2,287 matches
-
tratat de antropologie creștină), I-II, postfața edit., Iași, 1992-1993. Repere bibliografice: Ioan Holban, Câtă suferință, atâta demnitate, CRC, 1994,24; Magda Teodorescu, A treisprezecea zodie, CNP, 1995, 4; Liviu Ioan Stoiciu, „Zodia nopții”, „Cotidianul”, 1995, 4 mai; Cristian Livescu, Zodia lucidității, CNT, 1995, 23; George Bădărău, Armonii ale tragicului, CNP, 1995, 11; Dan Stanca, Melancolie și combustie, VR, 1996, 3-4; Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu Mureș, 1996, 35-38; Nicolae Coande, „În inima crizei”, „Calende”, 1997, 1-2; Simion Bărbulescu, Un altfel
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
1991; Un bou pe calea ferată, Iași, 1992; Jurnal de drum al unui critic teatral (1944-1984), I, București, 1992; Oasele ca proprietate personală, București, 1993; Alexandru Giugariu, Vaslui, 1996; Praf și pulbere, București, 1996. Antologii: Die Kämel, Berlin, 1976; Sub zodia comediei, I-II, Vaslui, [1976]; Antologia piesei românești într-un act, introd. edit., I-IV, Cluj-Napoca, 1979-1982. Ediții: D. R. Popescu, Teatru, I-II, București, 1985-1987. Repere bibliografice: Gh. Achiței, „O femeie aprigă”, O, 1955, 2; Dinu Kivu, „Glastra cu
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
nouă serie. Prestigiul scriitoricesc îi crește considerabil, pe măsură ce tot mai numeroase cărți, cum sunt Cocostârcul albastru (1921), Strada Lăpușneanu (1921), Venea o moară pe Siret... (1925), Dumbrava minunată (1926), Țara de dincolo de negură (1926), Hanu Ancuței (1928), Împărăția apelor (1928), Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (I-II, 1929), Baltagul (1930), Nunta domniței Ruxanda (1932), Uvar (1932), Creanga de aur (1933), Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933), Nopțile de Sânziene (1934), Frații Jderi (I-II, 1935-1936), cuceresc admirația criticii și
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
iveală vaste compuneri epice de o factură proprie, foarte originală. Ele reconstituie realist momente din istoria Moldovei, cu oamenii și așezările ei, dar fac să transpară îndărătul lor paralelisme cu basmul, dăruind personajelor și isprăvilor acestora un abur fabulos. Romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, poveste amoroasă terminată tragic după o tentativă eșuată de răpire, are loc sub semnul Racului, adică al unei epoci funeste, când toate dau înapoi. Prințul Ruset, protagonistul romanului, e o speță moldavă de Don Juan, pe
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Ciclul Frații Jderi, alcătuit din Ucenicia lui Ionuț, Izvorul Alb și Oamenii Măriei Sale, încorporează într-o saga romanele consacrate evocării vremurilor trecute. Obiectul e slava și decăderea Moldovei. Trilogia Frații Jderi vine să înfățișeze ceasul de glorie al țării, după ce Zodia Cancerului îi prezentase ticăloșirea. E vorba de lunga domnie a lui Ștefan cel Mare, când acesta izbutește să pună rânduială în toate, să asigure înflorirea ținuturilor pe care le stăpânește și să le apere împotriva invaziilor tătărești și turcești. Frații
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
1925; Dumbrava minunată, București, 1926; Povestiri pentru copii, București, 1926; Țara de dincolo de negură, București, 1926; Dimineți de iulie. Stigletele, București, 1927; Demonul tinereții, București, 1928; Hanu Ancuței, București, 1928; Împărăția apelor, București, 1928; Olanda. Note de călătorie, București, 1928; Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, I-II, București, 1929; O întâmplare ciudată, București, 1929; Baltagul, București, 1930; Depărtări, București, 1930; Măria Sa, Puiul Pădurii, București, 1931; Nunta domniței Ruxanda, București, 1932; Uvar, București, 1932; Trenul-fantomă, București, 1933;Creanga de aur, București, 1933
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
incomplete și reductive - atât ale combustibilității, cât și ale istoriei și metodelor. Numai În secolele În care ele fac parte dintr-o aceeași experiență culturală (bunăoară, adică, pentru un istoric al religiilor), ele par mai Învecinate decât au fost vreodată. Zodia culturală sub care s-au peregrinat toate Încercările europene de metodă istorică constată, Într-adevăr. Dar sensul totalizator al constatării nu decurge nicidecum din vreun postulat al acestor metode; el este mai mult o exigență a documentului. Spre deosebire de sensul tehnic
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
etică ideologică și sufletească”. Cvartetul de „mușchetari” (I. L. Caragiale, B. Delavrancea, Al. Vlahuță, G. Coșbuc) este înfățișat cu o lipsă de detașare care deformează liniile. Dacă la Vlahuță, bunăoară, caracterizarea („solitar, fanatic și monahal”) s-ar potrivi, Caragiale, tras sub zodia „romantismului idealist”, e integrat, aiurea, curentului eminescian. S. glumește uneori și fără să vrea. SCRIERI: Sărutarea, Iași, 1903; Anecdote literare, Iași, [1930]; Pictorul Octav Băncilă, București, [1930]; Carnaval literar. Anecdote politice și culturale, Iași, [1930]; Figuri din Junimea, București, [1936
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
Emil Verza: Psihologia vârstelor, 1981, Adolescența - personalitate și limbaj, 1989 ș.a.). Se află între specialiștii care fondează „Revista de psihologie” (1955) și „Revue roumaine de sciences sociales”, seria psihologie (1964). Debutează editorial în 1938, cu placheta de poezie Drum prin zodii, urmată, în 1943, de Cer troglodit, ambele semnate Ursula Biji. În colaborare cu Al. Andrițoiu, a alcătuit Antologie de poezie canadiană de limbă franceză (1976). Precizată de la început, menținută pe parcursul deceniilor, caracteristica poeziei scrise de Ș. e un lirism în
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
distinge, fioros, Marele Eagle, ce „urcă spre piscuri semețe, / Ciocul plin de pești și de șerpi să și-l șteargă de stânci”. Nu rareori, contemplația și confesiunea au ca suport o reflexivitate fără accent personal, fără relief. SCRIERI: Drum prin zodii, București, 1938; Cer troglodit, București, 1943; Poeme, București, 1967; Poeme, Cluj, 1970; Reîntoarcerile, București, 1973; Peisaj interior, București, 1980; Pendul cosmic, București, 1984; Mărturisiri de noapte, București, 1986; Psihologia artelor, București, 1999. Traduceri: Antologie de poezie canadiană de limbă franceză
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
trei de ani. A fost reînhumat, în 1877, la Sihlea. Volumul Armonii intime (1857) strânge douăzeci și patru de poezii - toată creația lui S. Prin modele și temperament, nota dominantă este romantică. Pasionat, violent, poetul îl imită pe Byron, văzându-se sub zodia unui destin tragic. Mânat de o chemare nelămurită, ar vrea să zboare spre alte tărâmuri; sufletul îi arde, avid de „senzații/de-acele ce doboară”, de priveliști „sângeroase”. Vijelia, spaima, duhul celui rău țin în stăpânire lumea (Strofe, Sonet III
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
cu tata la vânat, Taina din prisaca Duruitoarei, Gazetele duducăi Profirița, Descântecele ursăriței, toate fragmente din romanul Lisaveta), ca și impresiile lui Gala Galaction și Demostene Botez despre București în vreme de război. F. Brunea-Fox semnează reportajul intitulat Snagovul în zodia lui Killinger, reprezentativ pentru resentimentele în fața aroganței naziste. La rubrica „Vitrine” sunt consemnate romane de Olga Greceanu (Vreau) ori de Mircea Damian (Rogojina), dar și o traducere din Neînfrânții de Boris Gorbatov. În primul număr începe publicarea, în serial, a
TORŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290232_a_291561]
-
Perpessicius se oprește și asupra numelor proprii, a căror autenticitate poate fi concurată doar de realitate: Filodorma e o copilă de țăran botezată de nevasta unui funcționar bancar, Mândricioaia e o moașă meșteră în „trasul de rânză” și datul „în zodii”, Gâță e un soi de șantajist rural, doctorii Popescu-Căpușe și Cicoare schimbă între ei localitățile de reședință - Noroaiele de Sus cu Croncani și Smârcuri -, o țărancă e Silistra, alta e Safta lui Briceag. Spirit riguros, doctorul U. a deprins în
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
șaizeci de pagini, prezintă, pe genuri, transpunerile din literatura română tipărite în volume și în presa literară slovacă. V. își aduce contribuția la cunoașterea literaturii române în spațiul lingvistic slovac și prin traducerile din opera lui Mihail Sadoveanu (Hanu Ancuței, Zodia Cancerului, Ostrovul lupilor), Marin Sorescu (Matca, Setea muntelui de sare), Marin Preda (Intrusul), Fănuș Neagu (Îngerul a strigat), Leonida Teodorescu (Cine a fost Adam?), ca și prin antologia de nuvele Strateni v Balkanií (1989, în colaborare). A mai publicat în
VAJDOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
ostala Katinka starou dievkou [Cum s-a făcut de a rămas Catinca fată bătrână], Bratislava, 1982; Strateni v Balkanií. Antológia rumunskej poviedky [Pierduți în Balkania. Antologia nuvelei românești], pref. trad., Bratislava, 1989 (în colaborare); Mihail Sadoveanu, Vlci ostrov [Hanu Ancuței. Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă. Ostrovul lupilor], pref. trad., Bratislava, 1993 (în colaborare cu Jindra Husková și Peter Kopecký). I. D.
VAJDOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
compensată printr-o exacerbare a sensibilității și a senzorialității. În consecință, temele cardinale sunt erosul și melancolia, iar modelele se află în erotica postumelor lui Lucian Blaga și în baladescul lui Radu Stanca, toate acestea plasând lirismul lui V. sub zodia unui romantism trecut prin filtrul reflexivității ori chiar al autoironiei. Sub aspect retoric, poemele cunosc două tipuri de construcție. Primul urmează clasica structură elegiacă, în care prezentul dezagregat e pus în oglinda unui trecut real sau doar prezumat: „Au dispărut
VACARESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
literatură originală și multe reproduceri din clasici români. Se observă o preferință pentru poezia închisorilor, paginile V. însumând în timp o adevărată antologie alcătuită din versurile lui Radu Gyr (Ne vom întoarce într-o zi, Imn morților), V. Voiculescu (Sub zodia cu ochii verzi), Nichifor Crainic (Rugăciune, Sus inima!), Dumitru Bacu ( În loc de plugușor, Iarna la Aiud), D. Iov (Chemare), Andrei Ciurunga (Țara mea de dincolo de țară), Pan Hallipa, Ion Zeana. Sunt prezenți și câțiva poeți ai exilului, printre care Aron Cotruș
VATRA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
la o poziționare de centru-stânga în domeniul politicului și la una stimulând confruntarea între tradițional și modernitate în cel cultural. Iscălesc Ștefan I. Nenițescu, G. M. Zamfirescu, Ion Orleanu, Mihail Polihroniade, Tudor Teodorescu-Braniște, G. Călinescu (Literatura ortodoxă, Critica visului, Sub zodia altei poezii, Aristide Demetriad, Masca apoloniană a lui E. Lovinescu,), Tudor Vianu (Arta și actorul), Șerban Cioculescu (Etapele poeziei argheziene, P. Cerna), Ramiro Ortiz, Petre Pandrea (Piscator și teatrul politic), Al. Talex (despre corespondența lui V. Pârvan), Ion Barbu, Hortensia
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
poezii, București, 1970; Procesul Caragiale-Caion. Dosarul revizuirii (în colaborare cu Diana Cristev, Octaviana Mihăilescu și Manuela Tănăsescu), pref. Șerban Cioculescu, București, 1972; Arte & meserie. Versuri vechi & noi, București, 1979; Vraiștea, București, 1994; Versuri. 1948-1993, București, 1995; Hâncu~ba!, vol. I: Zodia cacialmalei, vol. II: Praznicul pușlamalelor, Ploiești, 2002. Ediții: Cristian Sârbu, Pași spre lumină, pref. Ion Bănuță, București, 1963; William Shakespeare, Viața și moartea regelui Richard al III-lea, tr. Ion Barbu, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1964; George Magheru, Poezii antipoetice
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
am plâns amar și m-am întrebat trist și deznădăjduit: De ce n-am avut oare puterea să-ți dăruiesc totul? (după R. Tagore) 6. Când mustrăm? Să certăm numai când îl cunoaștem realmente pe cel dojenit: viața, problemele, temperamentul, personalitatea, zodia. Dificultatea cunoașterii omului și lumii, reiese și din povestea: Soarele și luna. Odată, demult tare, Soarele vorbind cu surata Lună a spus: - Frunzele pomilor sunt verzi! Dar Luna l-a contrazis:- Ba sunt argintii! - Ele se clatină tot timpul și
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
văzut, prin comparație, ca demonstrații strânse, din perspective nu tocmai similare, Mihai Dimitrie Sturdza, Rusia și dezunirea Principatelor Române, În Idem, Românii Între frica de Rusia și dragostea de Franța, București, 2006, p. 21-64; și Dumitru Vitcu, „Leagănul Unirii” sub zodia separatismului. Despre evenimentele tragice din 3/15 aprilie 1866 de la Iași, În vol. Toți În unu. Unirea Principatelor la 150 de ani, coord. Dumitru Ivănescu, Dumitru Vitcu, Iași, 2009, p. 193-223. </ref>, manifestările cu caracter „anticarlist” ori „antimonarhic” de pe timpul
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
o „icoană” adevărată a acesteia, iar prin sentimente și prin identificarea cu fenomenul contemplat îi dă expresia cea mai potrivită. Considerat tributar realității, artistul imită, dar nu copiază raporturile și armonia fenomenelor existente în natură și societate, așezându-le sub zodia unei idei predominante. Ceea ce este difuz în natură se clarifică în opera de artă, care devine un mijloc de a trezi în mintea cititorului imaginea cea mai aproape de adevăr a realității. Funcția ei catarctică se manifestă intermediată de plăcerea estetică
STRAJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289967_a_291296]
-
într-un jurnal nu numai cursul evenimentelor, dar și ceea ce se dovedea continuitate a oligarhiei comuniste în noile împrejurări istorice. De altfel, jurnalul devine modalitatea de expresie cea mai adecvată a publicistului după mai 1994, când părăsește Europa Liberă. În zodia exilului (1994), cea de-a doua carte, se compune dintr-o serie de „fragmente de jurnal” ce completează semnificativ observațiile din editorialele publicate anterior, fixând retrospectiv momentele exilului pe care și l-a asumat autorul. Întrebuințând același procedeu de valorizare
STROESCU-STANISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289985_a_291314]
-
ce completează semnificativ observațiile din editorialele publicate anterior, fixând retrospectiv momentele exilului pe care și l-a asumat autorul. Întrebuințând același procedeu de valorizare a însemnărilor zilnice, selecția operată pentru Întrezăriri (1998) dă naștere la o carte înscrisă tot „în zodia exilului”. La rândul ei, antologia de texte La răscruce. Gânduri spuse la Radio Europa Liberă și în „Jurnalul literar” (1996) conservă editorialele ce au urmat evenimentelor consemnate în primul volum. Publicistica lui S.-S. se remarcă prin percutanța observației politice
STROESCU-STANISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289985_a_291314]
-
Tudoran, bunăoară, sau „intervenția” la Zaharia Stancu - dintre referirile strict scriitoricești) se împletesc cu episoade autobiografice tensionate, ce privesc și relatează supravegherea de către Securitate și rechizitoriul la care S.-S. a fost supus. SCRIERI: Pe urmele revoluției, București, 1991; În zodia exilului, București, 1994; La răscruce. Gânduri spuse la Radio Europa Liberă și în „Jurnalul literar”, București, 1996; În zodia exilului. Întrezăriri, București, 1998; Vremea încercuirii, I-II, București, 2001-2002. Repere bibliografice: Miruna Nicolae, Născut în zodia exilului, RL, 1994, 32
STROESCU-STANISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289985_a_291314]