1,175 matches
-
de lingvistică balcanică, reprezentată de lucrarea lui Sandfeld, Lingvistica balcanică, probleme și rezultate (1930), care subliniază rolul substratului comun în formarea limbilor albaneză și română. Disputa lingvistică a atins apogeul atunci cînd ideologii unguri și români s-au îndîrjit. Problematica pune în lumină legătura între o limbă și spațiul său de origine. Or, valorizarea substratului balcanic mută limba română din leagănul său dac, în momentul în care studiul asupra permanenței acestui substrat dac reinstaurează continuitatea daco-romano-română. Această ipoteză, a rolului determinant acordat substratului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
politici de compromis cu turcii sau de revolta în fața puterii turce. Contestarea tradiției bizantine pusă în serviciul puterii centrale consolidate și a unei misiuni de război anti-otomane se exprimă cu adevărat în secolul al XVII-lea. Domnia lui Mihai Viteazul pune în lumină o schimbare a tacticilor de alianță. Prințul valah intră în alianța habsburgică și își îndreaptă toate eforturile spre Transilvania. El se consideră creștin și responsabil de mîntuirea acestei creștinătăți; el se consideră suveran și simte că unitatea politică a celor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mitropolitul de Tîrnovo, Dionisie Ralis-Paleologul, care se află în fruntea revoltei bulgare. Această legătură este importantă pentru că este împotriva politicii de compromis cu otomanii dusă de patriarhul de Constantinopol, care se bazează în Moldova pe Movilă. Analizele lui Andrei Pippidi pun în lumină mizele acestor ultimi ani ai secolului. În cadrul Bisericii se opun două tendințe: una de evicțiune a otomanilor și de restituire a credinței, cealaltă de menținere a bunelor raporturi cu Constantinopolul. În 1597, Mihai Viteazul se lasă ispitit; el cere patriarhului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
orientale în termenii unei istorii diplomatice și o istorie a națiunii române în termenii unei istorii a ideii naționale. Istoriografiile contemporane pun în evidență aceste două categorii. Dispunem, pe de o parte, de lucrările lui Charles și Barbara Jelavich care pun în lumină raporturile de forțe la scara puterilor: The Establishment of the Balkan National States 1804-1920 (Washington Press, 1977) sau The History of the Balkans de Barbara Jelavich (Cambridge, 1983). Pe de altă parte, sîntem confruntați cu povestirile patriotice care fac din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
parte la această adunare, alături de mitropolitul de București în Țara Românească, de mitropolitul lașilor în Moldova. Neprivilegiați sînt deci contribuabilii: negustori și meșteșugari 120.000, țărani cultivatori 3,2 milioane de indivizi. Imaginile și informațiile oferite de observatori și analiști pun în lumină o lume în tranziție, iar această tranziție este o criză. Saint-Marc Girardin comentează: "Principatele se află în acest moment într-o stare de criză unică: o țară care respiră opresiunea turcească și care se îndreaptă spre o mare prosperitate, adesea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
soldați recrutați din rîndul țăranilor liberi și aflați pe picior de război într-o tradiție de mai bine de treizeci de ani sînt reunite. Vladimirescu ar fi dispus atunci de aproape zece mii de oameni. Alianța este fragilă, iar desfășurarea operațiilor pune în lumină neînțelegeri fundamentale. Ipsilanti este pe deplin fidel Rusiei, îmbracă uniformă rusă, lasă să se creadă cînd se apropie de București că este urmat de o imensă armată rusă, acțiunea sa în întregime se bazează pe susținerea așteptată de la Rusia. Tudor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Prezentul nu mai satisface. Rămîne doar valorizarea trecutului pe care se bazează angajamentele în numele unei cauze desemnată ca fiind națională. În 1837, Kogălniceanu publică o Istorie a Valahiei, a Moldovei și a valahilor transdanubieni, expunîndu-și motivele într-o prefață care pune în lumină neliniștea identitară. Pentru Kogălniceanu a descoperi Franța și Germania echivalează cu a măsura inexistența Moldo-Valahiei: "Cele mai mici ținuturi din Africa și din America sînt mai cunoscute decît aceste Principate". Descoperirea faptului că Moldo-Valahia a fost uitată de Europa și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
războaielor. Merită să fie citate în acest sens două afirmații, aparținînd unui diplomat francez și împăratului Austriei. Cele două discursuri lasă să se vadă neliniștea apărută într-o viziune locală a situației și într-una geopolitică, mai amplă. Aceste poziții pun în lumină amestecul de principii și de pragmatism în privința conceperii ordinii internaționale, o ordine aplicată chestiunii orientale. Baronul d'Avril consideră că: "Europa trebuie să se resemneze în privința legii comune a umanității, adică să fie obligată să vegheze mereu la apărarea dreptului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
subliniază că insistența acordată autonomiei poate să dăuneze la viitoarea conferință de pace. În sfîrșit, la fața locului, mișcarea de autoguvernare a județelor și satelor este percepută ca o catastrofă de către funcționarii unguri care sînt de fapt excluși. Istoriografia ungară pune în lumină refuzarea unirii de către socialiștii internaționaliști reuniți la Budapesta pe 31 decembrie: "Congresul revendică dreptul tuturor românilor din Ungaria, din Transilvania și din Banat de a putea să-și constituie un stat independent pe baza unui plebiscit deschis tuturor naționalităților'". Ruptura
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
intelectuală și existențială se bazează pe problematica umanismului față de noile barbarii pe care războiul le-a revelat și față de dominația unei tehnici al cărui triumf este asigurat de război. Unul dintre acești intelectuali este Benjamin Fondane, al cărui parcurs emblematic pune în lumină contrastele și imperativele unei epoci care apasă asupra României ca și asupra altor țări ale Europei. Evreu originar din Iași, Fondane se mută la București în 1919 și ține la revista Sburătorul "cronica ideilor". De asemenea, publică diverse articole în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
îl consideră creatorul imaginilor celor mai originale, se impune într-un climat în care cultura caută să se definească, raportîndu-se la teologie, la religie și la națiune. În 1932, Crainic publică un articol de fond consacrat sensului teologic al frumosului, punînd în lumină importanța, în acest punct al gîndirii ortodoxe, a Sofiei și a scrierilor filosofilor ruși, de la Soloviov la Florenski, în privința interpretării Sofiei. Blaga impune Ideea care surprinde globalitatea culturii românești în propriul său spațiu, în modulațiile peisajului său, în ritmul cîntecului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cuvînt din partea dumneavoastră și vă trimit imediat 100.000 de oameni, 100.000 de voluntari pentru a lupta în Spania, pentru a-1 saluta pe Franco și pentru a defila pe sub balconul său". ROMÂNIA TUTUROR FORȚELOR DE DREAPTA Anul 1936 pune în lumină obiectivele lui Carol II și marchează o ruptură. La 29 august, ministrul Afacerilor Externe, Titulescu, află la Cap Martin, unde își petrecea sfîrșitul de săptămînă, că este înlocuit cu Victor Antonescu. Pentru explicarea acestei înlocuiri au fost invocate motive de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prin influența exercitată asupra indivizilor sau grupurilor. Teoriile critice sociale conceptualizează structurile de dominație și rezistență. Ele evidențiază unele forme de opresiune și dominare prin contrast cu anumite forțe de rezistență care pot servi ca instrumente ale schimbării. Aceste teorii pun în lumină oportunitățile de transformare și progres social, dar și pericolele unei dominații sociale sporite. Teoria critică socială gravitează în jurul practicii sociale și poate contribui la construirea unor societăți mai bune indicînd ce anume trebuie schimbat, ce agenți pot realiza schimbarea și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din perioada contemporană. Filmele lui Stone arată durerea înfrîngerii și prezintă puternice instituții și forțe sociale care limitează posibilitatea individului de a controla cursul evenimentelor. Prin contrast, filmele de tip conservator celebrează triumful voinței asupra tuturor adversităților, efectele acestor filme punînd în lumină ridicolul pretențiilor că aceste produse ale culturii media ar avea efecte puternice asupra, ori ar promova interesele forțelor dominante. În schimb, așa cum va arăta studiul asupra efectului Rambo, aceste produse reprezintă forțe semnificative în cadrul culturii contemporane, avînd o mare varietate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
au efecte multiple și contradictorii și care au contribuit în multe moduri la subminarea ideologiilor conservatoare dominante. Așa cum am arătat, utilizarea modei și a sexualității a acționat resorturi ale rasei, sexualității, clasei, religiei ce au provocat reacții contradictorii care au pus în lumină caracterul de construct social al acestor fenomene și au indicat că aceste categorii artificiale ale vieții cotidiene pot fi modificate. Într-un anume sens și ținînd cont de limitele deja menționate, Madona a contribuit la aducerea unor grupuri și probleme
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
relevînd primatul modei și al imaginii în cultura contemporană și caracterul de construct al identității. NOTE 1 Tipul ideal care operează o distincție între societățile modernă și tradițională este, în anumite privințe, o simplificare, dar utilizez această distincție pentru a pune în lumină trăsăturile caracteristice care realizează o legătură între modă, imagini și identitate în societățile moderne. Pentru mai multe informații asupra discursurilor modernității, contribuțiile și limitările lor, vezi Antonio și Kellner, 1994. 2 O mare parte dintre studiile culturale se concentrează asupra
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un viitor înspăimîntător în care orice se poate întîmpla, supraviețuirea devenind din ce în ce mai problematică. Cu toate acestea, curentul cyberpunk nu are un caracter atît de apocaliptic pe cît au unele dintre filmele sau romanele SF din ultimele decenii: scriitori ca Gibson pun în lumină atît aspectele negative, cît și pe cele pozitive ale potențialului tehnologiei și ale unui viitor tehnologic, nefiind nici tehnofob, dar nici tehnofil. Dimpotrivă, o mare parte a curentului SF este tehnofil, proslăvind tehnologia fără nici o reflecție critică asupra efectelor sale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
publicului la informații, la responsabilitățile care se impun, la reglementare și finanțare, cît și la lipsurile din domeniul culturii care contribuie cel mai mult la cultivarea libertății individuale a democrației, a fericirii și bunăstării omului. Proliferarea culturii și tehnologiilor media pun în lumină importanța politicilor media și a necesității intervenției publice în dezbaterea cu privire la viitorul culturii media și al comunicațiilor pe autostrăzile informaționale, dar și pe aleile divertismentului. Una din problemele cheie în viitor va fi cea cu privire la creșterea sau atenuarea caracterului de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
revista Arhitectura iulie-decembrie 1940, pp. 45-8. 13 Sp. Cegăneanu "Tropaeum Traiani și Mausoleul Eroilor" în Arhitectura 1943/44 (număr unic), pp. 52-3. 14 A se vedea opiniile sale separate, ca membru al juriului la Concursul pentru Catedrala din Odessa, care pun în lumină tocmai actualitatea proiectului câștigător al lui C.Joja, publicate în Arhitectura 3-4/1942, pp. 33-8. 15 "Unii au confundat mausoleul cu o biserică oarecare. Alții au copiat ultimele aiureli moderniste sau au confundat mausoleul cu un sarcofag roman." Cegăneanu, în
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
Tatos ne prezintă episodul echipei de filmare cu „Responsabilul”, un gestionar de provincie, amestec de micime sufletească, prostie, eroism, frică de singurătate, obediență, bunătate, de un realism feroce, câtuși de puțin socialist. Episodul nu are nici o morală la final, nu pune în lumină principii, mari opțiuni, nu demonstrează superioritatea nimănui asupra nimănui, este cu totul și cu totul „nereprezentativ pentru societatea noastră”. Doar lasă în urmă o atmosferă grea, jenantă, de neuitat. Din cârciuma sătească, Tatos ne aduce în a treia „sec vență
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
își pot găsi corespondențe și termeni de comparație, oriunde în spațiul literaturii universale, inclusiv orientale, exotice etc. De abia în această ipoteză, virtualitățile și valențele universale ale oricărei creații individuale naționale, din orice literatură a lumii, pot fi într-adevăr puse în lumină și valorificate din plin. Ipoteză aparent îndrăzneață, dar pe care tendința globalizării dusă până la capăt o poate face posibilă. Textul-cheie este Literatura europeană și universală; o nouă perspectivă comparatistă. Este chiar atât de aventuros păstrând toate proporțiile să presupunem că
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
solitar în România tuturor adaptărilor, de a fi rămas intransigentă, creștină și etică până la capăt. Dar această intransigență are incontestabil în împrejurări specifice și o reală eficacitate politică. Să nu uităm niciodată acest lucru. 5. Intelectualii și alegerile Apropiatele alegeri pun în lumină un fenomen politic și social nou, care se cere privit cu oarecare atenție. Este vorba de prezența, deosebit de numeroasă și semnificativă, a intelectualilor în acțiunea politică. Mulți participă în mod direct la alegeri. Doar că prezența intelectualului în astfel de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
comunist totalitar, ceaușist. Cauzele profunde țin însă, după toate indiciile, de o criză de natură structurală, istorică. Rezultatul este, în esență, o stare (încă) de subdezvoltare culturală prin raportare la parametrii universali. Teza, știm bine, este profund nepopulară, deoarece ea pune în lumină nu puține complexe și cauzalități vinovate, în genere ocultate. Cu atât mai mare este meritul lui Ion Vartic, autorul unui tăios și excelent articol (la care subscriem integral): Et in Liliput ego! Ideea sa centrală pune problema în termenii ei
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care a generat orașul. Alegerea acestei perioade nu a fost una întâmplătoare, intervalul istoric cercetat reprezentând - din punctul nostru de vedere - primul „strat” de real urbanism din întreaga evoluție a localității. Studiul privind evoluția demografiei băcăuane în intervalul 1821-1941 a pus în lumină dou) aspecte tematice - ritmul de creștere a numărului de locuitori și compoziția etnică a orașului. La începutul perioadei moderne, comparativ cu situația demografică înregistrată de celelalte reședințe de județ din Moldova, Bacăul lăsa impresia unei așezări cu o structură citadină
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe ameninațarea cu o invazie. Dar în confruntarea cu noile amenințări, se ia în considerare acțiunea pe plan extern, care se situează în prima linie de apărare"12. Cu alte cuvinte, este vorba despre o schimbare strategică de securitate, care pune în lumină ultimele evoluții pe plan european și internațional. Dacă Uniunea Europeană este în favoarea unei doctrine de prevenire, nu este valabil același lucru pentru Strategia de Securitate Națională a Statelor Unite ale Americii, unde conceptul de preempțiune este dominant. Dacă prevenirea constă în a conduce o
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]