12,026 matches
-
așezăm sarmalele pe sortimente de frunze, iar deasupra punem felii de roșii și două căni de vin alb. Acoperim vasul cu frunze, apoi dăm la cuptor, timp de o oră. Se servesc cu mămăliguță și smântână. SARMALE FIERTE IN VIN ALB 500 g carne de vită, 500 g carne de porc, 150 g orez, 500 g ceapă, sare, piper, cimbru, verdeață, varză dulce opărită în apă cu sare și puțin oțet, 300 g suc de roșii, 300 g ulei Se toacă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
La final, punem deasupra frișcă și o ornăm cu fructe zaharisite. TRIGOANE Aluatul I - 500 g untură și 200 g făină Aluatul II - drojdie cât o nucă, 500 g smântână, 3 ouă întregi, 200 g apă minerală, 200 g vin alb, sare, făină cât cuprinde Se frământă toate la un loc, apoi se întinde pe masă o foaie peste care se așează primul aluat și împăturim în trei, de trei ori, îl lăsăm la rece timp de două ore. După aceea
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
AJUNGE PRIMUL?” (NIVEL I: 4 jucători) OBIECTIVE: Trezirea interesului pentru jocul în grup; Stimularea comunicării stărilor trăite în timpul jocului; Crearea unei stări de confort și atitudine pozitivă. MATERIAL DIDACTIC: Tablă de joc ilustrată (pliabilă) cu 4 personaje din povești (Puf Alb, Lupul, Vulpea, Scufița Roșieă. De la fiecare personaj pornește o săgeată personalizată (pătrate colorateă care duce undeva la centrul jocului și reprezintă „casa”. Lângă fiecare personaj sunt marcate 4 spații ocupate cu 4 mingi de aceeași culoare. Zar în 4 culori
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
A0 și Ai în a) și respectiv, b) sunt indicate prin săgeți. Diagrama diferențiatăîn c) a fost calculatăprin scăderea densităților din diagrama Ca2+ din cele din diagrama cu EGTA. Regiunile diagramei care prezintă diferențe semnificative sunt indicate prin zone de alb (diferențe pozitive) și prin negru (diferențe negative). Perechile de peak-uri pozitive și negative sunt localizate conform pozițiilor catenei și demonstrazămișcarea acestora. II.4. Rolul Ca2+ în reglarea contracției musculaturii scheletice În 1883, Ringer a observat că, contracțiile inimii izolate de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cântăresc / Un Săturat de semn, poros infoliu. / Că fruntea vinului cotoarele roșesc, / Dar soarele pe muchii curs -de doliu [s.n.]". 24 Cf. Giles Deleuze, Le bergsonisme, 2004, p. 63. 25 Atributul "vegetale" este, credem noi, un franțuzism, si desemnând un alb comparabil cu cel al fildeșului (Fr. ivoire vegetal), astfel că sintagma "raze vegetale" înseamnă "raze albe" sau "raze de lumină". 26 Henri Bergson, "L'Évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 617: "La conscience est la lumière immanente à la zone
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
religioase: pe lângă eroii cunoscuți, iau parte duhuri necurate, sfinți, Dumnezeu, etc.; 4. basme glumețe: lipsește fantasticul, dar predomină umorul; 5. basme populare: care întrunesc trăsăturile literaturii folclorice (caracter anonim, oral, etc.); 6. basme culte: în proză Ț „Povestea lui Harap - Alb” de I. Creangă, „Făt-Frumos din lacrimă” de M. Eminescu; în versuri Ț „Călin Nebunul” de M. Eminescu, „A fost odat” de Șt. O. Iosif. Motive: 1. al elementului care-l ajută pe eroul pozitiv să izbândească; 2. al somnului; 3
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
menține pozițiile și influența politică. În general, oamenii cu venituri mai scăzute au probabilitate mai mare să săvârșească crimele de stradă, pe când oamenii cu status socioeconomic mai înalt tind să comită crimele care intră în categoria celor de tip guler alb, acestea din urmă fiind definite ca încălcări ale legii de către unele persoane în timpul activității lor profesionale. Societățile dezvoltate se concentrează pe problemele legate de crimele de stradă, dar costurile crimei de tip guler alb în aceste țări sunt enorme. Cum
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
comisionată politic de președintele României, și livrată de Raportul Tismăneanu, asumarea reflexivă a trecutului comunist presupune abandonarea gândirii maniheiste (în care comunismul reprezintă forța răului absolut iar non-comunismul reprezintă forța binelui absolut), a bicromiei (în care lumea este zugrăvită în alb și negru, în îngeri și demoni, disidenți și torționari) și a logicii binare aferente acesteia. Paradigma carcerală a societății românești sub comunism, cu a sa imagine a unei distopii sociale înfăptuită într-un arhipelag al gulagului autohton, este profund reducționistă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și port și mers crăiesc.”649 Desăvârșirea fizică este de netăgăduit: „și ce grumaz de nea curată/ Avea, fără de nod sau pată/ Să-i strice farmecul: alb-crin,/ Drept, neted rotunjit și lin,/ Nici scobituri, nici os ieșit,/ Ci-ntradevăr desăvârșit.”650 Albul domină un portret desprins parcă dintr-o pictură murală: „Umeri rotunzi și dalbi avea/ și trup alung; iar mădulare/ Plinuțe, însă nu prea tare;/ Mâini dalbe, unghii profirii,/ Sâni rotunjori, șolduri nurlii/ și spate drept și neted tot./ 645 „faimoasa
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
strai ca frunzele de viță./ Purta-n rezil de aur păru-i moale/ și o cunună dalbă de petale/ Deasupra sa; mă juruiesc curat/ Pe-o lume că părea de-adevărat/ Aidoma la chip c-o mărgărită/ Jur împrejur cu alb chenăruită./ Era cununa de mărgăritar/ Din orient, dintr-unul singur, rar;/ și astfel verdele și aurul/ Deasupra, cu alb cercul dimprejur/ C-o mărgărită semăna, frumoasă./ [...] Femeie preafrumoasă, suflet blând,/ Urmând izvodul hronicarilor./ Căci cine multe-a povestire vrea,/ Să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Deasupra sa; mă juruiesc curat/ Pe-o lume că părea de-adevărat/ Aidoma la chip c-o mărgărită/ Jur împrejur cu alb chenăruită./ Era cununa de mărgăritar/ Din orient, dintr-unul singur, rar;/ și astfel verdele și aurul/ Deasupra, cu alb cercul dimprejur/ C-o mărgărită semăna, frumoasă./ [...] Femeie preafrumoasă, suflet blând,/ Urmând izvodul hronicarilor./ Căci cine multe-a povestire vrea,/ Să fie scurt, altmintreli e peltea.” Geoffrey Chaucer, Legenda ..., p. 204. 675 „Iar cărțile dacă s-ar da pieirii,/ Pierdută
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cântați;/ Cuvine-se-a mă sprijini ca frați/ În truda-mi cât de cât; tot una mi-i/ Cu frunza or cu floarea de veți fi” Ibidem, p. 190. 677 David Wallace, op. cit., p. 337. 678 Din nou avem simbolistica albului și a luminii, pentru că în limba engleză daisy (margareta) este „ochiul zilei”, simbol al purității și al prospețimii. 186 Că-n lume orișicât vei fi cătând,/ Nu-i vei găsi perechea nicăirea:/ Făcând-o s-a-ntrecut pe sine Firea.”679 Poetul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
îmbină realul cu fabulosul, devenind un prototip al spiritului de sacrificiu în iubire și al fidelității: a fost preschimbată în stea de către Jupiter (așadar a primit atributul luminii, simbolizând detașarea de mundan și accederea la o dimensiune celestă, a imaculării). Albul devine culoarea emblematică a tuturor personajelor angelice: „șiatâtea alte însușiri vădea/ Câte petale-n cercul ei de nea”681. Donna angelicata se cuvine a fi lăudată de către poet pentru eternitate: „și mărgăritei slavă-n veci să-i dai.”682 Suita
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este șanț (lat. fossatum), amintind de organizarea de tip "cetate" a locuinței, sau este campament, armată (ngr. φουδδάτλ) , "plantație, semănătură" (lat. satum, sero), "moșie", ca unitate juridică care, la început, a fost "plantație" (sl. sadu-саду plantă), dar și "locaș, sanctuar" (alb. fsat) 62 care dezvăluie legătura lumii satului cu cosmicul. 2. Imaginea mitică Interdependența cunoaștere-non / cunoaștere, care definește năzuința primordială a umanului, dezvăluie, în devenirea imaginii, starea de deschidere într-un context social. Înțeles ca fenomen social total 63, ritualul conturează
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în fața casei. După acest ritual, aduc o oglindă pe care o pun pe cofă și, țînând o lumânare aprinsă în mână, își văd ursitul, în oglindă, dar și în apă.364 Potrivit unei alte credințe din Bucovina, fetele, îmbrăcate în alb, își caută ursita la o fântână sau la o apă curgătoare, ținând în mână niște lumânări aprinse care au ars la Înviere și rostind următoarea vrajă: "Eu scutur lacu, / Lacu scutură dracu. / Ieși drace, de unde ești, / Și iute să mi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe apă / V-am mânat, / Ca să mergeți, / Din vad / În vad. Să mergeți la Țarigrad, / Unde e locu curat..."391 În schimb, la românii din Peninsula Balcanică, leacul unor boli se află chiar la "Fântâna Dzânelor" (Ielele sunt numite aici Albele), pelerinajul la această apă având loc din Joia Mare până la Sfânta Cruce. Femeile, întotdeauna cu o năframă albă în cap, pleacă la revărsat de zori, la Fântâna Zânelor și se roagă în felul următor: "Albele și frumoasele, / Albele și dulcile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dzânelor" (Ielele sunt numite aici Albele), pelerinajul la această apă având loc din Joia Mare până la Sfânta Cruce. Femeile, întotdeauna cu o năframă albă în cap, pleacă la revărsat de zori, la Fântâna Zânelor și se roagă în felul următor: "Albele și frumoasele, / Albele și dulcile, / Sfânta Maria să vă întoarcă spre bine. Voi să ne iertați, / Că suntem găini oarbe / Și nu știm unde călcăm; Ce ne-ați luat să ne dați (sănătatea) / Ce ne-ați dat să ne luați
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de la sine sau până ce se macină grâul nou. Atunci se taie și se face focul la care se coace prima pâine din acel an, aducătoare de noroc.448 La englezi, dansul circular, în jurul "pomului de mai", vopsit în roșu și alb și împodobit cu steaguri și flori, simboliza un străvechi rit de fertilitate.449 În mentalitatea europeană, "pomul de mai" exprimă actul primordial al regenerării cosmice, reprezentarea vie a axei cosmice.450 O altă reprezentare a pomului vieții este teiul de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cum domnul pe pământ m-a dat."65 O altă ipostază antropomorfică a apei, prezentă în tradiția populară, este "Știma apei". Potrivit credințelor populare din Bucovina, "Știma apei" este înfățișată jumătate femeie, jumătate bărbat, sau ca o femeie îmbrăcată în alb, cu părul lung până în pământ, purtând cămașă cu altiță și ștergar: "Știma apii stă în apă, în râuri sau pâraie și în fiecare zi cere cap de om. Când cresc apele și varsă pe câmpii, iese știma înainte, și până
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lui."55 În creația folclorică arhaică românească, fiecare anotimp are o cromatică proprie (v. cromatica împăraților din basmele populare); astfel, primăvara se reprezintă prin culoarea roșie, vara are drept blazon culoarea verde sau galbenă, toamna este neagră sau albastră, iar albul descrie anotimpul iarna.56 În Bucovina, sărbătorile pe care se măsoară anotimpurile sunt puțin diferite: ziua de Sfântul Gheorghe este considerată prima zi de primăvară, Duminica Mare (Rusaliile) este început de vară, Ziua Crucii dă semn de toamnă, iar Sâmedru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
anulate de prezența mărțișorului care, ca "funie a anului", era purtat 9 sau 12 zile, fiind dăruit doar atunci când pe cer apărea "Luna Nouă". Mărțișorul originar era reprezentat de o monedă găurită, legată cu un fir roșu și cu altul alb, purtată la gât de femei și fete, uneori copii, ca să fie feriți de "soare sec", dar și pentru noroc. După 12 zile, mărțișorul se lega în ramurile pomilor pentru rod.97 În calendarul popular, echilibrul dintre echinocțiul de primăvară și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bolnavului, iar, în timpul descântecului, se împrăștie în cele patru zări. Portretul evocativ al soarelui este realizat de epitetele cromatice și de indicii temporali care ipostaziază destinul soarelui, de la răsărituri la apusuri, măsurat, în descântec, de pietrele întemeietoare: "Soare negru, / Soare alb, / Soare vișiniu, / Soare sturungiu, / Soare di la prânz, / Soare de la amiaz`, / Soare di după amiază, / Soare di la chindie, / Soare di după chindie, / Soare de 99 de sori, / Tu să nu coci, / Să nu răscoci, / Pi su` mâna mea să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ast` când o auzit, / Nimică n-o tânguit, / S-o dus și s-o pregătit; Ș-o mai ieșit până-n prag, / Pe Constantin L-o-ntrebat: / Constantine, Constantine, / De mă chemi la veselie, / Să mă-mbrac de fudulie, / Să-mi ieu cal alb și henteu alb, / Să mergem, frate, cu drag; / De mergem la supărare, / Să mă-mbrac cu întristare, / Să-mi ieu cal și henteu negru, / Să mergem, frate, de-a-ntregu. Ia-ți cai și henteu alb, / Să mergem, soră, cu drag, / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
auzit, / Nimică n-o tânguit, / S-o dus și s-o pregătit; Ș-o mai ieșit până-n prag, / Pe Constantin L-o-ntrebat: / Constantine, Constantine, / De mă chemi la veselie, / Să mă-mbrac de fudulie, / Să-mi ieu cal alb și henteu alb, / Să mergem, frate, cu drag; / De mergem la supărare, / Să mă-mbrac cu întristare, / Să-mi ieu cal și henteu negru, / Să mergem, frate, de-a-ntregu. Ia-ți cai și henteu alb, / Să mergem, soră, cu drag, / Că te chem la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de fudulie, / Să-mi ieu cal alb și henteu alb, / Să mergem, frate, cu drag; / De mergem la supărare, / Să mă-mbrac cu întristare, / Să-mi ieu cal și henteu negru, / Să mergem, frate, de-a-ntregu. Ia-ți cai și henteu alb, / Să mergem, soră, cu drag, / Că te chem la veselie, / Cum n-a fost, nici n-ar să fie! Și te chem la nuntă mare, / Cum nu s-o văzut sub soare, / Și te chem la nunta mea, / A omului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]