14,519 matches
-
Vienne, Isère , pentru a primi jurămintele de credință ale locuitorilor. În februarie - mai 1437 a vizitat Languedoc și a comandat personal recucerirea forturilor engleze din Velay. Însoțit de tatăl său, și-a făcut intrarea maiestoasă în Paris, care fusese recent cucerit de Conetabilul de Richemont. În luna mai 1439 tatăl său l-a numit locotenent general în Languedoc. În noua sa misiune a putut să-și aleagă prima dată el însuși sfetnicii și căpitanii. În decembrie al aceluiaș an a fost
Ludovic al XI-lea al Franței () [Corola-website/Science/314774_a_316103]
-
așa numiți «routiers » sau «écorcheurs», luptători rămași fără solde, și care se îndeletniceau cu jafuri. Gonindu-i în Elveția vecină, la 26 august 1444 , Ludovic a câștigat victoria de la Pratteln asupra unei mic și curajos corp de elvețieni, apoi a cucerit orașul Basel, în vremea conciliului care tocmai îl alesese pe anti papa Felix al V-lea. Recunoscător, papa Eugen al IV-lea i-a acordat înaltul titlu de gonfalonier. În urma negocierilor conduse de tânărul prinț, la 26 septembrie 1444 s-
Ludovic al XI-lea al Franței () [Corola-website/Science/314774_a_316103]
-
micșorau numeric pe cruciați. La Iconium, însă, armata s-a refăcut. A primit hrană și, cu forțe proaspete a trecut în Cilicia și s-a îndreptat spre porțile Siriei. Saladin, îngrijorat, a dispus distrugerea fortificațiilor din orașele care puteau fi cucerite de cruciați. Sidonul, Caesareea, Arsuf, Jaffa, precum și numeroase castele au fost victima poruncii sultanului. Măsură inutilă, de altfel, căci trupele cruciaților nu aveau să ajungă la ele. La 10 iunie, când armata se prewgătea să treacă râul învolburat Saleph (azi
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
Henric de Champagne, care astfel devenea rege al Acrei. Momentul era deosebit de critic. Saladin nu renunțase la planurile sale de ofensivă. Pe furiș, încălcând tratatul de pace, a atacat Jaffa (1 august 1192) și nu era departe să o și cucerească, dacă Richard nu ar fi prins de veste și nu ar fi fost transportat, în grabă, cu o oaste de 2000 de luptători la locul bătăliei, de către galerele pizane și genoveze, aflate în porturile Palestinei. Lupta decisivă a avut loc
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
Honda și de sprijinul financiar al "brand"-ului Nastro Azzurro. În urma unui sezon disputat, Rossi se va clasa al doilea în ierarhia finală, în urma americanului Kenny Roberts Jr.. În acest sezon de debut la clasa supremă, Rossi a reușit să cucerească două victorii și să urce de 10 ori pe podium, în cele 16 etape. Începând cu anul 2001, în motociclism începe o nouă eră: "Era Rossi". Italianul câștigă titlul mondial al clasei 500cc, inregistrând 11 victorii în cele 16 Mari
Valentino Rossi () [Corola-website/Science/314845_a_316174]
-
astfel al treilea an la rând conaționalul, Max Biaggi, acesta din urmă ocupând poziția de "runner-up" la clasa supremă pentru a treia oară în carieră (1998, 2001, 2002). În 2003, după alte 9 victorii repurtate din 16 curse disputate, Valentino cucerește al treilea titlu mondial consecutiv la clasa supremă, în fața unui nou rival, spaniolul Sete Gibernau. Fulminanta creștere de formă a spaniolului față de sezonul precedent a reprezentat una dintre surprizele anului, Valentino fiind pus în dificultate în mai multe rânduri de către
Valentino Rossi () [Corola-website/Science/314845_a_316174]
-
în cursa de debut a sezonului 2004 pe o motocicletă Yamaha, Valentino devenind singurul pilot din istorie cu o astfel de performanță. Și pentru a-și confirma statutul de geniu, magnificul italian își însușește și titlul mondial în acel an, cucerind 9 victorii în cele 16 etape ale sezonului. Părăsirea echipei Honda Racing și cooptarea în acest transfer și a șefului de echipă, celebrul Jeremy Burgess, s-a dovedit a fi o acțiune pe cât de riscantă pe atât de încununată cu
Valentino Rossi () [Corola-website/Science/314845_a_316174]
-
de lebadă" pentru spaniolul Sete Gibernau, care a ocupat pentru a doua oară consecutiv poziția de "runner-up", însă a cărui combativitate va scădea dramatic în cursul următorilor ani. Anul 2005 se dovedește a fi unul extrem de fructuos pentru Valentino, acesta cucerind pentru a cincea oară consecutiv titlul mondial la clasa supremă și repurtând nu mai puțin de 11 victorii în cele 17 curse disputate în acel sezon. Rossi a urcat pe podium în toate cursele cu excepția celei de la Motegi (Japonia), unde
Valentino Rossi () [Corola-website/Science/314845_a_316174]
-
mai puțin de 11 victorii în cele 17 curse disputate în acel sezon. Rossi a urcat pe podium în toate cursele cu excepția celei de la Motegi (Japonia), unde a abandonat. Seria de 5 titluri mondiale consecutive la clasa supremă (500cc/MotoGP), cucerite între anii 2001-2005, l-au plasat pe Valentino în compania selectă a celor mai mari nume din istoria motociclismului, egalând astfel performanța similară a australianului Mick Doohan care a reușit o serie similară între anii 1994-1998, și secondându-l pe legendarul
Valentino Rossi () [Corola-website/Science/314845_a_316174]
-
fundașul Babe Pratt. Ei aveau să surclaseze pe Red Wings în finala din 1945. Doi ani mai tarziu, în finala din 1947, Maple Leafs s-au întâlnit cu cei de la Montreal Canadiens. Maple Leafs au câștigat și de data aceasta cucerind a treia cupă Stanley la rand - fiind prima echipă din NHL care a reușit acest lucru. Cu, cupă din 1948 Leafs le-au luat-o înainte celor de la Montreal la capitolul cele mai multe cupe Stanley din istorie. Le va lua 10
Toronto Maple Leafs () [Corola-website/Science/314863_a_316192]
-
și creșterea castanilor și a migdalelor de copaci. Cele mai mari orașe ale Metohiei (cu statisticile populației din 2006), sunt: În antichitate, pe teritoriul de astăzi al Metohiei locuiau triburi ilirice și tracice. În secolul al II-lea î.Hr., românii cuceresc regiunea, iar în anul 9 î.Hr. o includ în provincia Illyricum. Regiunea Metohia a primit valuri ale migrațiilor slave în secolele V-VII prin care nou-veniții se vor amestecă cu ilirii, tracii și coloniștii români rămași și îi vor slaviza
Metohia () [Corola-website/Science/314899_a_316228]
-
migrațiile albanezilor, ce aveau să înlocuiască dominația sârbă ca grup etnic din Metohia, iar Islamul va înlocui dominația Creștinismului Ortodox. Regiunea a fost preluată de Regatul Muntenegrului în Primul război balcanic din 1912. În timpul primului război mondial, Muntenegru a fost cucerit de către forțele austro-ungare, în 1915. Puterile Centrale au fost scoase din Metohia de armata sârbă, în 1918. Ulterior, Muntenegru, a aderat la Regatul Șerbiei, care a fost urmată de formarea Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor. Regatul a fost reformat în
Metohia () [Corola-website/Science/314899_a_316228]
-
unor noi greutăți: șeful franc Robert de Crispin se revoltă împotriva bizantinilor, apoi Filaret Bahramios, trimis de împărat să-i respingă pe turci în zona lacului Van, este înfrânt. Bizantinii pierd încă o dată o mare parte din Capadocia, Iconion este cucerit, dar ei reușesc iarăși sa i respimgă pe năvălitori. În primăvara lui 1070, împăratul trimite împotriva selgiucizilor pe Manuel Comnenul, fratele viitorului împărat Alexios I Comnen (1081-1181), care este însă înfrânt lângă Sebasteia și prins; el reușeste totuși să ajungă
Roman Diogenes () [Corola-website/Science/314927_a_316256]
-
M. Jora („Muzica românească”, 1920 oct. / nov.), C. Brăiloiu („Societatea compozitorilor români”, 1925 febr.), Valeriu Braniște („Muzica la români”, 1925 sept. / oct.) etc. și mai târziu A. Vieru, Z. Vancea, T. Ciortea, A. Hoffman, R. Ghircoiașiu etc., publicația și‑a cucerit un loc de frunte pe firmamentul publicistic românesc. Bibliografie: Cristina Șuteu, "Critica muzicală: periegeză, exegeză, hermeneutică", Cluj-Napoca, Editura Risoprint, 2016, pp. 127-134. ----] Octavian Lazăr Cosma, „Prolegomena”, în: "Muzica", serie nouă, ianuarie / martie, nr. 1 / 1990, p. 1.
Muzica (revistă) () [Corola-website/Science/314951_a_316280]
-
cu regiunea actuală Flandra din Belgia. Acesta nu cuprindea provinciile actuale Brabantul Flamand, Anvers și Limburg. Pe lângă aceasta diverse teritorii actualmente în Franța și Olanda au aparținut la diverse momente de comitat. Teritoriile acestuia erau: În anul 54 î.Hr. Cezar cucerește regiunea în timpul campaniei sale din Galia și o integrează provinciei Gallia Belgica. Regiunea era ocupată de o populație formată din triburi celte și germanice cunoscute sub denumirea de belgi. În secolul al V-lea regiunea este ocupată de triburi germanice
Comitatul Flandra () [Corola-website/Science/314971_a_316300]
-
a 4 domenii Baelen, Herve, Montzen, Walhorn și 7 seniorii enclavate în Principatul Liège. Pentru o lungă durată de timp, Comitatul Dalhem a fost dependent de și Ducatul Brabant. Teritoriul a făcut parte din Imperiul Roman iar apoi a fost cucerit de Franci. În urma Tratatului de la Verdun teritoriul face parte din Lotharingia. Ulterior devine un comitat, "Comitatul Lengau", vasal al comitatului de Liège. Frederic de Luxemburg îl oferă ca zestre fiicei sale Jutta ca urmare a căsătoriei acesteia cu Waléram, contele
Ducatul Limburg () [Corola-website/Science/314976_a_316305]
-
care aflăm mai târziu că este soția lui, dar suferă de o boală care o face să-și piardă memoria. El se află acolo de când acesta s-a îmbolnăvit. Relația cu ea o începe ca si cum s-ar cunoaște și o cucerește pentru a doua oară citindu-i propriile amintiri. A doua poveste (povestea în râma) începe descoperirea de către Allie a poveștii de dragoste pe care a trăit-o în tinerețe alături de Noah. Este intrigant pentru ea de ce cartea pe care Noah
Jurnalul (film) () [Corola-website/Science/314983_a_316312]
-
ofițeri originari din Brigadă au fost numiți nu doar în funcții de comandă în armată, dar și în funcții de conducere în structurile guvernamentale. Folosindu-se de Brigada cazacilor persani pe post de trambulină politică, Reza Shah a reușit să cucerească puterea, să centralizeze țara, să se încoroneze ca „Șah” și să fondeze dinastia Pahlavi. După încoronare, el a folosit numele de Reza Shah. Brigada cazacilor persani a ajutat la centralizarea statului iranian, cum nu mai fusese de pe vremea Safevizilor. În ciuda
Brigada de cazaci persani () [Corola-website/Science/318367_a_319696]
-
sistem de valori, de idealuri comune, între care în primul rand păstrarea cinstei, onoarei "muru'a" ( elementele constitutive ale acesteia fiind libertatea, noblețea, puritatea liniei de descendență, gloria părinților, numărul mare al membrilor clanului, puterea lor). În funcție de asemenea criterii își cucerea tribul importanța politica și socială, gloria străbunilor urmând a fi continuată în faptă. Astfel, sistemul etic al onoarei cuprindea : revolta împotriva asupririi, curajul, razbunarea sângelui, ținerea cuvântului dat, dărnicia, ospitalitatea, ajutorul dat la nevoie, adăpostirea refugiaților. Beduinii au fost idealizați
Crimă de onoare () [Corola-website/Science/318352_a_319681]
-
să declanșeze acțiunea lor revoluționară pe 17 martie 1821, când locuitorii din Peninsula Mani au declarat război Imperiului Otoman. Până la sfârșitul aceleiași luni, întregul Peloponezul era cuprins de revolta împotriva turcilor. În octombrie 1821, grecii conduși de Theodoros Kolokotronis au cucerit orașul Tripolitsa. Revolta din Peloponez a fost urmată în scurtă vreme de rebeliuni în Creta, Macedonia și Grecia Centrală, rebeliuni care au fost însă rapid înăbușite. Între timp, o flotă elenă încropită în grabă a reușit să obțină o serie de
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
debarcat în Peloponez în februarie 1825 și a obținut o serie rapidă de victorii. Până la sfârșitul anului 1825, cea mai mare parte a Peloponezului trecuse sub controlul Egiptului, iar orașul Missolonghi, asediat de turci încă din aprilie 1825, a fost cucerit în aprilie 1826. Deși Ibrahim a fost înfrânt în luptele din Peninsula Mani, el a reușit să înăbușe revoluția din aproape întregul Peloponez și să recucerească Atena. După câțiva ani de negociere, trei dintre cele mai mari puteri ale vremii
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
flota puterilor europene aliate au interceptat flota musulmană la Navarino. Flota turco-egipteană a fost distrusă în timpul acestei bătălii navale. Pe uscat, grecii au reușit să-i alunge din Peloponez cu ajutorul Forței expediționare franceze și au reușit ca până în 1828 să cucerească cea mai mare parte a Greciei Centrale. După mai mulți ani de negocieri, Grecia a fost recunoscută în cele din urmă ca națiune independentă în mai 1832. Căderea Constantinopolului din 1453 și prăbușirea statelor succesoare ale Imperiului Bizantin care a
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
Ziua națională a Greciei. Pe 17 martie a fost declarat războiul împotriva turcilor de către manioți, (locuitorii din Peninsula Mani). O armată de 2.000 de insurgenți sub comanda lui Petros Mavromichalis a înaintat spre orașul Kalamata, pe care l-au cucerit în ziua de 23 a aceleiași luni. În aceeași zi, Andreas Londos a inițiat insurecția din Vostitsa. Pe 28 martie, la Kalamata a avut loc prima ședință a unui consiliu de guvernare independent grec. În Ahaia, orașul Kalavryta a fost
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
de Panagiotis Karatzas i-au respins din fața fortăreței. Yannis Makriyannis, care se ascundea în oraș, își amintește scena în memoriile sale: "„Două zile mai târziu au izbucnit schimburi de focuri în Patras. Turcii au asediat fortăreața, iar romeii (grecii) au cucerit litoralul.”" Până spre sfârșitul lunii martie, grecii controlau practic toate zonele rurale, în timp ce turcii erau constrânși să se apere în fortărețe, precum cele din Patras, Rio, Acrocorinth, Monemvasia, Nafplion și cea din capitala provincială Tripolitsa, unde pe lângă soldații turci se
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
din capitala provincială Tripolitsa, unde pe lângă soldații turci se refugiaseră și numeroase dintre familile musulmane, încă de la începutul rebeliunii. Toate fortificațiile deținute de turci au fost asediate fără prea mult succes de forțele neregulate elene, dar nu au putut fi cucerite datorită lipsei pieselor de artilerie. Exceptând Tripolitsa, toate fortificațiile aveau acces la mare și au putut fi aprovizionate de flota otomană. Hotărât să cucerească capitala provincială, Kolokotronis a venit în fruntea a 300 de soldați greci în Arcadia. Odată ajunși
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]