5,341 matches
-
lucrare se oprește exact la numele lui Epicur...) redactează Viețile, doctrinele și învățăturile filosofilor iluștri, el pare să utilizeze din plin munca gînditorului din Gadara, care consideră toate școlile ce au precedat epicurismul drept niște entități cărora încearcă să le pună în evidență coerența, evoluția, dinamica. Și chiar încărcătura polemică, îndeosebi în privința platonismului și a stoicismului... Philodemos inovează și în ceea ce privește muzica. Filosofia antică e săracă în această privință. Pot fi citați Pitagora și Platon, desigur, dar mai ales pentru că, în acest subiect, au
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a evaluatorului poate distorsiona rezultatele, iar prezența sa poate influența comportamentul normal, obișnuit, al participanților. Investigatorul are în acest caz un slab control asupra situației care constituie subiectul său de observație și, în condițiile unui interval scurt de timp, poate pune în evidență comportamente sau seturi de comportamente atipice (fără a le putea defini ca atare). Observația are capacitatea de a furniza informație asupra: mediului (inclusiv fizic) în care proiectul se desfășoară; modului în care cei implicați în proiect interacționează și relaționează unii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fărâmițării și transformării pământurilor țărănești în non-valori, „chiar când raportul între întinderea pământului și volumul populației rămâne neschimbat și când pământul nu se concentrează în mâini mai puține” (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 11). contribuția teoretică cea mai interesantă a autorului neoiobăgiei, pusă în evidență de I. Bădescu, are în vedere stilul său de argumentare neoevoluționist, anticipând teoria lui E. Service a „efectului de răsturnare” al secvențelor dezvoltării sau „decalajul cultural invers” (Bădescu, Dungaciu și Baltasiu, 1996, pp. 10-12). Dobrogeanu-Gherea relaționează structura socială neoiobagă de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe mai departe. Funcțiile monitorizării Sunt două motive importante pentru care dorim să cunoaștem ce se întâmplă cu programele dezvoltate. Primul, și cel mai important, este acela de a putea oferi servicii mai bune. Al doilea este legat de a pune în evidență experiența noastră în domeniu. În practică, aceste două funcții se completează. Monitorizăm ceea ce facem, pentru a atinge rezultate mai bune, ca parte a unui management performant, și, în același timp, ne îndeplinim angajamentele față de finanțatorii și beneficiarii programelor noastre. M.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acceptarea riscului - atunci când nu avem altă posibilitate, existența r. trebuie acceptată ca atare și se dezvoltă un plan de rezervă pentru cazul apariției unui r. inevitabil. Aceasta este o situație-limită și nu exclude monitorizarea, astfel încât situația de r. să fie pusă în evidență imediat ce se manifestă. În finalul acestei activități se dezvoltă o matrice a r., după exemplul următor: Categoria Descrierea riscului Probabilitatea de apariție Impactul Strategia de eliminare Măsuri specifice 6. Implementarea planului de management al r. este etapa imediat următoare. Aici
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
piață sociale. Valorile fundamentale ale societății au făcut deseori obiectul unor studii și cercetări la nivelul populației. De exemplu, în 1999, percepția populației asupra justiției sociale a fost analizată prin Ancheta Europeană asupra Valorilor (European Values Survey). Rezultatele studiului au pus în evidență prioritățile europenilor în materie de justiție. Astfel, s-a constatat faptul că prioritară sunt asigurarea nevoilor de bază pentru toți cetățenii, urmată de recunoașterea meritelor și eliminarea inegalităților majore de venit dintre indivizi. (Forse și Parodi, 2006). În România, studiile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
s-a constatat faptul că prioritară sunt asigurarea nevoilor de bază pentru toți cetățenii, urmată de recunoașterea meritelor și eliminarea inegalităților majore de venit dintre indivizi. (Forse și Parodi, 2006). În România, studiile întreprinse până în prezent în acest sens au pus în evidență diferențe semnificative între societatea românească și societățile din țările capitaliste dezvoltate sau cele din țările foste socialiste în ceea ce privește opțiunile asupra unui tip sau altul de justiție socială. Majoritatea populației din România este mult mai favorabilă realizării unei justiții sociale bazată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dialog și cooperare cu actorii transnaționali - exemplul cel mai notabil este rețeaua creată în ultimii ani de către Organizația Națiunilor Unite. O mențiune specială trebuie rezervată procesului de integrare regională europeană. Și în acest caz, o cântărire sumară a literaturii ar pune în evidență extraordinara încărcătură normativă asociată proiectului Uniunii Europene. Mult mai importantă însă, din punct de vedere teoretic, a fost tendința unor cercetători de a porni cu începutul - problematizarea calității de actor - pentru a integra experiența practică a Uniunii Europene și a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acestei școli teoretice. Prin contrast, diverse alte curente s-au dovedit deschise față de impactul OING, iar atenția acordată acestora a devenit tot mai pronunțată în ultimii ani, pe fondul conturării modelului empirico-normativ al „politicii globale”. Au apărut nenumărate studii care pun în evidență semnificația acțiunii internaționale a unor OING precum Amnesty International, Human Rights Watch, Freedom House, Greenpeace, Médecins sans Frontières, Reporters sans Frontières, Oxfam sau Transparency International. Multe dintre ele au secțiuni sau au desfășurat activități și în România, unde publicul este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
datelor. Asumpțiile trebuie judecate nu după corespondența lor cu realitatea, ci pornind de la capacitatea teoriei care le include de a explica domeniul cercetat. Un demers strict inductiv, concretizat prin emiterea de ipoteze pornind de la observarea realității, este ineficient: el va pune în evidență legi, însă nu va genera teorii. Teoria presupune îmbinarea inducției cu deducția, pornind de la o idee novatoare, care ar trebui să se refere, sub o formă sau alta, la conexarea părților disparate din cadrul tabloului simplificat, în așa fel încât să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
comportament. Ultima sa rezervă se referă la motivul pentru care SUA au fost mulțumite cu statu-quo-ul de după al doilea război mondial, în condițiile în care teoria ar fi prezis încercarea de obținere a hegemoniei mondiale (Kupchan, 2003). Alte critici au pus în evidență nevoia ca realismul ofensiv să justifice apropierea dintre Marea Britanie și SUA, la începutul secolului XX, precum și modul în care Uniunea Europeană a reușit să provoace schimbări de asemenea amploare în relațiile dintre Marile Puteri de pe continent. Pe de altă parte, Mearsheimer
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
atenției un program de cercetare numit „neofuncționalism”, printre ai cărui exponenți s-au numărat teoreticieni precum Stanley Hoffmann, Karl Deutsch și Ernst Haas. Neofuncționaliștii au influențat semnificativ teoretizările liberale (pluraliste) în relațiile internaționale, prin tendința lor de a „dezagrega” statul, punând în evidență importanța birocrațiilor, elitelor sau opiniei publice în analiza fenomenului politic internațional. Din nou, integrarea regională europeană a constituit un domeniu predilect de cercetare: neofuncționaliștii au pus accentul pe importanța creării de instituții supranaționale - prin opoziție cu cele interguvernamentale, care mențin
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai potrivit după unii autori, deoarece informația singură nu este suficientă pentru a explica discontinuitățile din evoluția economiei actuale. Fluxurile de informații, cunoștințe, conexiunile între computere, eliminarea izolării oamenilor caracterizează o lume în schimbare profundă, din evoluția căreia pot fi puse în evidență câțiva atractori, și anume: inovația în locul optimizării, eficiența rețelelor de comunicare, internalizarea necunoscutului (cercetare, incertitudine, risc) dinamism în toate acțiunile umane. Noua economie, apărută de 15 ani este în curs de propagare în întreaga lume, ea fiind definită ca o
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de abateri de la normele convenite; argumentarea unui sistem de guvernare comun al statelor-națiuni și instituțiilor internaționale. Sunt propuse mai multe modele, de la cele care neagă globalizarea la cele care o desăvârșesc ca o pax americana. Ultima criză financiară (2008-2010) a pus în evidență nevoia reconsiderării rolului statului care a intervenit activ și energic în fluxurile financiare globale, perturbate puternic de sistemul financiar american. Mâna invizibilă a lui Adam Smith nu s-a dovedit suficient de puternică pe timpul crizei și a fost înlocuită cu
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
investitorului străin, oferindu-i o perspectivă a recuperării capitalului, dar și al decidenților naționali sau locali, care pot astfel să identifice obiective comune pentru investitorul străin și pentru beneficiarul național; să identifice neconcordanța de interese și să negocieze soluționarea; să pună în evidență efectele perverse (externalități, de pildă) ale obiectivelor realizate cu ISD la nivelul întregii economii naționale și locale; să identifice pericolele posibile (de exemplu, relocări, schimbări geopolitice zonale, conflicte militare posibile, modificări ale fiscalității etc.). A.T. Kearnoy (2005) a stabilit
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
mișcări mai puține. În continuare vom trece în revistă, foarte scurt, câteva din schemele cele mai cunoscute. Schema procesului reprezintă cerințele muncii, cu accent pe fazele producției și succesiunea operațiilor. Pentru prezentarea informațiilor se folosesc: diagramele bloc de funcționare care pun în evidență sisteme, subsisteme sau operații; diagramele de circuit care localizează funcțional operațiile, relațiile între componentele mecanice și umane, constrângerile de timp. Schemele de organizare spațială prezintă elementele sistemului, respectând amploarea lor reală. Legăturile între componentele fizice și umane se fac prin
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care au făcut necesară apariția ergonomiei au fost (Manolescu, 1999): Progresul tehnic și tehnologic: A devenit tot mai evidentă discrepanța între nivelul tehnic și posibilitățile organismului uman; Complexitatea tot mai mare a echipamentelor, precum și valoarea lor tot mai ridicată, au pus în evidență pericolul de accidentare și costul enorm al erorii umane din punct de vedere al pagubelor materiale (o eroare mică, poate genera costuri foarte mari); Evoluția concepției omului despre muncă și viață: Exigențe ridicate în ceea ce privește calitatea vieții în general, calitatea vieții
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
gândindu-se la faptul că pierd relațiile de prietenie câștigate de-a lungul existenței grupului. Studiind dinamica grupurilor cu termene specifice de realizare a sarcinilor, Gersick (1988) (apud Robbins, 1998) descrie modelul echilibrului întrerupt (engl., the punctuated-echilibrium model) pentru a pune în evidență modul în care funcționarea acestor grupuri este afectată de prima întâlnire a membrilor și de tranziția crucială din punctul de mijloc (i.e. jumătatea intervalului de timp dintre prima întâlnire și termenul limită oficial). Studiile grupurilor de lucru cu termene de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
normă asupra deviantului, recurgând la excludere ca ultimă soluție, numai atunci când nici o altă tactică de influență (defăimare, izolare, etc.) nu a avut succes. Acest efect este cunoscut sub numele de „paradoxul devianței”. O’Day (1974) (apud Arnold și Feldman, 1986) pune în evidență paradoxul devianței descriind situația unor angajați care au devenit devianți prin răzvrătire și tentativa de a reforma practici organizaționale importante. Pe marginea acestui exemplu, autorul arată că: pe măsură ce individul devine tot mai recalcitrant, tacticile de intimidare folosite de șefi sunt
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a lăsa loc dezvoltării personale a acestora și pentru a facilita productivitatea grupului în ansamblu. Astfel, un episod conflictual poate contribui la definirea granițelor și a identităților personale și sociale, stimulând totodată soluționarea creativă și inovativă a problemelor. Definiția conflictului pune în evidență două elemente definitorii pentru acesta: incompatibilitatea reală sau percepută a obiectivelor sau activităților părților implicate; interferența reală sau percepută a unei alte persoane (alt grup) în atingerea propriilor obiective sau în desfășurarea propriilor activități, deseori fiind suficientă doar întrezărirea potențialului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai ascultătoare și considerabilă la locul de muncă dacă acești oameni vor fi mai productivi și mai creativi. 17. 2. 1. Particularități ale pieței forței de muncă în România Conținutul esențial al noțiunii de piață în condiții de concurență este pus în evidență de cele două categorii corelative ale sale: cererea și oferta. Nici piața muncii nu face excepție. Totuși piața muncii în România este diferită de a celorlalte țări ex-comuniste și pentru că este îmbâcsită de „miturile” desprinse din îndelungata experiență comunistă, generatoare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de însușiri și aptitudini ca: inteligență, competență profesională, abilități verbale, autocontrol, senzitivitate interpersonală, extraversiune. În absența acestor însușiri, o persoană nu poate fi un lider eficient, dar prezența lor nu îl face pe individ în mod necesar conducător. Cercetări recente pun în evidență atât faptul că, pentru intrarea într-o organizație și adaptarea la cultura sa, sunt importante trăsături de personalitate specifice și anumite valori ale individului, cât și efectele organizației asupra parametrilor de personalitate ai managerilor. Schneider (1987, apud F. Sîntion; A
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
relaționare, extraversie, control afectiv, comunicare (care presupun dezvoltarea sistemului limbic). Se poate vorbi, în aceste condiții, de o corelație între tipul de lider și dezvoltarea celor patru sectoare cerebrale? De asemenea, cercetările efectuate (N. Herrmann, apud M. Roco, 2001) au pus în evidență stiluri diferite de comunicare în funcție de preferințele cerebrale. Cunoașterea preferințelor cerebrale ale celorlalți precum și adaptarea la ele permit ameliorarea relațiilor interpersonale și a comunicării interumane. În situația unor preferințe cerebrale diferite, greutățile provin din cauza faptului că unele persoane urmează o abordare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a utilizat chestionarul de preferințe acționale, adaptat de M. Roco (2001, pp. 94-97) după D. Chalvin și N. Herrmann. Chestionarul cuprinde 72 de întrebări, existând cinci variante de răspuns: foarte puțin, puțin, moderat, mult, foarte mult. Cele patru sectoare cerebrale puse în evidență sunt: sectorul cortical stâng (CoS), sectorul cortical drept (CoD), sectorul limbic stâng (LiS), sectorul limbic drept (LiD). Cunoscând valorile pentru cele patru zone cerebrale, putem să determinăm relația dintre raționalitate și emoționalitate, precum și dominanța de stânga sau de dreapta. Chestionarul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
vedea care emisferă domină. Această metodă se referă la emisfericitatea individuală, și nu la cea de execuție (M. Roco, 2001, p. 51). 3. Prezentarea și interpretarea rezultatelor Analiza statistică a frecvenței cu care se manifestă tipurile psihologice în cadrul grupului a pus în evidență existența unei diferențe în ceea ce privește distribuția acestora. În urma analizei frecvenței diferitelor tipuri prezentate de subiecți, a reieșit că tipul cel mai frecvent întâlnit este ESTJ, care apare în 57,5% dintre cazuri. Dimensiuni Valid Frecvență Procent Procent valid Procent cumulat ESTJ
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]