14,288 matches
-
o victorie clară pe teren propriu în etapa a IV-a a seriei A din Campionatul național rezervat acestei categorii de vârstă. Tinerii băcăuani au avut ceva probleme doar în primul sfert de oră al meciului, după care s-au desprins puțin câte puțin, grație evoluției foarte bune a trioului Moise - Liță - Ursu, dar și paradelor eficiente ale portarului Jugănaru. Prin victoria de duminică, CSS Bacău a urcat pe locul 2 în clasamentul seriei, datorită golaverajului, iar în etapa viitoare va
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
care au taxat de fiecare dată momentele de relaxare ale gazdelor. 237 Astfel, băcăuanii s-au detașat de la început, având 5-1 în minutul 8, dar după numai patru minute orădenii se apropiaseră la un gol (6-5), apoi gazdele s-au desprins din nou (12-6, min. 20), iar oaspeții au punctat de patru ori consecutiv. Un soi de joc de-a șoarecele și pisica, băcăuanii având destule probleme atunci când s-au jucat în loc să joace. Repriza a doua s-a desfășurat sub aceleași
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
20), iar oaspeții au punctat de patru ori consecutiv. Un soi de joc de-a șoarecele și pisica, băcăuanii având destule probleme atunci când s-au jucat în loc să joace. Repriza a doua s-a desfășurat sub aceleași auspicii, gazdele s-au desprins și la 10 goluri, dar au redus turația în final și, pe fondul unei evoluții foarte bune a veteranului Ionescu în poarta orădeană, diferența a fost de numai 7 goluri în favoarea Științei. Gabriel Armanu a rulat tot lotul de jucători
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
la cârma partidei. În minutul 39, băcăuanele au rămas în 4 jucătoare de câmp, culmea e că au gestionat foarte bine inferioritatea numerică după care, de la 13-13, în tabăra gazdelor s-a reinstalat degringolada. Pe acest fond, pietrencele s-au desprins la 4 goluri în minutul 45 și părea că meciul este jucat. Dar a venit rândul oaspetelor să puncteze la capitolul greșeli, handbalistele din Piatra Neamț au renunțat la combinațiile rapide și au trecut la atacuri poziționale, la limita jocului pasiv
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
lui Nicolai Gomeniuc au evoluat în deplasare, la Școala nr. 3 Adjud, unde s-au impus de o manieră categorică. Echilibrul a Ținut circa 6 minute, când băcăuanii conduceau cu 4-3 pentru ca, în următorul sfert de oră, oaspeții să se desprindă la 11-4. În repriza secundă, gazdele au izbutit să se apropie și la 5 goluri (16-21, min. 43) dar, în ultimele 10 minute, Știința a primit un singur gol, obținând un succes concludent. Foarte bună a fost evoluția portarului Șanin
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
grație și având liber la pași din partea arbitrilor, cu un Capotă care executa aruncările de la 9 metri cu dispensă, adică atunci când avea chef, fără a mai aștepta fluierul arbitrilor, dar și cu o echipă băcăuană în corzi, Dinamo s-a desprins treptat, ajungând să aibă un avans de 4 goluri în minutul 54. Știința s-a apropiat la un gol, dar brașovenii au început teatrul, tăvălindu-se pe parchet la mai fiecare fază, atacând la nesfârșit fără a fi avertizați pentru
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
au egalat la seturi, se vedea că Unic e favorită la tie-break. Și din păcate așa a și fost, la 1-2, un blocaj la Iosef, urmat de un atac în aut al Georgianei Anghel-Faleș, au oferit posibilitatea oaspetelor să se desprindă, băcăuanele au fost de nerecunoscut, iar Unicul și-a adjudecat ultimul set de o manieră categorică. E de-ajuns să spunem că, din cele 6 puncte făcute în tie-break de Știința, jumătate s-au datorat serviciilor expediate în afara terenului de
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
data aceasta în fața nou-promovatelor de la Provolei Botoșani. După un prim set fără istoric, adjudecat de băcăuane la 15, în cel de-al doilea s-a mers cap la cap până la 13-13, după care elevele lui Florin 299 Grapă s-au desprins decisiv. Cel de-al treilea set n-a însemnat altceva decât un galop de sănătate al Științei, care și-a trecut în cont alte trei puncte importante. “A fost un meci fără istoric, cu excepția setului al doilea. Nu am avut
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Grapă au făcut un meci aproape perfect, anihilând cu brio principala gură de tun a adversarelor, Ioana Nemțanu, jucătoare adusă, ironia sorții, de la Rote Raben Vilsbiburg. Primul set a început sub semnul echilibrului, până la 7-7, după care constănțencele s-au desprins la 13-17. Băcăuanele au revenit spectaculos și au câștigat în prelungiri primul set, după un blocaj letal executat de Raluca Purice și Mihaela Herlea. Cel de-al doilea set a început tot sub semnul echilibrului, după care Tomis s a
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
la 13-17. Băcăuanele au revenit spectaculos și au câștigat în prelungiri primul set, după un blocaj letal executat de Raluca Purice și Mihaela Herlea. Cel de-al doilea set a început tot sub semnul echilibrului, după care Tomis s a desprins la 5-8, dar pe serviciul Roxanei Iosef Știința a întors tabela. În cele din urmă, gazdele au preluat inițiativa și au câștigat la 22. Ultimul set a fost poate și cel mai spectaculos. La un moment dat, gazdele conduceau cu
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
pământul. Atunci munții, luna, stelele s-au oprit în loc de spaimă, plăieșii, arcașii, pușcașii au dispărut în tainițele lor ca prin farmec, iar noi câteșipatru musafiri ai ruinelor am sărit arși în picioare neștiind ce se petrece. ............................................................................................................................... O piatră enormă se desprinsese de pe vârful unui turn și căzuse alături de noi cu un zgomot cumplit al depărtare de câțiva pași numai. Vai ș-amar dacă ne atingea!... Iar vuietul căderei ei de o singură clipă mi-a sugerat un vis întreg care mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pentru plante și chiar pentru aceea care a produs-o. Și, În principiu, e vorba de substanțe stabile, evident dacă am lua În discuție un mediu lipsit de viață. Din fericire Însă, solul este viu. Pentru cititorul atent s’au desprins deja două aspecte În baza cărora bănuie cum va decurge discuția de astăzi: anume, limitarea efectului plantei asupra mediului se face prin distrugerea sau modificarea structurii chimice a substanței reducătoare, ambele fiind acțiuni oxidative, respectiv este vorba de o treabă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adică cu o dublă protecție, membrana celulară și cea nucleară, a informației genetice. Dar nici această dublare a aparatului milițienesc nu a putut Împiedica dizidența. În două valuri, unul Înaintea eucariotelor, altul imediat după aceea, din rândul heterotrofelor s’au desprins autotrofele, pe atunci doar alge, dar care și-au urmat drumul lor. Ele erau purtătoarele unui salt calitativ, fotosinteza, de altminteri Încercat și de unele dintre bacteriile mai “luminate”, salt care le-a asigurat un avantaj incontestabil: cuplarea directă la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
literal, ecologia este doar știința habitatului, adică doar a biotopului. Fiind cu mult mai mult, ecologia, ca aceea ce studiază relațiile dintre organisme și dintre acestea și mediu, s’a Împărțit, la un moment dat, În două, din ecologia teoretică desprinzându-se ecologia aplicată, dacă vreți, ingineria ecologică sau, mai mult, protecția mediului. Cam ceea ce s’a Întâmplat, rând pe rând, cu mecanica, chimia etc. Să nu se creadă că protecția mediului purcede exclusiv din ecologie. Privind din interiorul acestui domeniu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să supraviețuim. De ce acest cuvânt, atât de radical? Deși omul și-a făurit, Încetul cu Încetul, un mediu tot mai artificial pentru a-și satisface “necesități” la fel de artificiale, el rămâne dependent de natură și niciodată nu va putea să se desprindă de ea. Fie și numai pentru că e alcătuit din ceea ce se află În natură și nimic altceva. Poate vreo viitoare “specie” umanoidă va putea trăi Într’un mediu complet artificial, dar omul fără restul biosferei nu are nici o șansă. Motiv
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sau convenție - această nouă activitate deci, a produsului său ultim, omul? Pentru că eu cred În acest interes, Încerc acum să-l demonstrez. Pentru omul primordial ideea de vacanță nu exista. Ca și pentru restul regnului animal, din care tocmai se desprindea, fiecare zi, din zori și până ’n noapte, Însemna a-și agonisi cele necesare traiului. Abia omul tehnologic, căci primul vârf de săgeată a Însemnat tehnologie, a putut, grație posibilității unei productivități crescânde pe care o incumbă tehnologia, să reducă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
primul laborator de psihologie experimentală; un laborator similar a organizat și TH. RIBOT (1839-1916) la Sorbona, în 1885. Cercetările de psihologie experimentală au impulsionat dezvoltarea psihologiei genetice, a psihologiei copilului (A. BINET, P. JANET, N. VASCHIDE, H. PIÉRON). Psihologia se desprinde astfel de ultimele legături care o mai mențineau sub dependența filosofiei. Ribot însuși spusese că în laboratorul său se studiază fenomenele psihice, nu se face metafizică. Un astfel de curent pozitivist și experimentalist nu putea să nu se manifeste și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și începutul secolului XX considerau în mod eronat că pedagogia poate deveni științifică numai prin renunțarea la orice legătură cu filosofia și, totodată, aveau naivitatea să creadă că este cu putință ca un experimentalist să poată interpreta datele cercetărilor sale desprins de orice concepție filosofică. Cu toate acestea, pedagogia experimentală a constituit un moment important în dezvoltarea teoriei pedagogice. Practica educativă simțea nevoia înlocuirii opiniilor contradictorii, întîlnite în diverse scrieri pedagogice, cu un sistem de teze confirmate pe cale experimentală, prin măsurători
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
știință a educației întemeiată pe sociologie. Întrucît teoria lui Durkheim asupra educației este o consecință a concepției sale sociologice, este necesară, mai întîi, o succintă prezentare a acesteia. Sociologul francez a urmărit, cu deosebită tenacitate, constituirea sociologiei ca știință autonomă, desprinsă de filosofie. Pentru aceasta, se impunea ca fenomenul social să poată fi cercetat așa cum sînt cercetate fenomenele lumii fizice, ca realități exterioare omului. În concepția lui Durkheim, obiectul sociologiei îl constituie faptul social; acesta este considerat ca lucru, exterior indivizilor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
idealuri, care au avut în permanență un element comun: aspirația spre realizarea solidarității. La Durkheim, idealul social coincide, așadar, cu idealul moral; de aici și concluzia: transformarea socială se asigură prin transformarea pe plan moral a oamenilor. Ușor se poate desprinde din această prezentare ideea că teoria pedagogică a lui Durkheim este, mai ales, o teorie a educației morale. De altfel, ideile sale privind educația expuse în cursul său de la Sorbona, în 1902-1903, și apoi în 1906-1907 se referă îndeosebi la
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ținea să se ocupe în prelegerile sale nu de problemele educației morale în general, ci de educația morală pentru oamenii din timpul său și din țara sa (12, p. 4). În plus, el abordează problemele educației morale de pe poziții laice, desprins de interpretarea religioasă. Trei sînt elementele moralității în concepția durkheimiană: a) spiritul de disciplină; b) atașamentul față de grupul social; c) autonomia voinței, prin care se exprimă acceptarea normelor sociale (13). a) Educarea spiritului de disciplină se întemeiază pe două dispoziții
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
efectuării unei activități, elevul nu "învață", nu are conștiința actului instrucției, ci caută ceva, urmărind să prindă relația dintre încercările sale și rezultatul acestora, să anticipeze aceste rezultate. Evident, în astfel de condiții nu se pune problema unor metode speciale, desprinse de conținutul activității. Cu toate acestea, Dewey apreciază că teoretic se poate face distincția între ce experimentăm și cum experimentăm. Mai mult, este posibilă studierea cauzelor care duc la succes sau la eșec, compararea, ca și ierarhizarea lor. În acest
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
copilăriei. Cunoașterea aprecia pedagogul belgian nu începe cu sesizarea a ceea ce pentru adult este mai simplu cu părțile constitutive ale întregului -, ci mai întîi are loc o "prindere" a întregului (care pentru copil este mai concret) pentru ca, treptat, să se desprindă elemente care-l alcătuiesc și care pentru el au un caracter abstract. Această cuprindere a întregului se realizează prin participarea simultană sau într-o succesiune rapidă a tuturor mecanismelor cognitive. O. Decroly a denumit această caracteristică a psihicului copilului de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
4. pîinea, 5. apa, plantele și animalele, 6. plantele exotice cacao, cafea, vanilie); de la 8 pînă la 14 ani se studia un centru pe an, începîndu-se efectuarea unor analize; în sfîrșit, de la 14 ani, elevii se opreau asupra "centrelor specializate", desprinse din cele patru mari centre de interes. Treptat, gruparea pe centre de interes a cunoștințelor se ștergea, pentru ca elevii să pătrundă în ordinea logică a obiectelor de învățămînt (27). Dobîndirea cunoștințelor cuprinse în centrele de interes se realiza printr-o
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ereditatea îi lasă destul cîmp liber de activitate, de transformări și îmbunătățiri în educația copilului" (34, p. 51). După ce demonstrase caracterul complex al pedagogiei, rezultat din multitudinea perspectivelor din care se cerea analizat fenomenul educației, Ghidionescu nu reușește să se desprindă de una din ideile puse în circulație de orientarea la care aderase: "obiectul de căpetenie al pedagogiei este studiul special și sistematic al copilului" (34, p. 18); era un punct de vedere unilateral care a dăunat, fără îndoială, pedagogiei. Deși
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]