1,923 matches
-
dintre coloane, la jumatatea sec. XVI. Biserică a fost pictată în timpul domniei lui Petru Șchiopul în 1563 de Dobromir cel Tânăr. Această pictură este păstrată doar în pronaos. În naos și altar, actuala pictură este făcută, în 1815, de Gheorghe Zugravul. Biserică a fost folosită că necropola domneasca, astfel se mai păstrează pietrele de mormânt ale unor dregători decapitați pentru trădare sau călugăriți cu forța pentru același motiv că: Dragomir Postelnicul, Stoica Logofătul, Pârvu Vornicul, Ioan Călugărul, Serafim Mitropolitul. În naos
Mănăstirea Snagov () [Corola-website/Science/303342_a_304671]
-
exterioare. Patrimoniul mobil cuprinde 8 icoane, cea mai veche datează de la 1816. Icoanele Împărătești cu Domnul Iisus Hristos și Sf. Fecioară Maria sunt pictate în 1865 de pictorul Pârvulescu, iar icoanele cu Sf. Ierarh Nicolae și Adormirea Maicii Domnului de zugravul Georgică Damoca în 1862, respectiv 1863. În stânga bisericii se află clopotnița.
Biserica de lemn din Novaci-Străini () [Corola-website/Science/320041_a_321370]
-
sprijină pe 8 coloane de piatră simple, puțin îngustate spre vârf, terminate cu capitele late fară ornamentație. Tâmplele coloanelor și bolta pridvorului sunt acoperite de picturi murale. Decorațiunea murală interioară în schimb este deosebit de bogată lucrată în tehnica "fresco", de zugravi cunoscuți ai epocii brâncovenești, semnăturile acestora fiind incă bine conservate. Incinta mănăstirii este de formă poligonală, aproape trapezoidală, având lungimea, pe axul E-V de 60m, cu latura vestică măsurând 67m și cea estică 30m. Ea este compusă din zidul
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
Ștefan Mănăstireanu (1762 - 1774; 1778 - 1782), lucrările fiind continuate de Mihail Tetoianu (1775 - 1778), iar ieromonahul Anatolie (1782 - 1787) reface ușa cea mare a clopotniței stricată de "Florea hoțul" și pictează bisericuța cea mică a "egumenului Ilarion" (lucrare executată de zugravul Dimitrie). După acestă perioadă de înflorire urmează decăderea, culminând cu perioada de stăreție a arhimandritului Constandie (1805) care "[...] lipsit de minți [...]" (Aurelian Sacerdoțeanu, „Pomelnicul Mănăstirii Govora” în „Mitropolia Olteniei”, nr.10-12/1961, p. 821) a arendat păgubos parte din moșiile
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
spus „bine, în regulă, nu mai învăț, merg să lucrez”. Deși tatăl meu a insistat mult să continui studiile - el știa că e greu să muncești fizic, avea diverse dureri în urma muncii fizice - am făcut o profesională și am devenit zugrav. Am făcut orice la nevoie, dar nu mi-am putut face adevărata meserie pentru care m-am pregătit. M-am căsătorit devreme prima dată, aveam 18 ani, dar am divorțat după câțiva ani. Din acea căsnicie am un băiat în
Orașul e al tuturor! Povești din Budapesta () [Corola-website/Science/296067_a_297396]
-
a secolului XV-lea, cu un decor geometrizat; în lunetă era reprodusă probabil icoana de hram. Un sgrafit din anul 1522 concordă cu datarea propusă. Pe tâmpla de zidărie se aflau patru icoane de lemn, pictate, pe la 1783-1785, de către Simion Zugravul din Pitești. În legătură cu această biserică, restaurată în anul 1976, trebuie menționat și numărul mare de preoți atestați documentar începând cu secolul al XVI-lea. Primul slujitor cunoscut a fost preotul Șărbu, cel care a lăsat în urmă o inscripție slavonă
Biserica de zid Sfântul Gheorghe din Sânpetru () [Corola-website/Science/326892_a_328221]
-
sunt învelite în șiță. Accesul în sfântul lăcaș se face prin două uși, amplasate pe laturile de sud și de vest. La interior se constată existența a două etape distincte de pictură. Peste cea realizată în anul 1782 de Iosif Zugravul, realizatorul ansamblurilor murale arădene de la Șoimuș-Buceava și Mădrigești, s-a suprapus în 1810, aproape în totalitate, un nou decor mural, datorat meșterilor Ioan din Poiana Sibiului și Mihai Borșoș; icoanele din pronaos, atribuite lui Constantin Zugravul din Rișca, sunt contemporane
Biserica de lemn din Ciungani () [Corola-website/Science/316800_a_318129]
-
anul 1782 de Iosif Zugravul, realizatorul ansamblurilor murale arădene de la Șoimuș-Buceava și Mădrigești, s-a suprapus în 1810, aproape în totalitate, un nou decor mural, datorat meșterilor Ioan din Poiana Sibiului și Mihai Borșoș; icoanele din pronaos, atribuite lui Constantin Zugravul din Rișca, sunt contemporane primei etape. Dată fiind extinderea satului, este posibil ca în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea să se fi ridicat încă o bisericuță din bârne, vândută în 1830, potrivit tradiției, obștii din Vozdoci (cătun
Biserica de lemn din Ciungani () [Corola-website/Science/316800_a_318129]
-
Silaghi de la Abrud cu fiii ... Izidor și Adamovici, Isir și Marc, Iogi de la Cluj, la anu 1845.“ Icoanele împărătești, executate în secolul al XVIII-lea, au fost reînnoite în 1858, într-o manieră de lucru care face trimitere la stilul zugravului Nistor din Feleac (jud. Cluj). Lăcașul în discuție era o construcție de plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu patru laturi, îmbinată în ax. În dreptul celor două intrări, de vest și de nord, se afla un pridvor deschis prelungit, de
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
erau nici monahi, nici clădiri anexă, biserica era în ruină, averile cotropite de proprietarii vecini. Între anii 1911-1914 este restaurată de proprietarii Tănăsache și Elena Dumitrescu Negrea. Tot atunci se construiește și un paraclis, pe dâmbul dinspre apus, azi dispărut. Zugravul Belgun, din Hurezani, restaurează pictura, însă fără artă. Preoții din sat mai slujeau uneori aici. Evenimentele din 1914-1918 împiedică stabilirea unei vieți monahale. Biserica începe iarăși să se ruineze. În 1932, la îndemnul P.S. Vicarul Nifon Criveanul, începe restaurarea în
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
istorice, inscripții, o parte din icoane și pictura murală. Un studiu monografic mai detaliat i-a fost dedicat de Aurel Bongiu în 1970 în urma lucrărilor de reparații. El are meritul de a-l fi identificat pentru prima dată pe pictorul zugrav itinerant Alexandru Ponehalschi, autorul tâmplei iconostasului. Aurel Bongiu a mai scos în evidență prezența acoperișului vechi, a încercat o etapizare a ferestrelor și a transcris și citit corect inscripția din 1667 de pe ușa de la intrare. Pe urmele pictorului zugrav au
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
pictorul zugrav itinerant Alexandru Ponehalschi, autorul tâmplei iconostasului. Aurel Bongiu a mai scos în evidență prezența acoperișului vechi, a încercat o etapizare a ferestrelor și a transcris și citit corect inscripția din 1667 de pe ușa de la intrare. Pe urmele pictorului zugrav au pornit apoi Marius Porumb și Anca Pop-Bratu , care au reanalizat pictura din Sârbi Susani într-un context mai larg. Francisc Nistor a salvat portița incintei cimitirului și a pubicat-o în albumul său de porți maramureșene. Alexandru Baboș a făcut
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
să își formeze un interes în muzică. Când tânărul Alfred a împlinit șase ani, mama sa și-a dat seama că are nevoie de lecții în particular, dar situația financiară a familiei nefiind foarte bună, a convins un vecin, un zugrav care a studiat puțin muzica în Rusia înainte să vină în America, să îi dea fiului ei o dată pe săptămână lecții de pian la tariful de 25 de cenți ședința. Apoi, printr-o altă cunoștință, a aranjat ca o femeie
Alfred Newman () [Corola-website/Science/307941_a_309270]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și datează din anul 1739. Pictura este atribuită zugravului Ioan Pop din Românași, executată în anul 1797. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-B-05037. Din inscriptia de ridicare a bisericii de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Chichisa, se mai poate citi
Biserica de lemn din Chichișa () [Corola-website/Science/309791_a_311120]
-
o dată cu refacerea bolții semicilindrice a naosului, dispărând și decorul pictat. Bolta semicilindrică a altarului se încheie la est într-un timpan, ce face legătura cu pereții printr-o suprafață plană. Biserica păstreaza icoane din secolul al XVIII-lea realizate de zugravul Ioan Pop din Românași, care a pictat și interiorul lăcașului. Pe icoana "Deisis", de format mare, este cioplit în lemnul ramei, cu chenar în "frânghie", anul 1797. Ușile împărătești, pictate de popa Toader Faur în 1805, dezvăluie prin analogie autorul
Biserica de lemn din Chichișa () [Corola-website/Science/309791_a_311120]
-
materialul dăruit de groful Jenő Zichy, preot fiind Mihail Berea.” Pictura, de factură naivă, populară, a fost realizată în vara anului 1879, „cu spesele comunei, prin Dionisiu Iuga, cantor et pictoru de Nicola”. Dionisie Iuga din Nicula a fost un zugrav itinerant de biserici și iconar, care a lucrat în mai multe județe din Transilvania și care a realizat, între altele, pictura bisericilor de lemn din: Valea Crișului (1876) și Hotar, Bihor (1881-1883), Lozna, Sălaj, Bucea (1880) și Nadășu, Cluj (1890
Biserica de lemn din Remeți () [Corola-website/Science/317853_a_319182]
-
1760 , având unele icoane vechi. Iconostasul este format din cinci mari registre, proporționate în mod armonios. Structura iconostasului conține segmente sculptate cu elemente ornamentale sobre, cu struguri și frunze stilizate. Pe icoanele împărătești se află inscripții cu numele pictorilor: ""Anton Zugrav 1760"" și ""Ioan Zugrav, 1760"". Specialiștii Stelian Onica și Georgeta Merișor Dominte, care au cercetat iconostasul bisericii în primul deceniu al secolului al XXI-lea, au constatat că acesta era într-o stare avansată de degradare, care se manifesta printr-
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
vechi. Iconostasul este format din cinci mari registre, proporționate în mod armonios. Structura iconostasului conține segmente sculptate cu elemente ornamentale sobre, cu struguri și frunze stilizate. Pe icoanele împărătești se află inscripții cu numele pictorilor: ""Anton Zugrav 1760"" și ""Ioan Zugrav, 1760"". Specialiștii Stelian Onica și Georgeta Merișor Dominte, care au cercetat iconostasul bisericii în primul deceniu al secolului al XXI-lea, au constatat că acesta era într-o stare avansată de degradare, care se manifesta printr-o ""fragilizare accentuată a
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
largi a acoperișului. Clopotniței cu foișor, în console, i se întregește volumul prin coiful cu baza pătrată. Tavanul drept al pronaosului are grinzi transversale și longitudinale; naosul și altarul sunt acoperite prin bolți semicilindrice. Rezultatele unei comparații între produsele activității zugravului Popa Ioan din Deva cu pictura păstrată la Gothatea, la care se adaugă și reprezentarea Bunei Vestiri, de pe ușile împărătești, justifică afirmația că și aceasta se poate menționa în palmaresul său artistic. Biserica se află într-o stare avansată de
Biserica de lemn din Gothatea () [Corola-website/Science/316915_a_318244]
-
decor în stuc, în curat spirit brâncovenesc, precum și icoanele din 1753: Sfântul Nicolae, cu plata lui Fostoc Constantin; Maria cu pruncul, având aureolele pictate pe motiv vegetal, colorate cu verde și argintiu, icoane pe care, păstrând rezerva cuvenită, le atribuim zugravului Gheorghe de la Cetatea de Baltă. Icoanele bisericii actuale, sunt de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, fiecare având mențiunea celui ce a plătit-o. Biserica actuală a fost construită din lemn de brad și acoperită cu șindrilă. În anii 1967-1968, credincioșii
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
tot din lemn și pictat în întregime. Ușile împărătești sunt simple, din lemn, pictate , se poate vedea și anul picturii, 1844. Pictura ușilor împărătești reprezintă pe apostolii Petru și Pavel, arhidiaconii Laurențiu și Ștefan, a căror realizare dezvăluie penelul altui zugrav cu mai mult talent. Biserica a fost renovată în anii 2000-2001.
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
Deși nci măcar nu fac cunoștință, Su-jin o să mai întâlnească pe Cheol-Su pe șantierul tatălui său, însă nici atunci cei doi nu-și vorbesc. Intrigă o constutie faptul că un coleg al ei avea nevoie de un maistru pe un zugravi un apartament și ea astfel se oferă să îl ajute apelând la tatăl său. Așadar ce doi se reîntâlnesc și încep relația, din care se pot observa stângăciile lui Cheol-su, chiar și atunci când este admis la arhitectură. Deși tatăl ei
A Moment to Remember () [Corola-website/Science/327511_a_328840]
-
de la la Alba Iulia. Odată cu ridicarea palatului princiar de la Alba Iulia, majoritatea constructorilor clujeni vor primi comenzi în condiții deosebit de profitabile, în perioada 1616-1617 pietrarii clujeni fiind plecați la Alba. Au beneficiat de comenzi semnificative cu această ocazie și sticlarii, zugravii, constructorii și fabricanții de vopsele din Cluj. Odată cu creșterea semnificativă a volumului de comenzi, crește numărul meșterilor clujeni, iar breslele se vor dezvolta și reorganiza, numeroase bresle reînnoindu-și statutul și extinzându-se. După cucerirea Ungariei de către otomani și transformarea
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
bijuteriilor, armenii din România au reușit să plece în două valuri de emigrații organizate de comuniști. Unii s-au repatriat chiar ajungând (după secole), din nou, în Armenia. Relațiile dintre cele două popoare au fost totdeauna excelente, în pofida faptului că zugravii de la Mănăstirea Voroneț i-au pictat pe armeni în iad, alături de turci. O altă comunitate mult mai mare se află însă în Bulgaria (aprox. 40.000). Cele mai importante comunități de armeni pe pământ românesc au rămas în București și
Biserica Apostolică Armeană () [Corola-website/Science/305110_a_306439]
-
obiectele din biserică. Domnitorul Grigore Callimachi (1761-1764 și 1767-1769) a înzestrat-o din nou cu odoare, dar nici acestea nu s-au păstrat, neexistând informații care să arate unde au fost duse sau când au fost distruse. În anul 1811, zugravul Vasile Dubrovski a refăcut pictura interioară a bisericii. În timpul Revoluției de la 1821, generalul grec Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, și-a stabilit pentru un timp cartierul general la Mănăstirea Galata. Domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a adăugat încă un etaj la clădirea
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]