15,743 matches
-
prea puțin semnificativ, consideră autoarea, având în vedere cifrele la care tocmai s-a referit. Urmează evaluarea discursului din perspectiva încercării - reușite? nereușite? - a lui Nixon de a unifica națiunea. Campbell argumentează că, în ciuda "votului de încredere"302 pe care americanii l-ar fi acordat, conform statisticilor, președintelui lor, discursul a "jucat un rol important în exacerbarea conflictului"303 dintre "majoritatea tăcută" a suporterilor lui Nixon și "minoritatea gălăgioasă" a dizidenților. Dacă apelul la statisticile obținute post-adresa din 3 noiembrie nu
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
a îl "întoarce" împotriva discursului care, doar aparent, după autoare, îl susține. Acest criteriu poate fi inferat, zice Campbell, din textul adresei, în baza numeroaselor apeluri ale președintelui la "responsabilitatea" cetățenilor americani. Însă, constată criticul, Nixon nu pare să "solicite americanilor să își asume vreo responsabilitate"305. Iată ce dovezi aduce Campbell în acest sens. În primul rând, observă criticul, în adresa sa, președintele portretizează națiunea americană însăși, în întregul ei, ca fiind total lipsită de responsabilitate în ce privește deciziile specifice războiului
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
deciziile specifice războiului (în ciuda subminării, de către Statele Unite, a acordurilor de la Geneva, zice Campbell, călcând, iarăși, în afara textului discursului). Astfel, "vina" aparține, în fiecare privință în parte, altor factori decizionali (Vietnamul de nord, China, Rusia, Hanoi etc.), nici într-un caz americanilor. Până și strategia preferată de Nixon nu face altceva decât să întărească cele de mai sus, întrucât, argumentează Campbell, "vietnamizarea", urmată de retragerea treptată a forțelor armate americane la o dată flexibilă, neanunțată în prealabil, nu înseamnă altceva decât a urma
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
urmată de retragerea treptată a forțelor armate americane la o dată flexibilă, neanunțată în prealabil, nu înseamnă altceva decât a urma pas cu pas și cu viteza aferentă deciziile altora în privința cursului de acțiune în războiul din Vietnam. Astfel, rezumă Campbell, americanii par, din punctul de vedere al președintelui lor, scutiți de povara responsabilității, precum și de orice altă "obligație morală"306. Această concluzie dobândește și mai multă susținere, observă Campbell, dacă evaluăm modul în care președintele se referă, îndelung, la propriile responsabilități
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Criticul invită publicul său academic la identificarea cu "(sentimentul de - adăugirea mea) lipsă de putere și frustrare"308 care trebuie să fi animat opozanții președintelui și nu numai pe aceștia "în fața retoricii lui Nixon"309, care, în esență, spune tuturor americanilor că "nu pot face nimic"310 în privința unei chestiuni de asemenea anvergură, care le afectează cât se poate de direct viețile. Însă una dintre declarațiile lui Nixon din textul adresei din 3 noiembrie 1969 o scandalizează, de-a dreptul, pe
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Criticul vede în adresa președintelui Richard Nixon din 3 noiembrie 1969 "un exemplu al perpetuării mitologiei americane"314. Astfel, "America mitică", a cărei sarcină eternă pare a fi apărarea libertății peste tot în lume, a cărei putere este consecința confruntării americanilor cu nenumărate crize, pe parcursul istoriei, pe care nu le-au depășit, nu-i așa, pe calea cea mai simplă, ci pe calea cea dreaptă, drum pe care au umblat cu hotărâre până la capăt, America mitică este, cu siguranță, o "națiune
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
înțelege "ce fel de "medicament" a născocit acest doctor, astfel încât să știm, puțin mai bine, de ce anume trebuie să ne păzim, dacă va trebui să facem față unei născociri a unui medicament similar în America"335. Kenneth Burke apreciază că americanii sunt, deja, de mult timp, "dincolo" de stadiul în care propriile virtuți ar constitui temeiul în baza căruia s-ar putea salva de un eventual racolaj nazist. Dimpotrivă. Orice tip de "integrare fascistă"336 pare un proiect sortit eșecului, în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
viitoare "realități lingvistice" asemănătoare lui Mein Kampf, așa cum, nu-i așa, am încercat, în prealabil, să evităm "Vietnam-uri viitoare", pe calea regală a înțelegerii modului în care oamenii fabrică realități cu ajutorul cuvintelor. Cu alte cuvinte, educați sau nu, precum americanii, în spiritul pragmatismului, să dăm atenția cuvenită, în calitatea noastră de critici retorici, unui text care - dacă raționamentul pregătitor acestei lecturi și-a atins scopul - unui text care a ucis. Primul "obiectiv turistic" pe care Kenneth Burke îl semnalează, în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
atribut fundamental, care aproape că le obnubilează complet pe toate celelalte: este total arbitrară. Întâmplător sau accidental, Hitler "a început să urască", dacă ne reamintim vorbele sale, evreii și nu pe oricine sau orice altceva. Restul e istorie, cum spun americanii. Însă acest accident, această alegere arbitrară, a schimbat o lume. Cred că este momentul potrivit să revenim, numai pentru o clipă, la Mein Kampf, pentru a identifica acele atribute ale "evreului" pe temeiul cărora Hitler s-a considerat îndreptățit să
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
maladiei naționale" descrise mai sus? Este vorba, ne lămurește Lewis urgent, despre "abilitățile sale comunicaționale și dedicația față de (câteva - adăugirea mea) idei fundamentale"501, exact calitățile de care națiunea "avea nevoie"502 în momentul respectiv. Grație lui Reagan, zice Lewis, americanii au redobândit sentimentul mândriei naționale! Iată o poveste "familiară și larg acceptată, [...] care urmează modelul multor povești de succes de natură politică, potrivit cărora eroul salvează țara într-o perioadă extrem de problematică"503, adaugă Lewis imediat după scurtul său paragraf
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
până acum, ne dăm seama că Reagan, ca și concetățenii săi, rezonează cel mai bine la o versiune cu totul particulară a definiției mitului: "Miturile lui Reagan se aplică nu originii lumii, ci originii Americii; nu destinului umanității, ci destinului americanilor"537. El reprezintă o poveste "simplă și familiară larg difuzată și îndeobște crezută"538. Lewis notează, imediat, că aceste trăsături nu fac din mit o poveste adevărată, în același sens în care este de dorit ca munca descriptivă și explicativă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
relatate de Reagan este, firesc, lupta pentru libertate și progres economic, care angajează fiecare persoană pentru care povestea "are sens". Mai mult, povestea americană, zice Reagan, la unison cu un întreg popor, "este sanctificată de Dumnezeu și validată de experiența americanilor"545. Prin urmare, observă William Lewis, retorica lui Ronald Reagan include ca teme toate elementele istoriei mitice: "măreția Americii, dedicația față de libertate, eroismul poporului american, imperativul moral al muncii, prioritatea progresului economic, răul domestic al taxelor și reglementărilor guvernamentale și
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
care însă, în logica narativă, nu înseamnă altceva decât tot atâtea ocazii în care eroul - individul, aflat în perfectă armonie cu poporul, în această situație - își dovedește calitățile. Reagan se referă la aceste "impedimente" într-o manieră, iarăși, particularizată: pentru americani, nu întâmplător, singurele posibile piedici pe cale pot fi generate numai din interior. Reagan descrie perioade de "stres economic și social", datorate neatenției cu care americanii au transferat, temporar, autoritatea statală guvernului național sau chiar poporului însuși. Însă, desigur, toate acestea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
își dovedește calitățile. Reagan se referă la aceste "impedimente" într-o manieră, iarăși, particularizată: pentru americani, nu întâmplător, singurele posibile piedici pe cale pot fi generate numai din interior. Reagan descrie perioade de "stres economic și social", datorate neatenției cu care americanii au transferat, temporar, autoritatea statală guvernului național sau chiar poporului însuși. Însă, desigur, toate acestea reprezintă nu mai mult decât niște momente accidentale în logica istoriei mitice americane, a cărei revigorare depinde exclusiv de reînnoirea încrederii în libertate, însoțită, desigur
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
William Lewis, cel de al doilea discurs inaugural al lui Reagan se bazează pe o poveste (mitică) despre origini și destinul libertății. În narațiunea sa, cum am văzut, președintele american descrie, clar și cu toată franchețea, consecințele nefaste ale renunțării americanilor la propriul destin, fie și provizoriu, din cauza deturnării atenției dinspre ceea ce este vital națiunii americane din perspectiva înaintării istoriei sale pe calea prescrisa de mit. Astfel, Reagan definește valorile absolut necesare menținerii pe cale - unitatea, libertatea, puterea - și invită publicul să
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
să "se dedice trăirii acestei povești"551, și nu a oricărei alteia. În continuarea raționamentului său, William Lewis se întoarce înspre primul discurs inaugural al lui Ronald Reagan, pentru a identifica acolo locul privilegiat al articulării, de către președinte, a definiției "americanului" pe care povestea o susține și legitimează, tot așa cum susține și legitimează sensul privilegiat al "(istoriei) Americii". Rolul pe care Reagan îl construiește discursiv, prin narațiunea sa, publicului, este esențial în înțelegerea sensului mitic al poveștii și întregește mesajul retoricii
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
americane asupra unor probleme internaționale"626. Mai mult, criticul descoperă un alt pericol, relaționat cu primul, în retorica președintelui american: atâta timp cât povestea lui Reagan se bazează atât pe un cod moral, cât și pe bunul simț deja acceptate în cultura americanilor, șansele schimbării sau ale interogării legitime a acestor date devine minimală. Astfel, ironic, publicul lui Reagan, în loc să participe în mod creativ la construcția poveștii, este împins într-o postură pasivă, potrivit căreia singurul său "mandat" îl constituie acceptarea unui "cadru
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Em Griffin, op. cit., p. 21. 13 Ibidem. 14 Wilbur Schramm (ed.), The science of human communication, Basic Books, New York, 1963. 15 Bernard Berelson, "The state of communication research", 1959, în John Durham Peters și Peter Simonson (eds.), Mass communication and American social thought: Key texts, 1919-1968, Rowman & Littlefield, Maryland, 2004, apud Em Griffin, op. cit., p. 22. 16 Em Griffin, op. cit., p. 22. 17 Ibidem, p. 23. 18 Ibidem. 19 Ibidem 20 Ibidem. 21 David K. Berlo, The process of communication, Holt
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
vom prezenta câteva operaționalizări curente în cercetarea sociologică. 1.1 Importanța participării civice Importanța factorilor culturali pentru succesul unei guvernări nu este o descoperire recentă. Alexis de Tocqueville (2005), în deja celebra "Despre democrație în America", numea activismul civic al americanilor drept o școală a democrației. Această remarcă îi va conferi chiar titlul de "sfânt ocrotitor al teoreticienilor contemporani ai capitalului social" (Farr, 2004: 25). Tocqueville vedea asociațiile americane echivalente cu stările din societățile absolutiste europene în limitarea tiraniei statului. Mai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman[Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nivelului de input măsurăm conștientizarea politicii prin frecvența urmăririi problemelor politice și guvernamentale în mass-media, abilitatea de a numi lideri de partid sau ministere din guvern. Combinând cele două dimensiuni, obținem o distribuție a modelelor de cunoaștere politică, în care americanii și britanicii au cele mai scăzute proporții de dependenți și parohiali de input și de output, iar italienii cele mai ridicate, cu germanii și mexicanii în poziții intermediare. În ceea ce privește afectul de sistem, există diferențe în motivele de mândrie națională: pe
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman[Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
alte caracteristici (caracterul oamenilor, sistemul economic, legislația socială, atributele fizice ale țării) în celelalte cazuri. Din modul în care oamenii se așteaptă să fie tratați de autorități (cu atenție și respect și mai ales nediscriminatoriu) deducem afectul de output: dacă americanii, britanicii și germanii demonstrează un nivel ridicat de afect, italienii și mexicanii sunt cei mai alienați. Afectul de input este estimat prin măsura comunicării politice (frecvența discuțiilor politice și estimarea libertății de a discuta subiecte politice, disponibilitatea de a declara
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman[Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
discuția modelelor dezvoltării comunității politice și a funcțiilor socializării în sprijinul pentru regimul politic democratic. Este adevărat, importanța factorilor culturali pentru succesul unei guvernări nu este o descoperire recentă. Tocqueville, în celebra Despre democrație în America, numea activismul civic al americanilor drept o școală a democrației. Această remarcă îi va conferi chiar titlul de "sfânt ocrotitor al teoreticienilor contemporani ai capitalului social" (Farr, 2004). Tocqueville vedea asociațiile americane echivalente cu stările din societățile absolutiste europene în limitarea tiraniei statului. Mai mult
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman[Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nivelului de input măsurăm conștientizarea politicii prin frecvența urmăririi problemelor politice și guvernamentale în mass-media, abilitatea de a numi lideri de partid sau ministere din guvern. Combinând cele două dimensiuni, obținem o distribuție a modelelor de cunoaștere politică, în care americanii și britanicii au cele mai scăzute proporții de dependenți și parohiali de input și de output, iar italienii cele mai ridicate, cu germanii și mexicanii în poziții intermediare. În ceea ce privește afectul de sistem, există diferențe în motivele de mândrie națională: pe
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman[Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
alte caracteristici caracterul oamenilor, sistemul economic, legislația socială, atributele fizice ale țării în celelalte cazuri. Din modul în care oamenii se așteaptă să fie tratați de autorități (cu atenție și respect și mai ales nediscriminatoriu) deducem afectul de output: dacă americanii, britanicii și germanii demonstrează un nivel ridicat de afect, italienii și mexicanii sunt cei mai alienați. Afectul de input este estimat prin măsura comunicării politice (frecvența discuțiilor politice și estimarea libertății de a discuta subiecte politice, disponibilitatea de a declara
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman[Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Lanham: Rowman & Littlefield. Blondel, Jean (1970). Votes, Parties and Leaders. London: Penguin. Bourdieu, Pierre (1980). Le capital social: notes provisoires. Actes de la Recherche en Sciences Sociales 31: 2-3. Coleman, James S. (1988). Social Capital in the Creation of Human Capital. American Journal of Sociology 94: 95-119. Coleman, James S. (1990). Foundations of Social Theory. Cambridge: Harvard University Press. Comșa, Mircea (2006). Cultură, participare și opțiuni politice. În Sandu, Dumitru (coord.). Viața socială în România urbană. Iași: Polirom. Crozier, Michel, Huntington, Samuel
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman[Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]