festivalului, căci au fost opt la număr, prefațând, pe rând, proiecțiile zilnice - a reușit performanța să devină un eveniment în sine. Renunțând la "viziunile" grotesc-avangardiste sau simbolic-liricoide pe care ni le-au oferit în anii precedenți, realizatorii ne-au propus, inspirați de astă dată, 60 de secunde (înmulțite, bineînțeles, cu opt) petrecute
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
cap nu mi-a trecut, cu două zile înainte de sfîrșitul lui, cînd m-a sunat, că îl aud și că vorbim pentru ultima dată. Poate mai mult ca niciodată, în ultima lună Vlad Mugur a fost foarte prezent, și aproape zilnic, în discuțiile pe care le-am avut despre Hamlet-ul lui, în invocările prietenilor foarte dragi, în telefoanele cu cei de la Teatrul Național din Cluj care-i duceau dorul, în cronica-scrisoare extraordinară a Martei Petreu din Apostrof, în strădania ei și
In memoriam Vlad Mugur: Toate drumurile duc la München by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15988_a_17313]
-
l-a răsfățat) câștigase, în urma unui premiu, un frigider Fram... * * * 14 Aprilie 1959. Disciplină, organizare, supunere militară la iezuiți. Dumnezeu nu li se arată numai celor aleși, prin extaz, ci și muritorilor de rând, printr-o severă inițiere, prin exerciții zilnice, asemănătoare celor pentru cura de slăbire. O practică ezoterică. Totul având o ierarhie strictă. În vârful Piramidei stă Dumnezeu, ca Atum Ra, entitatea generală, Ens Generalissimum. De sus în jos, universul se împarte în secții din ce în ce mai speciale. Între ele, omul
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
match de fotbal. Venea, sigur, mai des!). Să fi avut minunații cântăreți de pe atunci atâta dicțiune încât am învățat, cu text, aproape tot repertoriul? Era bun, cuprinzător, de 'nivel european'. Chiar așa! Îi cunoșteam pe toți artiștii (atențiune, ei erau zilnic și în sală, alături de noi, atunci când alte echipe înfruntau scena; patimă profesionistă care nu mai există!), le știam gesturile, le simțeam dispoziția îi comentam în fiecare pauză: le capturam umorile, rigorile, fixurile, strategiile, pulsul sănătos ('te simți bine când cânți
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
plictiseală, din prea mult timp liber. Sînt săptămîni în care nu sună deloc telefonul. Nu mă uit la televizor decît pentru știri. Cum nu beau, nici localurile nu-mi răpesc din timp. Nu am prea multe cărți de citit. Plimbarea zilnică pe sub frumoasele ceruri berlineze, oricît o prelungesc, nu-mi ocupă decît prea puțină vreme. Înțeleg acum de ce autorii aristocrați scriau acele nesfîrșite romane. Dar (ca să nu stîrnesc totuși prea multă invidie) pauza va lua sfîrșit foarte curînd și din martie
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
caseta ar fi fost tradusă de mai mulți reputați specialiști independent unul de altul. Oare de ce era nevoie de mai mulți? Ce temeri nutreau americanii? * Două documente senzaționale în Memoria nr. 3-4/2001. Primul este un un fragment din însemnările zilnice ale istoricului Emil Lăzărescu despre evenimentele din București (și de la Palat) din 21-24 august 1944. Multe detalii nu erau cunoscute. Totul e precis, concret, ca într-un bun film documentar. Cel de al doilea sînt relatările Dorinei Potârcă, soția lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
un neliniștit și un îngrijorat, mereu în căutarea de ceea ce nu i se cuvine - adică de mai bine - ne poticnim de cete de iritați pe care te miri ce îi revoltă, faptul bunăoară că electricitatea se scumpește lunar și nu zilnic, cum ar fi cazul, ca să ne înfățișăm cu fruntea sus în fața Europei, că la venitul mediu de o sută de dolari la treizeci de zile calendaristice, autoritatea nu-și ia inima în dinți ca să recupereze, pe căi de care absolut
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
de prevăzut că principalii perdanți ai noii situații sunt politicienii extremiști și naționaliștii găunoși. Acum, când un număr important de români vor avea șansa de-a intra în contact direct cu civilizația occidentală (și vor intra, pentru că așa cum există curse zilnice de autobuze spre Istambul, vor apărea și cele spre Viena, Paris sau Roma) vor cădea, pe de-o parte, miturile "unicității și excepționalității" românilor, pe de alta, "teoriile conspiraționiste" amorsate de-un Occident cinic și brutal, care complotează, zi și
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
odată viu, dispăruse total în neant, rămînînd, în locul lui, numai cel reflectat în oglindă. ("Poate că, acum, se va înțelege mai bine cum se insinua viața în atomii acelei sticle care nu trebuia decît să păstreze ceea ce neștiutorul îi dăruia zilnic".) Și, astfel, într-o bună dimineață, bătrînul servitor, constatînd că stăpînul său nu mai apare, sparse ușa zăvorîtă și descoperi ceva de neînțeles: "Stăpînul său, adevăratul său stăpîn, stătea fulgerat, cu privirea sticloasă și țintă la chipul clocotitor de viață
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
de a o spori cu tineri sînt minime. Lipsa de ,,spectaculozitate" a acestui tip de activitate vitală pentru orice spațiu cultural, necesitatea însușirii (prin studiu îndelungat) a normelor științifice, a asumării instrumentelor, cum se spune, alternativa (singura!) de a frecventa zilnic (și cu folos) sălile de lectură ale bibliotecilor (unde media de vîrstă a cititorilor e în continuă creștere) - iată cîteva motive pentru care meșteșugul versificării, însăilarea unor povestiri sau a unei cărți de eseuri sînt preferate de tinerii filologi; sigur
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
să-și refacă anual, ,,cartea verde". Participarea eroilor fictivi la evenimente reale creează o atmosferă de ,,indeterminare", în care imaginarul și realul se suprapun într-o mișcare aleatorie. Conversațiile sînt amicale, nelipsind ușoarele altercații între moralizatoarea Beth, medicul ce vede zilnic atrocități la spital și pentru a le suporta se refugiază în bulimie și ironicul Sean, dar sînt imediat reparate prin scuze sau neutralizate mental printr-o replică adresată în gînd celuilalt, așa cum procedează Charles. Se vorbește mult; literatura nu putea
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
știri mărunte în ziare sau de imagini fără sonor la televiziuni. Or, de ce n-am recunoaște, aceiași ziariști sau comentatori care îi numără premierului aparițiile la posturile de televiziune își pot face meseria ca și cum s-ar întîmpla, zilnic sau aproape zilnic, ceva grație contribuției benevole, dar nu și dezinteresate, a premierului.
Marfa lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15757_a_17082]
-
amplă (a adăugat, bunăoară, un capitol despre kitsch). Tolba lui Adrian Năstase Primul editorialist de cotidian care se apleacă asupra directoratului lui Dinu Săraru la Naționalul din Capitală este Ion Cristoiu. Într-una dintre părerile pe care și le dă zilnic în MONITORUL DE BUCUREȘTI, Cristoiu îi face lui Dinu Săraru un portret de mărunt activist cultural ceaușist, desființîndu-l ca director al Naționalului. Editorialistul își exprimă bănuiala că Săraru ar fi ajuns în funcția lui de astăzi în urma unei telefoniade. Protagoniștii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
Petru Cimpoeșu Privesc rar la televizor. Asta mă menține calm și echilibrat. Am constatat că știrile zilnice despre crime oribile, violuri și incesturi, ca și talk-show-urile pe teme politice, au asupra mea un efect bulversant, la fel de nociv ca filmele cu violență. Răscolesc aceleași instincte primare, agresive. Sau poate că tocmai acesta o fi rostul lor? Nu știu
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
Am băgat bine de seamă. Deși, în Transilvania, oricând poți să dai de vreun papistaș, ori de vreun greco-catolic care să se închine de-a-ndoaselea... Să trăiești superficial, ca un comediant. Să te prefaci mereu ca să scapi de probleme. Să iei zilnic locul altuia, intrând în pielea unuia sau altuia... Cu toate ca poetul franțuz spunea că nimic nu e mai profund decât pielea... Ce stare ciudată singurătatea această într-o halta pustie din mijlocul câmpiei transilvane... Câinoasa vreme. Acum ploua mai des și
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
de frică pe făptașii care o amenințaseră, ca de obicei, că o vor omorî. Azi, ziarele, televiziunea sunt pline de astfel de cazuri. Suntem chiar intoxicați de violuri, iar lumea visează urât. Seară de seară, pe Pro-TV ne așteaptă porția zilnică de orori. Victima, pe care în realitate o cheamă Narcisa, e o fată răsfățată, hrănită de mică de maică-sa cu porumbei pasați. Aveau chiar un coteț mare de hulubi, cocoțați pe un stâlp, undeva în Bolintinul din vale. Tot
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
analizat un corpus real de povestiri de vise, după cum ar fi pasionantă și o investigare a prezenței visului în literatură. Un compromis între aceste două direcții - și mai ales o cale de acces mai lesnicioasă - e oferită de relatările însemnărilor zilnice, ale paginilor de jurnal. în Jurnalul lui Sebastian (însemnare din 21 iulie 1935), secvența relatării onirice are o formulă de introducere ("Un vis pe care încerc să-l scriu chiar acum, trezin-du-mă din somn"); urmează o narațiune fragmentară, plină de
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
locuiește împreună cu o mamă alcolică, într-o rulotă de la periferia unui oraș belgian, știe, deja, că a avea o slujbă înseamnă a câștiga un război cu lumea înconjurătoare. Cu îndârjire, apelând la toate armele - inclusiv delațiunea - ea trebuie să câștige zilnic, bătălia cu viața. Zbaterea ei e disperată - de la primul cadru, când nu vrea să părăsească fabrica de unde a fost concediată, până la ultimul, când se luptă cu neputința și lacrimile, ținând o butelie de aragaz în brațe - o face să semene
Made in Europa by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
-
a preoților asceți). În fine, Dickens este ales ca exemplu paradigmatic pentru a ilustra sugestia lui Kundera că romanul e genul caracteristic democrației. Așadar, nu uitați, literatura este unul din modurile cele mai la îndemînă de a umple singurătatea noastră zilnică. Richard Rorty - Obiectivitate, relativism și adevăr (Eseuri filozofice I) , traducere de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2000, 390 pag., f.p. Richard Rorty - Pragmatism și filozofie post-nietzscheană (Eseuri filozofice II), traducere de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2000, 317 pag., f.p.
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
mai tai o scîndură. Vorba lui Jung: aceste lucruri simple care îl fac pe om simplu - și cît de greu este să fii simplu! Să-nțeleg că, atunci cînd nu ești plecat din Iași, în fiecare zi, ești în atelier. Zilnic. Aici e viața mea. Cum o fi cu sculptorii? Fizic... Da, e mai trudnic. Ai încercat vreodată sculptură? Nu. Se obișnuiește. Sînt pictori care se regalează și în sculptură. Picasso. A sculptat o capră. Colosală! Hazul lui din pictură era
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
ia o mare libertate, compunându-și textele ca un scriitor, după logica maximei expresivități. El apelează, de exemplu, la o amintire din copilărie - scoaterea din pământ a unei cârtițe, de către bunicul său - pentru a-i portretiza pe bucureștenii care merg zilnic cu metroul și care - și la figurat vorbind - își petrec viața în subteranele istoriei: "Bucureștiul este alcătuit pe jumătate din indivizi cu nările calibrate pe aerul închis din subteran, obișnuiți matinal cu drumul la slujbă prin galerii. Dați-le o
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
în cea din urmă secundă a existenței sale. Cu Faulkner dispare și cea din urmă redută sudistă din ea rămînînd nepieritor doar forma, doar stilul pe care Sartre îl demontează cu atîta pizmă, sper, dacă nu rea-credință. Cît privește Ritualul zilnic, el este însuși Ritualul biblic, i-real developînd miezul realului. * Profit de prilej ca să reproduc cîteva pagini din traducerea magnifică a lui Mircea Ivănescu făcută unuia dintre romanele de bază, ale lui Faulkner în anul 1975, la Editura Univers, - ABSALOM
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]